REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios

Ajută-ne să existăm. Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Donează

Pentru sugestii de materiale sau colaborări, scrieți-ne la adresa: contact@pressone.ro.

Pentru parteneriate media, proiecte sau dacă doriți să fiți partenerul nostru și să susțineți PressOne: marketing@pressone.ro.

Pietonii poartă mască facială în perioada stării de urgență în București, 9 aprilie 2020. Foto: Lucian Muntean

Cu mască și fără mască: cum ne apără măștile de COVID-19?

Articol actualizat pe 5 ianuarie 2022, cu datele științifice la zi.

În România, masca va rămâne obligatorie multă vreme în special în spațiile publice închise, dar, în funcție de evoluția ratei de incidență a infectărilor, ea poate redeveni pentru o perioadă obligatorie și pe stradă. E bine să știm, totuși, că nu toate măștile protejează la fel.

În plus, anumite variante ale virusului SARS-COV-2 sunt mai contagioase decât altele, așadar unele măști care erau o barieră de protecție până acum devin inutile, în timp ce altele, cu putere mai mare de filtrare, devin fie recomandate, fie obligatorii.

De ce acoperirea căilor respiratorii printr-o mască este importantă

Principiul este simplu: chiar dacă majoritatea măștilor nu ne vor proteja 100% pe noi în cazul în care un purtător de SARS-CoV2 strănută sau tușește în apropierea noastră, ele vor reduce mult (cu peste 50% în cazul majorității tipurilor de mască) cantitatea de stropi inhalați. În plus, vor opri peste 80% din stropii pe care trimitem și noi în aer atunci când vorbim – pentru că nici noi nu știm dacă nu cumva suntem purtători asimptomatici al virusului.

Deși populația din Japonia are un număr foarte mare de bătrâni, situația e sub control, spre deosebire de Italia. Foto: Lucrezia Carnelos / Unsplash

Virusul SARS-CoV2, cel care provoacă boala Covid-19, se răspândește prin particulele de secreții care sunt transmise prin aer după ce o persoană bolnavă a strănutat, a tușit sau chiar a vorbit. Virusul are diametrul de circa 1 micron, astfel că doar măștile speciale îl pot opri.

O mască de protecție funcționează pe același principiu ca sita din bucătăria bunicii, care cerne mălaiul sau făina pentru ca impuritățile să nu ajungă în mămăligă, plăcintă sau pâine. Există o singură excepție, și anume faptul că masca de protecție poate funcționa și bidirecțional. Ea are rolul de a-l proteja pe cel care o poartă dar în același timp îi ferește de o potențială infecție și pe cei din jurul său.

Un bun exemplu aici sunt măștile chirurgicale, care sunt testate pe direcția expirației, adică interior-exterior. Cu alte cuvinte, chirurgii și asistentele care participă la o operație poartă măști în primul rând ca să protejeze pacientul, dar și pentru a fi la rândul lor protejați de eventuale stropiri.

Acest dublu efect al purtării oricărui tip de mască este important în ecuația generală a răspândirii virusului, pentru că vorbim de numere foarte mari de oameni care pot transmite virusul de la unul la altul, în special în zonele aglomerate și în spațiile închise – magazine, piețe, mijloace de transport în comun, lifturi etc.

Deci nu e vorba doar de protecția individuală, ci și de aportul la reducerea generală a răspândirii virusului, exact cea necesară pentru a ne putea relua cât mai curând activitatea. Orice reducere a ratei de răspândire a virusului duce la salvarea a sute de vieți.

În același timp, contează la fel de mult cum ne punem și cum ne descotorosim de respectiva mască, altminteri riscul de contaminare crește.

Dezinfectarea mâinilor este obligatorie înainte de aplicarea măștii, iar la îndepărtare nu se atinge partea din față (acea bucată de material care acoperă nasul și gura) ci doar șnurul/elasticele care se prind pe după urechi, iar apoi se dezinfectează din nou mâinile.

Este esențial să nu ne atingem masca, fața sau ochii pe timpul purtării măștii și să nu credem că suntem invulnerabili doar pentru că purtăm o mască.

Acest lucru este valabil și pentru cei vaccinați, în special atunci când au trecut multe luni de la ultima doză sau de la booster, moment în care imunitatea dată de vaccin începe să scadă puternic. Se știe deja că și vaccinații pot transmite virusul mai departe, deși semnificativ mai puțin decât nevaccinații, așadar purtarea măștii este, în continuare, o dovadă de bun simț, chiar și în condițiile în care legea nu o cere neapărat.

În aer liber, purtarea măștii diminuează un risc și așa foarte mic. Foto: Lucian Muntean

După folosire, masca se aruncă într-un recipient închis, iar apoi acesta (fie și o simplă pungă cu măști, legată bine) se aruncă la centrele de primire a măștilor (pot fi găsite cu ușurință în marile hipermarketuri sau malluri).

Dar măștile nu protejează în mod egal.

Tipuri de măști de protecție: ce ne apără mai bine de virus?

Măștile se împart în mai multe categorii, în funcție de nivelul de protecție pe care îl oferă. Din motive evidente, ne vom referi în continuare la măștile standardizate de legile europene.

Măști chirurgicale

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Măștile chirurgicale sunt purtate de o persoană infectată sau pur și simplu preventiv în primul rând pentru a-i proteja pe cei din jur de agenți patogeni (sau infecțioși; mai pe românește microbi, viruși, sau alți paraziți) transmiși prin picături microscopice de lichid provenite din salivă sau secreții ale căilor respiratorii superioare (nas, sinusuri).

Masca chirurgicală oferă o protecție decentă. Foto: Lucian Muntean

În același timp, măștile chirurgicale îi pot proteja pe purtători de stropirea cu sânge sau alte fluide biologice, dar numai în cazul în care au în componență și un strat impermeabil. În general, măștile chirurgicale au trei straturi – cel de filtrare (interior) și două straturi exterioare. De obicei stratul care intră în contact cu pielea feței este realizat dintr-un material hipoalergenic.

Standardele europene ne arată că există trei tipuri de măști chirurgicale, fiecare cu nivelul său de filtrare bacteriană: BFE1, BFE2 și Type R. Repetăm mențiunea că acestea îi protejează mai mult pe cei din jur atunci când sunt purtate de persoane infectate. Motivul este simplu: ele nu sunt legate etanș de față, iar prin spațiile astfel formate poate pătrunde virusul.

Totuși, acest tip de mască chirurgicală este în continuare recomandat de autoritățile publice din România și este considerat a fi legal chiar și pentru variantele noi de virus, precum Omicron, mult mai contagioase, pentru că, atât timp cât este purtat de toată lumea, probabilitatea de răspândire a virusului este mult diminuată.

Pentru a ne proteja pe noi de cei din jur, o mască respiratorie este mult mai indicată.

Măști respiratorii (cunoscute și ca măști de protecție)

Acestea sunt testate pe direcția inspirației, adică exterior-interior. Ele nu permit ca cei care le poartă să inhaleze aerosoli (praf, fum), vapori sau gaze toxice, precum și agenți patogeni transmiși pe cale aeriană (SARS, H1N1, coronavirus).

Măștile respiratorii pot fi dotate cu filtre cu diverse grade de protecție. La rândul lor, acestea pot primi suplimentar o supapă de expirație care ajută la eliminarea condensului, pentru mai mult confort.

În UE, măștile respiratorii sunt împărțite în trei clase: FFP1, FFP2 și FFP3. FFP este abrevierea pentru filtering face piece, iar numerotarea de la 1 la 3 denotă gradul de protecție pe care un tip de mască îl oferă în comparație cu celelalte.

Măștile FFP1 reprezintă cel mai scăzut nivel de protecție, cu o capacitate de filtrare a aerosolilor de cel puțin 80%. De obicei, acestea sunt măștile folosite la zugrăvit sau vopsit. Ele nu sunt potrivite pentru protejarea noastră și mai ales a celorlalți de virusul SARS-COV-2.

Mască FFP1, obținută de obicei de la magazinele de bricolaj

Măștile FFP2 oferă o filtrare a aerosolilor de cel puțin 94%, ceea ce le recomandă pentru uz în agricultură, construcții, dar și în mediul medical, cu precădere pentru protecție împotriva virusurilor gripale. Deci, da, sunt eficiente și împotriva coronavirusului. Atenție: unele au o valvă care permite exhalarea mai ușoară a purtătorului – acestea nu îi vor proteja pe cei din jur. Cumpărați doar măști FFP2 fără valvă.

Foto © Sergiomonti | Dreamstime.com

Măștile FFP3 oferă cel mai bun nivel de protecție (cel puțin 99%), inclusiv împotriva particulelor foarte fine, precum cele de azbest. Și acestea oferă o protecție foarte bună împotriva coronavirusurilor. Din nou, dacă alegeți măști FFP3 cu valvă de exhalare, acestea nu îi vor proteja pe cei din jur.

Măști FFP3. Foto: Chiara Zeni – Dreamstime.com

Aceste măști sunt cele mai scumpe și în mod normal sunt folosite doar de personalul medical și de ceilalți care au contact direct cu potențiali pacienți infectați cu noul coronavirus, de multe ori în combinație cu alte măsuri de protecție care să acopere și ochii.

Măști de bumbac și măști improvizate

Foarte multă lume poartă măști din bumbac refolosibile și alte măști improvizate sau decorate în fel și chip. Deși acestea sunt preferabile lipsei măștii, studiile arată că ele NU oferă o protecție adecvată, în special în privința noilor variante ale virusului. De aceea, ele nu mai sunt permise în cazurile de rată de incidență crescută cu variante precum Omicron.

Chiar și un șal îi poate proteja pe ceilalți într-o anumită măsură. Dar nu și de variantele noi ale virusului. Foto: Lucian Muntean

Motivul este simplu: capacitatea lor de a filtra virusul este foarte scăzută, iar la variantele de virus care se răspândesc prin simpla respirație, nu prin stropi, ele sunt complet ineficiente.

Iată și un video care descrie foarte pe scurt gradul diferit de eficiență cu privire la virusul care provoacă Covid.


În concluzie, orice mască de protecție ne poate proteja într-o anumită proporție de infecția cu coronavirus, deși în cazul variantelor noi de SARS-COV-2, măștile textile nu mai reprezintă o barieră utilă. Ce diferă de la o mască la alta este nivelul de filtare, mai mic în cazul celor improvizate și, evident, mai mare în cazul măștilor chirurgicale și ale celor de protecție (FFP2 și FFP3, fără valvă de exhalare).

Este esențială și purtarea corectă a măștii, acoperind complet nasul și gura și fiind bine mulată pe față, altminteri, în special în privința variantelor foarte contagioase ale virusului, ele nu vor oferi gradul de protecție dorit.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin Patreon:

Accesând https://www.patreon.com/pressoneRO

Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Poți redirecționa 3.5% din impozitul tău pe venit folosind formularul de mai jos. Dacă nu se încarcă, poți accesa acest link: https://formular230.ro/fundatia-pressone

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios