Ce nu s-a văzut în cazul dronei care a explodat în Constanța. Unde se adăpostește o persoană cu dizabilități: „Dacă intru în beci, cine mă mai scoate de acolo?”

Oana Moisil

La câteva zile de la explozia unei drone navale în Portul Constanța, doar poveștile oamenilor și elicopterele care survolează în largul mării mai aduc aminte de ceea ce putea fi o mare tragedie. 

În fața Catedralei „Sfinții Apostoli Petru și Pavel„ din Constanța, la poalele treptelor, stă un bărbat într-un scaun cu rotile. De picioarele lui e atârnat un ghiozdan în care primește, din când în când, câțiva bani de la trecători. Îl cheamă Ion Gembășanu și face asta ca să poată trăi – pensia de handicap este, ca în cazul tuturor românilor încadrați într-un grad de dizabilitate, prea mică. 

Au trecut trei zile de la explozia dronei din portul orașului când îl întâlnesc pe Ion. Povestește cu voce răgușită cum, în dimineața zilei de 5 iunie, era acasă și își repara căruciorul fără de care nu se poate deplasa – are 58 de ani și e paralizat de la brâu în jos de când nici nu împlinise 5 ani. 

În ziua exploziei, acasă mai era și mama lui, care făcea treabă prin curtea casei din centrul vechi al orașului, nu departe de intrarea în port. 

Bărbatul spune că s-a temut să nu fie o dronă. S-a gândit la asta pentru că urmărește zilnic știrile și îl înspăimântă proximitatea de războiul din Ucraina. Teama i s-a confirmat 53 de minute mai târziu, când autoritățile au trimis primul RO-Alert în legătură cu explozia. 

„Evacuați zona pe o rază de 1km în zona costieră a Portului Constanța. Adăpostiți-vă în beciuri sau adăposturi de protecție civilă. În lipsa unui adăpost, rămâneți în interiorul casei, departe de geamuri și pereți exteriori”, începea mesajul de la autorități la aproape o oră de la explozie.

Ion Gembășanu, în fața Catedralei „Sfinții Apostoli Petru și Pavel“ din Constanța. Foto: Oana Moisil / PressOne

„Atunci am intrat în panică prima dată”, povestește Ion. Primul lui gând a fost că vor urma și altele. „Nu știam ce să fac, să intru în beci? Dar eu intru mai greu. Și dacă intru, cine mă mai scoate de acolo?” Cum mama lui n-ar fi avut puterea să-l poarte în brațe, a decis să rămână în casă. 

În mesajul RO-Alert, „spunea că este pericol de cioburi, de astea să ne ferim. Adică urmează bombardamente, am zis că a început un război ca lumea. N-a explicat nimeni ce se întâmpla”. 

Ion a aflat ce s-a întâmplat la fel ca restul românilor: de la știri. La ora la care bărbatul căuta informații care să-l lămurească dacă există riscul să explodeze altă dronă, președintele Nicușor Dan era în drum spre Muntenegru, de unde posta un mesaj pe Facebook. 

„Forțele de ordine și structurile de securitate au acționat prompt. (...) Cu un conflict militar la graniță, este evident că mediul de securitate în care ne aflăm este unul sensibil, motiv pentru care ne vom menține un nivel ridicat de vigilență”.

Lui Ion nu i se pare că autoritățile au acționat prompt. Se întreabă de ce nu avem radare care să detecteze o dronă maritimă și se simte și mai vulnerabil decât s-a simțit toată viața din cauza dizabilității sale fizice. 

Bărbatul de 58 de ani, care a fost și președintele Asociației Județene Constanța a Sportului pentru Persoane cu Handicap, nu se mai simte în siguranță în orașul de la mare. „Eu mă aștept oricând la ceva grav de tot. Adică stăm aici de vorbă și poate să cadă o bombă la 10 metri, că nu ne anunță nimeni”. 

Miliardele SAFE. România va cumpăra pistoale și arme de asalt de la o companie administrată de fostul partener de afaceri al senatoarei PNL Nicoleta Pauliuc

PressOne arată cum de înzestrarea structurilor de forță din România cu pistoale și arme de asalt prin SAFE se va ocupa o companie administrată de fostul partener de afaceri al senatoarei PNL Nicoleta Pauliuc, după ce programul a ajuns pe mâna Ministerului Afacerilor Interne, controlat de liberalul Cătălin Predoiu.

Autonomie militară europeană cu arme americane. Cum a ajuns un program SAFE la MAI și la compania germano-americană SIG Sauer

PressOne vă arată cum a ajuns un program din SAFE la Ministerul Afacerilor Interne și la compania germano-americană SIG Sauer.

La finalul discuției, Ion primește, de la un alt bărbat, două sandvișuri ambalate în plastic. Pe unul insistă să-l iau eu. 

Conform informațiilor oficiale, vineri, 5 iunie, Ministerul Apărării Naționale a fost informat la ora 06.20 că o dronă maritimă a fost observată în interiorul Portului Constanța. La ora 10:28, drona a explodat necontrolat. 

În următoarele ore, autoritățile au mai comunicat că drona era ucraineană și că a fost bruiată de ruși, iar în total au fost cinci astfel de echipamente militare, patru dintre ele fiind detonate controlat, de la distanță, în largul Mării Negre.

Realitatea care părea ireală

Aproape de Cazinoul din Constanța, pe faleză, Maria Țolan își vinde picturile – majoritatea surprind clădiri emblematice ale orașului, dar și îndrăgostiți pe faleză, flori, animale și chiar ștrumfi albaștri în vizită la Marea Neagră. 

E luni, a trecut de ora prânzului și stă să plouă când o cunosc pe artistă, așa că în jur nu sunt mulți oameni, iar Maria nu are clienți. Era aici și în dimineața exploziei, când faleza era plină de copii aduși cu autocarele, ca să sărbătorească Ziua Învățătorului. 

Maria Țolan, artistă, în fața standului unde își vinde picturile. Foto: Oana Moisil / PressOne

„Am văzut-o în direct de aici”, spune Maria și arată spre locul unde s-a produs explozia, dana 78, aflată la aproape 2,5 kilometri în linie dreaptă de taraba ei. „S-a văzut ca o ciupercă atomică, dar mai mică. M-am speriat inițial, dar după am văzut că toată lumea era foarte pașnică, se plimbau pe aici, parcă se uitau la TV, nu era în realitate”, povestește artista cu un aer calm. 

„Nu conștientizăm pe loc pericolul sau nu ne vine să credem. Probabil că este o reacție de apărare a corpului, intră în șoc și nu procesează pericolul atunci, pe moment. După aceea simți frica în stomac și atunci conștientizezi ce putea să se întâmple”, adaugă femeia. 

Maria a rămas, la fel ca ceilalți oameni veniți să se plimbe pe faleză, în același loc în care am găsit-o și eu. A filmat explozia și a observat ce se întâmplă în jur. După ce a primit mesajul RO-Alert, au venit și jandarmii, care le-au cerut să elibereze zona. 

„A fost inutil. Adică plecăm ca să ce? Nici nu s-a pus barieră la intrare. Nouă ne-au zis să strângem, dar grupurile veneau în continuare pe faleză. A fost o chestie care n-a părut foarte credibilă. (...) Dacă știau că așteaptă să o detoneze (n.red. drona maritimă), de ce ne-au lăsat să intrăm pe faleză și ne gonesc după ce a explodat? A părut un fel de circotecă toată povestea”, mai spune artista. 

Pe 5 iunie, PressOne a încercat să afle de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Dobrogea al Județui Constanța (ISU) care au fost criteriile de care s-a ținut cont în ceea ce privește ora și conținutul mesajelor Ro-Alert primite de constănțeni în acea zi. Purtătoarea de cuvânt ISU ne-a direcționat spre DSU.

În aceeași zi, șeful DSU, Raed Arafat, declara: „Măsura de evacuare s-a luat când s-a sesizat că există un risc și că este posibil să avem și alte drone în zonă și din cauza asta s-au trimis elicopterele să verifice și s-au făcut verificări. Deci nu e vorba de târziu, e vorba că s-a luat imediat când s-a sesizat că există un risc. S-au dat mesajele RO-Alert. Altfel, clar că dacă se sesiza că ar fi un risc mai devreme se făcea același lucru, dar mai devreme.(...)”

În timp ce discut cu Maria, pe deasupra mării zboară un elicopter de poliție „care ne dă senzația că suntem în siguranță, că cineva ne protejează. Dar ce poate să facă un elicopter?”, se întreabă femeia, cu ochii la cerul înnorat și mai spune, râzând, că s-a gândit să picteze și norul de fum pe care l-a văzut în dimineața de 5 iunie. Nu a făcut-o încă. 

Maria Țolan arată ce-a filmat în momentele de după explozia dronei din Portul Constanța. Foto: Oana Moisil / PressOne

Adăpost, dar unde? 

În mesajul Ro-Alert, la fel ca-n toate mesajele legate de drone pe care le primesc locuitorii de la granița cu Ucraina în ultimii patru ani, una dintre recomandări este căutarea unui adăpost.  

„Păi n-ai unde să te adăpostești. Și în oraș dacă pică bomba, unde te duci? Sub bloc? Nu avem, nu suntem pregătiți de așa ceva”, e de părere  Maria Țolan, care simte că autoritățile nu au ajutat-o să înțeleagă unde ar putea să se adăpostească în caz de pericol.

În județul Constanța există 155 de adăposturi de protecție civilă, din 5.570 câte sunt în toată țara. Din cele 155, 57 sunt funcționale, 48 sunt parțial funcționale și restul nefuncționale. 

PressOne a scris pe larg despre cât de nepregătită e România în cazul în care ar fi nevoie de adăpostirea populației. Sub 10% din cele 5.570 de buncăre ar putea fi folosite mâine, dacă ar fi nevoie, arată datele obținute de PressOne de la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. 

Diana și Alexia, două tinere care vând înghețată pe faleza Constanței. Foto: Oana Moisil / PressOne

Aproape de locul în care Maria Țolan își vinde picturile, două fete vând înghețată. Doar una dintre ele era aici în dimineața exploziei. 

Alexia, care încă este elevă, povestește că tocmai ajunsese la muncă. Voia să deschidă ușa de sticlă a localului de care aparține ghereta cu înghețată când s-a întâmplat. 

„Am dat să intru și, când am încercat ușa, s-a zguduit absolut tot, m-am speriat că am spart eu ceva. Și când m-am uitat în spate, era ditamai norul de fum. Am zis: «mamă, a venit războiul peste noi»”. 

La fel ca artista de pe faleză, și Alexia a filmat norul de fum cât încă nu avea habar ce l-a cauzat. Și ea a observat că oamenii nu păreau îngrijorați. Râde când spune că „aveam clienți în continuare, veneau să mai ia înghețată. După primul RO-Alert, a început lumea să plece”, își amintește fata, dar mai spune că pe faleză încă erau oameni când jandarmii avertizau că trebuia evacuată zona.

Nici Alexia nu simte că autoritățile și-au făcut bine treaba. Ar fi vrut să fie anunțată din timp că urmează o explozie, nu la aproape o oră. Când ajungem la discuția despre adăposturi, tânăra și colega ei fac haz de necaz. „În lada de înghețată ne adăpostim! Nu știm să fie vreun adăpost. Poate dacă ne prinde acasă, mai scăpăm”.

Adresele tuturor adăposturilor pentru protecție civilă funcționale din Constanța. Sursa: răspuns IGPR la solicitarea PressOne

Adresele tuturor adăposturilor pentru protecție civilă funcționale din Constanța. Sursa: răspuns IGPR la solicitarea PressOne

Colega Alexiei, Diana, a trăit doar din poveștile altora dimineața de 5 iunie, pentru că dormea la ora exploziei. A trezit-o mesajul RO-Alert. Ea pare mai puțin temătoare, dar când se gândește la ce-ar fi putut să fie, face ochii mari și nu mai râde. „Ar fi fost rău să bubuie ăla, nu mai eram pe fața pământului”. Tânăra se referă la cele 900 de tone de azotat de amoniu care erau depozitate la 4 kilometri de locul exploziei. 

Conform autorităților, după ce s-ar fi aflat despre drona din port, cele 900 de tone au fost relocate pentru a preveni o tragedie.

O barcă pe care era o petrecere și locul unde a fost explozia dronei din Portul Constanța, în fundal. Foto: Oana Moisil / PressOne

O femeie care vinde la un magazin din centrul vechi al orașului își amintește cu groază clipele exploziei. Era la muncă în acea dimineață. „S-a auzit o bubuitură. Știu că un cutremur nu face așa, că se aude un vuiet. L-am trăit pe ăla din ‘77, eram în clasa a patra. Toată lumea a ieșit pe stradă. Unii ziceau că au fost niște butelii multe sau ceva în port”. 

La câțiva metri de femeia care s-a speriat că vor fi și alte drone, un bărbat bea o bere pe un scaun de plastic, lângă un zid vechi. Povestește că dormea în momentul exploziei. „A explodat și cu asta, basta. Astea sunt frecvente, mai bubuie mereu câte ceva pe acolo prin port.” 

L-a trezit mesajul RO-Alert, dar nu l-a îngrijorat. În opinia bărbatului, autoritățile au fost neglijente. „Asta e conducerea noastră, sunt oameni plătiți degeaba, părerea mea. Cum a intrat drona aia în port?”, se întreabă el. 

E o întrebare la care autoritățile încă nu au răspuns clar. Potrivit MApN, cazul este în prezent cercetat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. Promisiuni a făcut și președintele Nicușor Dan, care la o zi de la eveniment a declarat că o „anchetă completă privind incidentul din Portul Constanța” va fi gata în câteva zile. 

O femeie cântă la acordeon alături de câinii ei și un bărbat intră în vorbă cu ea. Foto: Oana Moisil / PressOne

E seară și străzile din Constanța sunt pline de oameni. Nimic nu lasă de înțeles că, cu doar câteva zile înainte, o dronă militară a explodat în port. Undeva la mijlocul distanței dintre faleză și locul exploziei e o petrecere cu manele pe un mic iaht. În centrul orașului e coadă de zeci de metri în fața unui local nou, terasele sunt pline. 

Un bărbat care poartă o vestă de salvare pe uscat se oprește lângă o femeie care cântă la acordeon și care are alături doi câini St. Bernard – unul din ei are ochelari de soare cu rame roșii. 

Bărbatul rupe în două porumbul fiert din care mânca și îi dă partea neatinsă femeii, care lasă acordeonul și începe să mănânce. Ea nici nu vrea să discute despre dronă – nu răspunde când o întreb unde era în dimineața de 5 iunie, doar ridică umerii de parcă spune ce rost are?

Răspunde bărbatul în locul ei: „Eram acolo, pe dig, beam o bere. Nici cormoranii nu s-au speriat. Eu am continuat să beau și aia a fost”.