REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios

Ajută-ne să existăm. Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Donează

Pentru sugestii de materiale sau colaborări, scrieți-ne la adresa: contact@pressone.ro.

Pentru parteneriate media, proiecte sau dacă doriți să fiți partenerul nostru și să susțineți PressOne: marketing@pressone.ro.

2020 în imaginile PressOne

Lucian Muntean
Ioana Epure
Adrian Mihălțianu
Data: 25/12/2020

Chinezii din Dragonul Roșu au fost primii care să poarte, disciplinat, masca de protecție. Românii s-au lăsat convinși cu greu. Nu că ar fi avut de unde să găsească măști, la început. Foto: Ioana Epure

Un an cu mască drept mijloc principal de protecție. Deși purtarea acesteia nu te apără complet de virus, acționează ca o frână în răspândirea pandemiei. Foto: Lucian Muntean

Statul român a făcut ce a știut, comunicând bățos și poticnit. Rezultatele au fost, surprinzător, mai bune decât în alte țări europene. Poliția Rutieră, Poliția Militară și Jandarmeria verifică conducătorii auto în perioada stării de urgență, în Piața Victoriei din București. Foto: Lucian Muntean

Grăbiți să demonstreze că luptă împotriva pandemiei, primarii au apelat la cele mai inutile (și periculoase) metode de dezinfectare. București. Foto Lucian Muntean

Un echipaj de la salubritate, Romprest, dezinfectează pe timp de pandemie trotuarul pe strada Zăgazului din Sectorul 1, București, duminică, 29 martie 2020. Peste opt luni, primăria S1 avea să rămână fără bani „din cauza excesului de zel” făcut la curățenie. Foto Lucian Muntean

Distanțarea socială a separat familii, ne-a trimis în depresie și ne-a făcut să ne închidem în case. Până când mulți dintre noi n-au mai rezistat. Foto: Lucian Muntean

Măsurarea temperaturii clienților, pe cât de inutilă, pe atât de controversată. Dar măcar a dat impresia că „se face ceva”, amintindu-le celor răciți că ar fi bine să stea, totuși, acasă. Foto: Lucian Muntean

Lumina a venit cu protecție sanitară de Paști în 2020. Foto: Ioana Epure

„Hristos a înviat!” cu distanțare socială. Foto: Ioana Epure

Pentru ÎPS Teodosie se pare că lumina a venit de la televiziuni. Foto: Ioana Epure

În timp ce românii se certau pe realitatea virusului, medicii din spitalele și secțiile Covid au muncit la foc continuu. Unii dintre ei au și murit. Le datorăm enorm, deși nu i-am aplaudat ca în alte țări, iar statul nu și-a ținut întotdeauna promisiunile. Poză de grup – secția adulți II a Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Cluj foto: Teodora Iacob

Multe ONG-uri s-au implicat în ajutorarea celor nevoiași, loviți disproporționat de pandemie. În imagine, cei de la Carusel. Foto: Ioana Epure

Marian Ursan și o parte din echipa Carusel, odihnindu-se după o seară de ajutat oameni. Foto: Ioana Epure

Folosindu-se de același mod de comunicare ca alte 7 miliarde de oameni, managerii festivalurilor din Cluj au luat inițiativa creării unei platforme de ajutor pentru administrație și spitale, în perioada stării de urgență FOTO Codruța Simina

Circa 40 de medici, asistente, ambulanțieri și alt personal medical au decedat în urma îmbolnăvirii de Covid-19 în 2020. Foto: Lucian Muntean

Starea de urgență din primăvară a restricționat deplasarea persoanelor, dar a permis apoi o vară mai liniștită, în care ne-am simțit ca pe o planetă străină. Foto: Lucian Muntean

Hazul de necaz tipic românesc pe seama măsurilor de carantină. București, 7 mai 2020. Foto: Lucian Muntean

Centrul Vechi, lipsit de turiști și clienți, arăta ca într-un film postapocaliptic. 13 mai 2020. Foto: Lucian Muntean

Restaurantele s-au adaptat cât au putut la măsurile autorităților. Cele care n-au putut s-au închis. Foto Lucian Muntean

Toate spațiile interioare, atât de mult căutate altădată, sunt acum închise și pustii. Foto: Lucian Muntean

Deși circulația a fost restricționată, orășenii și-au văzut de ale lor, apelând tot mai mult la mașinile individuale. Cu câteva excepții. Foto: Lucian Muntean

În restul țării, s-a muncit la fel. Din greu, dar cu pasiune, ca la Turnătoria MAE. Foto: George Alexandru Chirilă

La sat, distanțarea socială s-a făcut cum s-a putut. Tușa Sița (stânga) și tanti Jeni (dreapta) se pun la curent cu noutățile într-un sat din Teleorman. Foto: Maria Tufan

Pe lângă pandemie, în sudul României a mai venit o calamitate: seceta. Foto: Maria Tufan

Înălțimea la care ar trebui să fie floarea soarelui, în luna august, într-un an normal. Anul acesta au fost afectate de secetă 1,2 milioane de hectare. Foto: Ioana Epure

În sudul României s-a așteptat în zadar ploaia, dar oamenii au venit mereu la muncă. Foto: Maria Tufan

Cât vezi cu ochii, porumbul este culcat la pământ, distrus de secetă. 93.000 de fermieri așteaptă despăgubiri de la stat. Foto: Ioana Epure

Turiștii străini au lipsit anul acesta, dar când au venit, au venit cu stil. Petra Schurman a ajuns în România la volanul a 21 de tone de libertate. Foto: Ioana Epure
Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Românii s-au îmbulzit la munte și la mare, respectând normele de distanțare socială atât cât au fost în stare. Sau cât le-a păsat. Foto Lucian Muntean

Școala s-a mutat online, iar asta a afectat disproporționat copiii cu o stare materială precară. Cosmin, privind pe unicul gemuleț al camerei din garsoniera lui de 12 metri pătrați. Foto: Ioana Epure

Tabletele promise de Guvern au fost date mai rapid, de multe ori, de către ONG-uri. Totuși, tot de multe ori, copiii au trecut mai ușor peste pandemie decât părinții. Foto: Ioana Epure

În cele mai sărace locuințe din marile orașe, oamenii se descurcă cum pot. Uneori își dau fetele la școli pentru copii cu nevoi speciale, doar-doar or reuși să facă față. Foto: Ioana Epure

Campionii au continuat să se antreneze. Karate Kids de Colentina în acțiune! Foto: Ioana Epure

Pentru mulți dintre românii extrem de săraci, chiar și o cameră curată înseamnă enorm de mult. Mariana, în casa ei cea nouă, unde „e mai bine ca dincolo”. Foto: Ioana Epure

În satele de munte, în schimb, copiii s-au bucurat mai lesne de ultimele zile ale vacanței. Flaviu, văzut de Voicu Bojan într-un material dedicat.

Pe Via Transilvanica, poți evada departe de oraș ca să dai de umorul de la sat. Badea Ion și Tușica Veta în variantă modernă. Foto: Voicu Bojan

Gospodărie cu cal în Poiana Calului, undeva între Sucevița și Vatra Moldoviței. Foto Voicu Bojan

Pe Via Transilvanica dai de tot felul de oameni, unul mai interesant ca altul. Foto: Voicu Bojan

Uneori, dai și de cai. Foto: Voicu Bojan

Nicolae Macovei este un om întâlnit pe Via Transilvanica. Aici îl puteți auzi cum cântă. Foto: Voicu Bojan.

Înapoi la oraș, țăranii privesc din afișe puținii trecători care s-au plimbat pe străzi în timpul verii de pandemie. Foto: Lucian Muntean

Bucureștenii care au rămas acasă s-au repezit în parcuri. Parcul Natural Văcărești crește în biodiversitate de la un an la altul, dar se află abia la început. Foto: Lucian Muntean

Gabriela Poiană și o țestoasă, Parcul Natural Văcărești. Parcul a fost lăsat de izbeliște de autorități, dar mai există încă speranță. Foto: Lucian Muntean

Pentru mulți, asta a fost toată plaja pe care au făcut-o în vara lui 2020. Foto: Lucian Muntean

Testarea pe scară largă ar fi fost cheia punerii sub control a pandemiei. N-a fost să fie. Foto: Lucian Muntean

S-au mai întâmplat și minuni anul acesta, precum deschiderea noii magistrale de metrou din Drumul Taberei, București, prilej pentru un desant distanțat social cu politicieni. Foto Lucian Muntean

Bucureștenii s-au îmbulzit la inaugurarea metroului, de parcă ar fi făcut pelerinaj la moaște. Foto Lucian Muntean

Bucuria fără margini a angajaților de la metrou arată cât de mult a fost așteptat, de fapt, acest tronson. Foto Lucian Muntean

La suprafață, Pelerinajul de Sf. Dumitru s-a desfășurat în condiții speciale cu respectarea normelor sanitare, de distanțare, dezinfectare, purtarea măștii pe tot parcursul. Patriarhia Română și Jandarmeria au creat spații speciale, pe traseul securizat de acces la racla cu moaște. București, 26 octombrie 2020. Foto Lucian Muntean

Pentru mulți, pelerinajul la moaște a pus în balanță respectul față de credință și față de viața proprie și a celorlalți. București, 26 octombrie 2020. Foto Lucian Muntean

Departe de a strânge mulțimile uriașe din alți ani, pelerinajele au fost o ocazie de socializare pentru cei în vârstă. București, 26 octombrie 2020. Foto Lucian Muntean

Măsurile de precauție luate de Patriarhie au permis distanțarea socială în aer liber a credincioșilor. București, 26 octombrie 2020. Foto Lucian Muntean

Spre finalul anului, din cauza numărului crescut de infectări cu noul coronavirus purtarea măştii a devenit obligatorie în toate spaţiile deschise din București. Fiecare a purtat ce a avut: măști chirurgicale sau „acoperitori faciale”. Foto Lucian Muntean

Alegerile locale au adus cu ele o garnitură de primari noi, la pachet cu promisiunile aferente. Foto: Lucian Muntean

Spectacolul alegerilor locale nu putea fi complet fără niște scandaluri legate de numărarea voturilor. Biroul Electoral Sector 1. Foto: Lucian Muntean

Post alegeri, au început războaiele dintre noile administrații și firmele abonate la bugetele locale. Gunoaiele și deșeurile aruncate în stradă nu au mai fost ridicate de firma de salubritate din Sectorul 1, București. Foto Lucian Muntean

Răstimp, pe anumite plaiuri a venit iarna. Un fel de iarnă, cel puțin. Numai bună pentru a schimba versurile plugușorului într-unele adaptate epocii Covid. Foto Voicu Bojan

Anul 2020 se încheie fără fast, cu luminițele cumpărate și folosite de anul trecut, dar cu speranța că vaccinul care tocmai a ajuns în țară va fi distribuit la suficient de mulți români încât anul 2021 să nu repete dezastrele lui 2020. Foto: Lucian Muntean.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin Patreon:

Accesând https://www.patreon.com/pressoneRO

Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Poți redirecționa 3.5% din impozitul tău pe venit folosind formularul de mai jos. Dacă nu se încarcă, poți accesa acest link: https://formular230.ro/fundatia-pressone