Pietonii poartă mască facială în perioada stării de urgență în București, 9 aprilie 2020. Foto: Lucian Muntean

Cu mască și fără mască: cum ne apără măștile de COVID-19?

Tot mai multe autorități locale impun purtarea măștilor de către cei care ies afară din casă, însă fără a explica și de ce e nevoie de aceste măști sau care sunt diferențele între tipurile de mască. Încercăm să dăm un răspuns cât mai concret oricui caută să cumpere măști sau să-și improvizeze una.

În primul rând, Organizația Mondială a Sănătății are în continuare un set de instrucțiuni destul de relaxate legate de folosirea măștilor pentru prevenirea infectării cu COVID-19. A fost aspru criticată pentru acest lucru, însă până acum nu și-a modificat poziția decât foarte puțin, în special pentru că, spun cei de la OMS, măștile trebuie să ajungă cu prioritate la personalul medical, acolo unde au cel mai mare impact.

Personalul medical primește măști în ajutor inclusiv de la societatea civilă. Foto: Ioana Epure

Așa cum vom vedea, ele pot ajuta și publicul larg, însă atât timp cât există o penurie de măști medicale, prioritatea o au medicii.

OMS spune că în cazul în care suntem o persoană sănătoasă, nu este nevoie să purtăm mască decât dacă îngrijim o persoană cu (sau suspectă de a fi infectată cu) noul coronavirus. În acest caz, masca trebuie să aibă grad înalt de filtrare și sunt necesare și alte măsuri de precauție.

Este obligatoriu, în schimb, să purtăm o mască de protecție dacă simțim că avem vreunul dintre simptomele unei răceli, în special dacă acestea corespund simptomelor bolii Covid-19, spun cei de la OMS. În plus, măștile de protecție sunt eficiente doar în combinație cu spălarea frecventă a mâinilor cu dezinfectanți pe bază de alcool sau apă și săpun.

În același timp, Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA și-a revizuit recent atitudinea față de COVID-19 și recomandă purtarea oricărui fel de mască, inclusiv improvizată, pentru a încetini răspândirea virusului. Aceeași atitudine încep să o aibă și autoritățile române.

Cine are dreptate?

De ce acoperirea căilor respiratorii printr-o mască este importantă

Pe scurt, ambele părți au dreptate. OMS prioritizează măștile acolo unde ele fac o diferență majoră; pe de altă parte, țări precum Japonia, Coreea de Sud și Taiwan, în care populația poartă măști pe scară largă, fac față mult mai bine epidemiei decât cele în care măștile sunt purtate doar de către personalul medical.

Deși populația din Japonia are un număr foarte mare de bătrâni, situația e sub control, spre deosebire de Italia. Foto: Lucrezia Carnelos / Unsplash

Principiul este simplu: chiar dacă majoritatea măștilor nu ne vor proteja 100% pe noi în cazul în care un purtător de SARS-CoV2 strănută sau tușește în apropierea noastră, ele vor reduce mult (cu peste 50% în cazul oricărui tip de mască, inclusiv în cazul celor improvizate) cantitatea de stropi inhalați. În plus, vor opri peste 80% din stropii pe care trimitem și noi în aer atunci când vorbim – pentru că nici noi nu știm dacă nu cumva suntem purtători asimptomatici al virusului.

Virusul SARS-CoV2, cel care provoacă boala Covid-19, se răspândește prin particulele de secreții care sunt transmise prin aer după ce o persoană bolnavă a strănutat, a tușit sau chiar a vorbit. Virusul are diametrul de circa 1 micron, astfel că doar măștile speciale îl pot opri.

O mască de protecție funcționează pe același principiu ca sita din bucătăria bunicii, care cerne mălaiul sau făina pentru ca impuritățile să nu ajungă în mămăligă, plăcintă sau pâine. Există o singură excepție, și anume faptul că masca de protecție poate funcționa și bidirecțional. Ea are rolul de a-l proteja pe cel care o poartă dar în același timp îi ferește de o potențială infecție și pe cei din jurul său.

Un bun exemplu aici sunt măștile chirurgicale, care sunt testate pe direcția expirației, adică interior-exterior. Cu alte cuvinte, chirurgii și asistentele care participă la o operație poartă măști în primul rând ca să protejeze pacientul, dar și pentru a fi la rândul lor protejați de eventuale stropiri.

Ambulanța SMURD în perioada stării de urgență din București. Cei care iau contact cu bolnavii trebuie să se protejeze suplimentar. Foto: Lucian Muntean

Acest dublu efect al purtării oricărui tip de mască este important în ecuația generală a răspândirii virusului, pentru că vorbim de numere foarte mari de oameni care pot transmite virusul de la unul la altul, în special în zonele aglomerate și în spațiile închise – magazine, piețe, mijloace de transport în comun, lifturi etc.

Deci nu e vorba doar de protecția individuală, ci și de aportul la reducerea generală a răspândirii virusului, exact cea necesară pentru a ne putea relua cât mai curând activitatea. Orice reducere a ratei de răspândire a virusului duce la salvarea a sute de vieți.

În același timp, contează la fel de mult cum ne punem și cum ne descotorosim de respectiva mască, altminteri riscul de contaminare crește.

Dezinfectarea mâinilor este obligatorie înainte de aplicarea măștii, iar la îndepărtare nu se atinge partea din față (acea bucată de material care acoperă nasul și gura) ci doar șnurul/elasticele care se prind pe după urechi, iar apoi se dezinfectează din nou mâinile.

Este esențial să nu ne atingem masca, fața sau ochii pe timpul purtării măștii și să nu credem că suntem invulnerabili doar pentru că purtăm o mască.

Dacă avem obiceiul să o tot punem și să o dăm jos, atunci creștem, de fapt, pericolul infectării cu virusul preluat de pe mâinile noastre, în cazul în care am pus deja mâna pe suprafețe posibil contaminate.

În aer liber, purtarea măștii diminuează un risc și așa foarte mic. Foto: Lucian Muntean

După folosire, masca se aruncă într-un recipient închis sau, dacă se poate refolosi, se spală la temperaturi înalte și se calcă cu un fier încins.

Dar măștile nu protejează în mod egal.

Tipuri de măști de protecție: ce ne apără mai bine de virus?

Măștile se împart în mai multe categorii, în funcție de nivelul de protecție pe care îl oferă. Din motive evidente, ne vom referi în continuare la măștile standardizate de legile europene.

Măști chirurgicale

Măștile chirurgicale sunt purtate de o persoană infectată sau pur și simplu preventiv pentru a-i proteja pe cei din jur de agenți patogeni (sau infecțioși; mai pe românește microbi, viruși, sau alți paraziți) transmiși prin picături microscopice de lichid provenite din salivă sau secreții ale căilor respiratorii superioare (nas, sinusuri).

Masca chirurgicală oferă o protecție decentă. Foto: Lucian Muntean

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

În același timp, măștile chirurgicale îi pot proteja pe purtători de stropirea cu sânge sau alte fluide biologice, dar numai în cazul în care au în componență și un strat impermeabil. În general, măștile chirurgicale au trei straturi – cel de filtrare (interior) și două straturi exterioare. De obicei stratul care intră în contact cu pielea feței este realizat dintr-un material hipoalergenic.

Standardele europene ne arată că există trei tipuri de măști chirurgicale, fiecare cu nivelul său de filtrare bacteriană: BFE1, BFE2 și Type R. Cu mențiunea că acestea îi protejează mai mult pe cei din jur atunci când sunt purtate de persoane infectate. Pentru a ne proteja noi de cei din jur, o mască respiratorie este mult mai indicată.

Măști respiratorii (cunoscute și ca măști de protecție)

Acestea sunt testate pe direcția inspirației, adică exterior-interior. Ele nu permit ca cei care le poartă să inhaleze aerosoli (praf, fum), vapori sau gaze toxice, precum și agenți patogeni transmiși pe cale aeriană (SARS, H1N1, coronavirus).

Măștile respiratorii pot fi dotate cu filtre cu diverse grade de protecție. La rândul lor, acestea pot primi suplimentar o supapă de expirație care ajută la eliminarea condensului, pentru mai mult confort.

În UE, măștile respiratorii sunt împărțite în trei clase: FFP1, FFP2 și FFP3. FFP este abrevierea pentru filtering face piece, iar numerotarea de la 1 la 3 denotă gradul de protecție pe care un tip de mască îl oferă în comparație cu celelalte.

Măștile FFP1 reprezintă cel mai scăzut nivel de protecție, cu o capacitate de filtrare a aerosolilor de cel puțin 80%. De obicei, acestea sunt măștile folosite la zugrăvit sau vopsit. Deși acestea pot fi folosite pentru protejarea împotriva SARS-CoV-2, se recomandă totuși măștile FFP2 și FFP3.

Mască FFP1, obținută de obicei de la magazinele de bricolaj

Măștile FFP2 oferă o filtrare a aerosolilor de cel puțin 94%, ceea ce le recomandă pentru uz în agricultură, construcții, dar și în mediul medical, cu precădere pentru protecție împotriva virusurilor gripale. Deci, da, sunt eficiente și împotriva coronavirusului.

Măști FFP2. Foto: Aliaksandr Baiduk | Dreamstime.com

Măștile FFP3 oferă cel mai bun nivel de protecție (cel puțin 99%), inclusiv împotriva particulelor foarte fine, precum cele de azbest. Și acestea oferă o protecție foarte bună împotriva coronavirusurilor.

Măști FFP3. Foto: Chiara Zeni – Dreamstime.com

Aceste măști sunt cele mai scumpe și este normal să fie rezervate doar personalului medical și celorlalți care au contact direct cu potențiali pacienți infectați cu noul coronavirus.

Măști de bumbac și măști improvizate

În ciuda recomandărilor transmise aproape de OMS, logica ne spune că orice fel de protecție, indiferent cât de sumară, este mai dezirabilă decât zero protecție. Iar această logică este confirmată și de oameni de știință și medici, care îndeamnă oamenii să poarte inclusiv măști improvizate sau eșarfe atunci când ies din casă.

Chiar și un șal îi poate proteja pe ceilalți într-o anumită măsură. Foto: Lucian Muntean

Aceeași recomandare a fost transmisă recent și de Raed Arafat pe Facebook, într-o postare mai lungă: „aduceți-vă aminte, nu este nevoie de mască medicală ca să vă protejați și să protejați pe alții… puteți improviza!”.

Dar ce înseamnă mai exact a improviza o mască în cazul acesta? Pur și simplu acoperirea gurii și a nasului cu o eșarfă, un fular, o batistă sau orice material textil aveți la îndemână prin casă. Reținem că acest lucru nu ne va proteja 100% de infectarea cu noul coronavirus, ci îi va proteja în primul rând pe ceilalți. Este nu doar o măsură de curtoazie – dacă fiecare dintre noi face acest lucru, atunci rata de transmitere a virusului se reduce dramatic.

Dacă dorim să refolosim masca, aceasta trebuie spălată la temperatură înaltă și dezinfectată, altfel riscăm să ne contaminăm.

Ce spun studiile și virusologii?

După pandemia de H1N1 din 2009, un grup de oameni de știință de la Universitatea din Cambridge a vrut să descopere dacă o mască făcută în casă poate reține virusurile și dacă da, cât de eficient. Pentru experiment au fost folosite două bacterii – Bacillus Atrophaeus cu dimensiunea medie de un micron (varianțiile sunt între 0,95-1,25 microni) și bacteriofagul MS2 cu mărimea de aproximativ 0,02 microni, mai mică decât cea a unor virusuri. Ele vor fi, așa cum explicam mai devreme, mălaiul, în vreme ce măștile vor juca rolul sitei de cernut.

Ca referință, particulele virale pot avea, grosso modo, dimensiuni între 0,02 până la 0,3 microni. Foarte important este și faptul că gravitatea cu care corpul este afectat de infectarea cu particule virale nu depinde de masa totală a particulelor, ci de numărul acestora. Deci mai puțini agenți virali intrați în corp prezintă un risc mai redus de infectare și vor produce mai puține pagube.

Rezultatele obținute de studiul menționat mai sus vorbesc de la sine. Comparat cu o mască chirurgicală care a captat 96,4% din bacteriile cu dimensiunea de un micron, una improvizată dintr-un tricou de bumbac a reținut 69,4%. În cazul bacteriilor mai mici decât unele virusuri, cu diametrul de 0,02, eficiența unei măști chirugicale scade ușor, până la 89,5%, în timp ce eficiența unei măști improvizate este de asemenea mai mică, de 50,9%.

Tot ca parte din studiu, cercetătorii au testat capacitatea mai multor materiale de a reține bacteriile, comparate cu o mască chirurgicală. Pe locul doi după aceasta se clasează materialul din care sunt confecționați sacii colectori din aspiratoare, iar pe locul trei s-au clasat șervetele de masă din material textil. Alte materiale care au arătat un nivel bun de filtrare a bacteriilor și care pot fi folosite pentru măști improvizate sunt bumbacul 100%, fețele de pernă antimicrobiene și țesăturile din in.

Eficiența diferitelor tipuri de materiale pentru măști improvizate. Sursa: Universitatea Cambridge

Aceleași recomandări de purtare a măștii de protecție (improvizată sau nu) vin și din partea experților din Coreea de Sud, care spun același lucru: orice fel de mască ajută în limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2. Un interviu foarte interesant în acest sens cu profesorul Kim Woo-joo de la Spitalul Universitar Guro este disponibil integral mai jos.


În concluzie, orice mască de protecție ne poate proteja într-o anumită proporție de infecția cu coronavirus. Ce diferă de la o mască la alta este nivelul de filtare, mai mic în cazul celor improvizate și, evident, mai mare în cazul măștilor chirurgicale și ale celor de protecție (FFP1, FFP2 și FFP3).

În condițiile în care măștile ajung foarte greu în farmacii și în rândul populației, o mască improvizată, o eșarfă, un fular chiar și o batistă pliată au capacitatea de a reține o parte din particulele virale. Și deși acestea sunt departe de eficiența unei măști propriu-zise, un nivel mai mic de protecție este oricând de dorit în locul lipsei complete a oricărui tip de protecție care ne lasă practic complet deschiși în fața unei eventuale infectări.

În orice caz, cea mai bună protecție până la găsirea unui vaccin rămâne distanțarea socială – statul acasă și ieșitul doar pentru activitățile de strictă necesitate.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...