Parcul Natural Văcărești crește în biodiversitate de la un an la altul, dar se află abia la început

Podcasturile biodiversității: Parcul Natural Văcărești - Oaza din sânul orașului

La finalul anilor ’80, sub Ceaușescu, se începea lucrul la al doilea mare lac artificial al Capitalei – ar fi trebuit să fie aproape la fel de mare precum Lacul Morii, din nord-vestul Capitalei, și să asigure o multitudine de funcții pentru dezvoltarea ulterioară a orașului.

Revoluția l-a prins în construcție, apoi a fost lăsat în paragină și recuperat de natură. Biodiversitatea a crescut de la un an la altul, astfel încât, în 2016, uriașa zonă mărginită de un zid de beton armat a fost declarată Parc Natural Urban – de altfel, prima zonă urbană protejată din România.

Doru Panaitescu este un împătimit al biodiversității, iar întâlnirea dintre el și Dan Bărbulescu, director executiv și membru fondator al Asociației Parcul Natural Văcărești, ne-a permis să vedem ce se întâmplă acum în parc, care sunt cele mai mari probleme și încotro se îndreaptă povestea acestei oaze de natură din București.

Puteți asculta podcastul nostru integral mai jos. În rezumat, am scos în evidență cele mai importante idei din discuția dintre Doru Panaitescu și Dan Bărbulescu.

ASCULTĂ PODCASTUL PE SPOTIFY AICI

  • Avem 4-5000 de arbori pe o suprafață de 183 de hectare. Când privim de la fereastra biroului, peisajul de schimbă de la lună la lună iar de la an la an e o schimbare dramatică pentru noi.
  • În 2012 erau aproape 100 de specii de păsări observate în parc. Apoi în 2016 – când s-a înființat parcul, 150 de specii, iar astăzi avem 172 de observații, de specii de păsări. Și ne așteptăm ca numărul să crească. Iar asta doar la păsări.
  • Ar trebui să creăm un coridor ecologic. Acesta asigură viața unui spațiu natural. Așa se asigură difuzia speciilor, se evită consangvinizarea, apoi aport nou, de viață nouă și profile eco-biologice sănătoase care-ți pot menține lanțul trofic și să-ți crească un astfel de spațiu.
  • Noi visăm la niște pasarele verzi care să-l lege și de Parcul Tineretului Carol, dar și de spațiile din afara orașului, în zona sud-estică, către Vitan, către Popești. Una dintre conexiuni poate fi pe lângă Rin Grand Hotel, pentru că îți asigură acces la ce se întâmplă în imediata apropiere a orașului. Pe acolo ar putea veni specii noi în parc, destul de în siguranță.
  • Către parcul Carol ar putea fi chiar o pasarelă de ciclism sau una prin care oamenii să ajungă la parc. Și în același timp să aibă și un coridor verde. Nu e atât de costisitor pe cât sună.
  • Această conexiune cu spații verzi se poate rezolva și unind coroanele arborilor, sau printr-un pasaj acvatic care să asigure legătura dintre parc și Dâmbovița. Și asta în contextul în care în viitor s-ar putea să fie nevoie de aport de apă din parc.
  • Există o exagerare a grijii pentru zona verde sterilă în detrimentul diversității. În momentul în care bagi motocoasa de trei ori pe an și strângi absolut toate frunzele și toate crengile uscate, nu mai dai nicio șansă unor specii să existe.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne
  • Dacă omul ar afla importanța acelor „buruieni”, a patului de frunze, ce înseamnă asta pentru biodiversitate, dacă îi pui un panou acolo și îi spui ‘Domnule, nu cosim aici pentru că în frunze crește viermele nu-știu-care, sau își face mierla cuib sau găsește de mâncare’, omul începe să se apropie de genul ăsta de management al peisajului de care avem nevoie pentru că parcurile noastre sunt sterile! Sterile jos și foarte bogate sus, deși nu știu cât de bogate vor mai rămâne și sus…
  • Copiii sunt principalul target al parcului. Până acum am depășit numărul de cinci mii de copii care au intrat în parc și au beneficiat de acțiuni de informare. Unul dintre proiectele noastre este ‘Explorare în balta micului naturalist.’ E o chestie atât de simplă, dar cu impact.
  • Mergem cu grupul de copii, avem niște mincioage, le băgăm în apă și ne uităm puțin la ce am prins. Că intrăm, ne apropiem de o baltă, că sunt slavă Domnului destule – avem un brotăcel, un triton, o frunză, o algă. Copilul, la început, e rezervat – ‘nu vreau’, ‘nu nu-știu-ce’. Nu-i mai poți scoate pe urmă. Din momentul în care s-a înnoroit, a intrat, s-a udat și s-a obișnuit cu sunetele alea luxuriante de jur împrejur, cred că l-ai vaccinat definitiv pro-natură.
  • Vrem să ne apropiem cât mai mult de comunitatea locală. Să încercăm să implicăm comunitatea nu numai în activități de educație și de informare, dar și în activități concrete în parc – protecție, citizen science, conservare, igienizare, monitorizare.
  • Tot centrul Europei e plin de allotment gardens în care oamenii ies și-si pun castraveți. Nu putem face așa ceva la parcul Văcărești dar putem chema vecinii și comunitatea să ne ajute. Să scoatem niște cenușeri și să construim o insulă de sorire pentru țestoase, să jumulim ambrozia, să amenajăm un rain garden care la anul poate deveni un spațiu pentru amfibieni. Ne dorim astfel de proiecte comunitare.
  • Am primit astfel de mesaje din partea vecinilor – cred că e momentul în care oamenii vor să zică ‘ăsta e și locul meu’. Săptămâna trecută eram în parc într-o zonă inundată în urma ploilor, și era o bunică cu nepoțica ei. Niște oameni modești și foarte cumsecade și bunica îi arăta cu un băț fetiței așa, într-o sălbăticie cu noroi… îmi dă speranțe treaba asta. Pe asta mizăm și asta vrem să facem în continuare.
  • Parcul are capacitatea să schimbe dinamica cartierului prin ceea ce reprezintă, dar și viziunea de dezvoltare a orașului. El poate să inspire proiecte similare. Pădurea Băneasa – cum ar suna Parcul Natural Pădurea Băneasa?
  • Se construiește foarte mult în zona parcului, asta s-ar putea să afecteze. PUZ-urile care se fac nu țin cont de condițiile zonei, nu țin cont de parc, noi încercăm să-i convingem, dar știți că în București te lupți cu morile de vânt. De la partea superioară până la pânza freatică – pe acolo curgea Dâmbovița acum 200 de ani, pe la baza mănăstirii Văcărești, ori constructorii trebuie să facă fundații adânci care s-ar putea să afecteze cursul pânzei freatice.
  • Am vorbit cu hidrologi, cu oameni care fac modele de curgere a apei și care mi-au zis s-ar putea ca nivelul apei în viitor să crească. Doar că nu știm, la cum se construiește la noi, la cum se dau autorizațiile și la cât de mult contează părerea experților și a specialiștilor într-un complex de blocuri… sunt destul de sceptic. În momentul de față mi-e frică să nu fie afectat parcul, și asta este și în interesul lor. Pentru că parcul influențează și are un efect foarte mare asupra cartierului, prețului apartamentelor, a terenurilor… De asta spun că parcul are capacitatea de a influența foarte mult felul în care se va dezvolta în viitor orașul.
  • Vrem să desemnăm zone de plimbare pe coroana digului și să legăm parcurile – te duci, vezi peisajul, asculți cântecul păsărilor, după care te poți duce în Tineretului și mai departe în parcul Carol.
  • Parcul Văcărești, și din păcate foarte puțini știu, nu e singular. Bucureștiul este înconjurat de arii naturale protejate. Există situri- zone umede, foarte bogate și în păsări, și în reptile, și în amfibieni, cu un peisaj minunat care se află la o jumătate de oră – o oră de parc.
  • Unul dintre proiectele noastre este tocmai să arătăm legătura dintre Dunăre, aflată la 45 de minute, Parcul Natural Comana, Parcul Natural Văcărești, Pădurea Cernica, Lacul Snagov, Scroviștea, Grindul Căldărușani. Adică am vrea foarte mult să scoatem în evidență această biodiversitate și urbană și periurbană și să oferim oamenilor perspectiva a ceea ce există în jurul orașului.
  • Poți să faci un culoar, să faci pistă de bicicletă, sau poți merge și cu mașina, și în momentul în care arăți oamenilor că ar putea să viziteze în 35 de minute Cernica, omul treptat o meargă, unii dintre ei poate chiar or să și ceară o infrastructură de conectare a acestor zone în interes turistic și educativ la oraș și poate vom reuși să dezvoltăm un demers astfel încât să nu mai vorbim doar despre parcul natural Văcărești, dar să oferim oamenilor și toate aceste alternative.
  • Asta am vrea să facem, și să comunicăm publicului și autorităților aceste oportunități – Văcărești, Cernica, Snagov, Comana – o „deltă” autentică. Și cred că putem să creștem foarte mult turismul acesta, fără să le distrugem. În acest sens avem un proiect care se cheamă ‘Cu habitatele curate’, pentru că vrem să atragem atenția, să le curățăm, și să le legăm de Parcul Văcărești.
Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...