România nepregătită. Oamenii din Tulcea sunt îndrumați prin RO-Alert către buncăre închise. În toată țara, doar 545 de adăposturi sunt complet funcționale

Laura Popa

Redactor Șef

Oana Moisil

Doar 3,6% dintre români ar putea să se refugieze în adăposturi de protecție civilă, dacă ar fi nevoie. În același timp, doar 0,12% din locuitorii din Tulcea, care sunt sfătuiți de trei ani prin mesaje RO-Alert să caute refugiu și-n buncăre, ar putea să îl găsească. Însă degeaba ar încerca, pentru că adăposturile se deschid doar când sună sirenele.

Unde s-ar putea refugia tulcenii, dacă ar putea?

„Există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian. Păstrați-vă calmul! Adăpostiți-vă în beciuri sau adăposturi de protecție civilă.” Așa încep zeci de mesaje RO-Alert pe care le-au primit locuitorii din Tulcea din 2023 încoace. Însă adăposturile sunt închise.

În județul Tulcea există 23 de adăposturi de protecție civilă, adică buncăre, dar toate sunt în municipiu. Ele sunt private și publice – din care doar patru sunt funcționale. 

În ele încap, conform datelor primite de PressOne de la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), 232 de oameni. În tot județul Tulcea locuiesc peste 193.000 de persoane, conform celui mai recent recensământ. 

Ei ar avea la dispoziție doar patru WC-uri și patru chiuvete. Al treilea buncăr funcțional, deși poate adăposti 33 de persoane, nu are nici chiuvetă, nici WC.

Zona unde, în septembrie 2023, ar fi căzut și explodat o dronă rusească, Plauru, Tulcea, Foto: Inquam Photos / Ovidiu Micsik

Primăria Tulcea este responsabilă de 11 din adăposturile publice, din care doar unul funcționează. 

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, conform ISU Tulcea, în județ au emise peste 60 de mesaje RO-Alert prin care oamenii erau îndemnați să se adăpostească în beciuri sau adăposturi de protecție civilă.  

Aici apare, însă, o problemă. În ciuda recomandărilor de-a căuta refugiu inclusiv în adăposturi civile, acestea nu se deschid decât dacă sună și alarmele de avertizare.

Din 2023 încoace, de când au început tulcenii să primească mesaje RO-Alert despre riscul de-a cădea obiecte din cer, nu a sunat niciodată alarma, susțin autoritățile.

„Nu știu ce să vă zic legat de cum poți intra în adăpost dacă n-a sunat sirena. Dacă nu sună, nu sunt obligați să deschidă adăposturile”, este una din explicațiile ISU Tulcea.

Așadar, de peste trei ani IGSU îndeamnă tulcenii să bată la uși închise pentru protecție. 

INTERVIU. Kátai István, un secui ajuns la Budapesta: „Orbán nu duce o politică națională, ci o politică a loialității în Transilvania” 

Kátai István vorbește într-un interviu pentru PressOne despre ce cred maghiarii din Transilvania despre politica propusă de Péter Magyar, challenger-ul Puterii de la Budapesta, despre comunitățile captive în retorica anti-UE și anti-Ucraina promovată de Viktor Orbán, despre UDMR și despre implicarea Rusiei în alegeri.

România fragmentată. De ce e nevoie de reformă administrativ-teritorială

În România sunt nenumărate comune și orașe mici depopulate, fie pentru că oamenii au murit, fie pentru că au plecat în alte zone pentru o viață mai bună. Un exemplu este comuna Bătrâna, Hunedoara, unde mai locuiesc doar 88 de oameni.

Am întrebat ce ar trebui să facă cineva care, chiar dacă nu au sunat sirenele, ar vrea să se ducă într-un adăpost după ce citește mesajul RO-alert. „Ar putea să sune la primărie”, să ceară să fie deschis un adăpost public, a recomandat ISU Tulcea. Însă programul la primărie nu este non-stop. Așadar, degeaba suni noaptea sau după ora 16:00. 

Dacă ar fi nevoie mâine, doar 3,6% din români ar putea să se refugieze în buncăre

În toată țara există probleme ca-n Tulcea. IGSU a numărat, în toamna anului 2025, 5.770 de adăposturi de protecție civilă – din care mai mult de jumătate sunt private, adică aparțin, în cele mai multe cazuri, asociațiilor de proprietari. 

Teoretic, în adăposturile existente ar putea încăpea doar locuitorii unui județ cât Constanța, adică 650.000 de persoane. Cât înseamnă asta? Aproximativ 3,6% din românii care locuiesc în țară. 

În practică, situația e și mai diferită. Doar 545 din buncărele inventariate sunt complet funcționale, adică 9,4%. Acestea nu le includ pe toate cele din București, Ilfov și Cluj, unde IGSU încă mai are de făcut verificări. 

Mai mult, din totalul adăposturilor din țară, peste 3.020 sunt parțial funcționale. Ce le lipsește? Unora toaletele, altora chiuvetele și multora filtrele de aer. 

Într-un raport al Curții de Conturi din martie 2025, se menționează că aproape un milion de români s-ar mai putea adăposti în spații subterane precum stații de metrou, parcări, pasaje, galerii subterane sau tuneluri.  

Mână de la mână  

Unul din cele aproape 6.000 de buncăre din țară se află în Sectorul 2, București, într-un bloc cu 44 de apartamente. Aici locuiește, din 1976, George Gutuim. Timp de 40 de ani, el a fost administratorul blocului și el a luat frâiele recondiționării adăpostului din subsolul clădirii. 

George Gutuim este administratorul unui bloc din Sectorul 2 din București, la subsolul căruia există un buncăr care ar putea adăposti 100 de persoane Foto: Lavinia Niță

N-a fost ușor drumul de la inițiativă la cum arată astăzi buncărul în care s-ar putea refugia 100 de oameni. „Banii s-au strâns în ani de zile. Am început activitatea din anul 2020”, spune domnul Gutuim. „Am făcut o adunare generală și s-a discutat problema. Am avut rate trei ani la unele firme”.

Câteva zeci de mii de lei au scos din buzunare locuitorii din bloc pentru lucrările de reamenajare, din care „40.000 au costat doar instalațiile de ventilație”. 

Și mai sunt și altele de care trebuie să se ocupe. Singur, pentru că autoritățile nu l-au ajutat nici cu finanțări, nici nu sugestii legate de firmele pe care ar fi putut să le contracteze. 

Până în luna mai, locatarii trebuie să schimbe filtrul pentru instalație – pentru asta, plătesc trei luni câte 75 de lei pe lună pe apartament, în plus.

În legătură cu oamenii pe care i-ar putea adăposti la nevoie, domnul Gutuim povestește: „La început ni s-a spus că dacă avem un buncăr și blocurile din jur nu au, suntem obligați să îi primim. Când au venit în control, ne-au spus clar: «pe dumneavoastră v-a costat, sunt banii dumneavoastră. Dacă puteți să primiți 2-3 peste ce aveți, da, dar nu sunteți obligați pe banii dumneavoastră»”.

Trecut de 70 de ani, bărbatul spune că, la nevoie, va deschide adăpostul și pentru alte persoane. 

Cine e responsabil cu reabilitarea adăposturilor de protecție civilă

Din cele 5.770 de adăposturi, peste 3.040 sunt private. De reamenajarea și modernizarea lor – astfel încât să îndeplinească criteriile legale pentru a putea fi considerate adăposturi funcționale – ar trebui să se ocupe asociația de proprietari. 

În practică, oamenii sunt mai greu de convins să dea bani pentru amenajarea buncărului.  Asta deși, spune legea, „autoritățile administrației publice, instituțiile publice, operatorii economici şi proprietarii de imobile au obligația să prevadă în planurile de investiții și să realizeze adăposturi de protecție civilă”. 

Tot legea definește care sunt construcțiile pentru care este obligatoriu să existe adăposturi de protecție civilă. Printre acestea sunt spitalele, oricât de mică le-ar fi capacitatea de adăpostire. 

Informațiile primite de PressOne de la IGSU arată că nouă spitale din România nu au adăposturi funcționale. Acestea sunt: Spitalul Județean de Urgență Alba, Spitalul Județean de Urgență Brăila, Spitalul Județean Arad, Spitalul Ovidius Clinical Hospital, Spitalul Municipal din Târgu Secuiesc, Spitalul Orășenesc din Întorsura Buzăului, Spitalul Județean din Sibiu, Spitalul de Psihiatrie din Sibiu și Spitalul TBC din Sibiu.

Peste jumătate de miliard de lei necesari pentru a pune în folosință adăposturile de protecție civilă

În urma verificărilor făcute de IGSU în perioada octombrie – decembrie 2025 în toată țara, autoritățile au estimat ar fi nevoie de aproximativ 570 de milioane de lei pentru modernizarea/reabilitarea adăposturilor de protecție civilă. Însă în majoritatea cazurilor, „estimarea nu include și costurile necesare pentru întocmirea expertizelor tehnice și remedierea anumitor deficiențe structurale”, spune IGSU. 

Pintre neregulile identificate de inspectorii IGSU în aceeași perioadă se numără lipsa uşilor şi obloanelor metalice etanşe, lipsa instalației de ventilație sau a unor părți din ea, lipsa instalației electrice, faptul că pereții de rezistență ai blocului au fost îndepărtați, inundații în adăposturi, ieșiri de salvare blocate sau aflate într-o stare avansată de degradare, precum și lipsa toaletelor sau a chiuvetelor.

Una dintre condițiile pentru ca un adăpost de protecție civilă să fie considerat funcțional este existența unei uși metalice etanșe Foto: Lavinia Niță

Doljul, în fruntea județelor cu cele mai multe adăposturi nefuncționale 

Din răspunsul oferit de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență PressOne, județele cu cele mai multe adăposturi de protecție civilă nefuncționale sunt Dolj, Brașov și Prahova. 

În Dolj, din cele 351 de adăposturi, 214 sunt nefuncționale. Asta înseamnă că peste 60% din locurile în care persoanele din județ s-ar putea adăposti nu sunt în condiții prielnice. Fie nu au aerisire, fie nu dispun de toalete uscate. 

Situația nu este cu mult mai diferită nici în Brașov, unde din 299 de adăposturi existente, 187 nu sunt funcționale. Adică aproximativ 63%. Câte sunt în condiții optime? Doar 56 din total, adică puțin peste 18%. 

Peste 70% din adăposturile de protecție civilă din Prahova sunt nefuncționale, arată datele oferite redacției. În același timp, sub 1% din buncărele din județ sunt complet funcționale, adică doar două. În ele pot încăpea 806 persoane. Asta în contextul în care populația rezidentă din județ este de peste 750.000, conform celor mai recente date. 

Locuitorii din Ialomița au la dispoziție un singur adăpost complet funcțional, dintr-un total de 16. Capacitatea acestuia? 65 de locuri. 

Un triunghi albastru într-un pătrat portocaliu

Existența unui adăpost pentru protecție civilă este marcată printr-un triunghi albastru pe fundal galben Foto: Lavinia Niță

Nevoia de-a avea adăposturi civile nu apare doar în legătură cu un posibil război. Acestea sunt necesare și pentru a adăposti populația în caz de dezastre naturale. 

Însă din 2022, războiul nu e departe de România, iar tulcenii îl simt și mai aproape. 

Germania este printre țările din Europa care se pregătește de un eventual conflict cu Rusia, inclusiv prin extinderea rețelei de buncăre și alte adăposturi pentru populație. În iunie 2025, când au decis să investească în adăposturi pentru civili, doar 1% din populație s-ar fi putut refugia în buncăre.

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a declarat recent că se lucrează la identificarea de spații noi, care vor fi trecute pe lista celor aproape 6000 de adăposturi de protecție civilă. 

Harta tuturor adăposturilor de protecție civilă din țară poate fi consultată aici. Fiecare adăpost trebuie marcat printr-un semn distinctiv: un triunghi echilateral albastru pe fond portocaliu.