Limitarea avioanelor F-16. Motivul pentru care dronele rusești care intră în spațiul aerian al României nu sunt doborâte, deși există o lege în acest sens

Mihnea Lazăr

„Elementul” era, de fapt, o dronă care a fost urmărită mai multe ore, timp în care s-a plimbat nestingherită prin spațiul aerian al României și a survolat trei județe.

Aceasta este a 14-a dronă rusească intrată în spațiul aerian al României în cei aproape 4 ani de la invazia din Ucraina. Totodată, în aceeași perioadă, conform Ministerului Apărării Naționale (MapN), s-au înregistrat peste 40 de cazuri în care fragmente de dronă au căzut pe teritoriul României. 

Povestea dronei cu numărul 14 este una mai specială, în sensul că este pentru prima oară când o astfel de aeronavă intră în adâncimea teritoriului României, traversează trei județe – Galați, Tulcea și posibil Vrancea – pentru a cădea în al patrulea, Vaslui. Nu mai e vorba despre „incursiuni” la frontieră.

Ciudata călătorie a dronei 13 pe deasupra României

O primă dronă a fost detectată prima oară de radarele armatei române în jurul orei 6:00 dimineața (ora exactă nu a fost comunicată de autoritățile militare), în timp ce se îndrepta spre spațiul aerian al României, „în proximitatea județului Tulcea”, conform unui comunicat al MapN.

La ora 06:28, două avioane germane Eurofighter Typhoon au decolat de la baza Mihail Kogălniceanu. Avioanele fac parte din contingentul NATO dislocat în România pentru asigurarea „poliției aeriene întărite” a spațiului aerian românesc. Centrul de comandă (care decide ridicarea avioanelor NATO de pe Flancul Sud-Estic, în astfel de situații) se află la Torrejon, Spania.

„Ținta a traversat spațiul aerian național dinspre direcția Vâlcov (Ucraina), până în zona Chilia Veche, județul Tulcea”, a precizat MapN. La 06:55, s-a emis mesaj Ro-Alert pentru localnicii din Tulcea.

La ora 07:11 aeronavele Eurofighter au raportat contact radar cu ținta deasupra teritoriului Ucrainei, în afara spațiului aerian al României.

26 de minute mai târziu, la 07:37, alte două avioane F-16 românești au decolat de la baza Borcea.

Exclusiv. Peste 20 de ani de impostură: Doctorul Cristian Andrei, cel mai mediatizat psihoterapeut al României, practică fără atestat. Acuzații de hărțuire sexuală în cabinet

De peste 20 de ani, doctorul Cristian Andrei, mediatizat drept unul dintre cei mai buni psihoterapeuți din România, primește bani pentru ședințe de psihoterapie, cu toate că nu deține un atestat de liberă practică emis de Colegiul Psihologilor. Între timp, mai multe cliente îl acuză de hărțuire sexuală. 

Spotmedia.ro: Autostrada A0, aproape să închidă inelul Bucureștiului. Cât mai avem de așteptat și pe ce loturi se lucrează acum (Video)

Am putea circula curând un pic mai ușor pe șoselele din Capitală – inclusiv pe Drumul Național de Centură al Bucureștiului (DNCB) – dacă se inaugurează toate loturile din A0 – autostrada de aproape 1 miliard de lei, care va înconjura orașul. Iată pe ce porțiuni se circulă deja și care sunt loturile care mai pot întârzia închiderea completă a inelului.

Contact radar cu o nouă dronă. Drona 14

La 07:48 s-a emis mesaj Ro-Alert pentru cei din județul Galați. Două minute mai târziu, radarele au detectat o nouă pătrundere a unei drone (MapN nu a precizat clar dacă e vorba despre aceeași dronă, sau alta, dar limitările tehnice ale dronelor rusești indică că e vorba de o nouă dronă), în zona județului Galați.

Armata română spune că avioanele F-16 „au avut contact” radar cu drona. Ulterior, timp de aproape o oră, autoritățile nu au mai comunicat nimic cu privire la dronă.

La 08:36, s-a emis mesaj Ro-Alert în Vrancea.

La ora 10:00, au încetat măsurile Ro-Alert, iar drona rusească nu a mai apărut pe radare.

10:45. Un localnic din Vaslui a sunat la 112 și a anunțat că „a găsit resturi de dronă”.

10:55. Avioanele Eurofighter germane și F-16-urile românești au revenit la bazele lor de la Kogălniceanu, respectiv Borcea.

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că „piloții români au avut permisiunea” de a trage asupra dronei, dar „au ales să nu o facă”.

O declarație similară am avut în luna septembrie, când o altă dronă rusească s-a plimbat pe deasupra teritoriului național timp de aproape 50 de minute, fără a fi doborâtă.

Drona a fost identificată drept una de tip „Gerbera”, fără încărcătură explozivă – rușii folosesc în atacuri, pe lângă dronele kamikaze cu încărcătură, drone similare pe post de „momeală”, pentru a păcăli apărarea antiaeriană.

Acum, România are inclusiv o lege promulgată și proceduri pentru doborârea acestor drone, dar acest lucru încă nu se întâmplă.

Cât de greu e să dobori, totuși, o astfel de dronă?

Sunt deja binecunoscute imaginile din Ucraina cu militari ai Kievului care doboară drone rusești prin tot felul de metode: cu mitralierele, rachete antiaeriene, sisteme mobile Gepard (aflate și în dotarea României), avioane de luptă, din elicopter sau cu drone anti-dronă.

Expertul militar Sandu-Valentin Mateiu a explicat pentru PressOne că o astfel de decizie e mult mai greu de luat „pe timp de pace”.

Un argument, folosit chiar și în comunicarea oficială, ține de faptul că decizia de declanșare a focului se ia doar dacă drona prezintă un pericol mai mare decât doborârea ei, propriu-zisă. Cu alte cuvinte, piloții se „tem” ca doborârea dronei să nu antreneze pagube sau victime la sol mai mari decât în cazul în care ar lăsa drona să hoinărească deasupra teritoriului național.

În cazul dronei numărul 13, piloții au avut contact vizual cu ea doar în Tulcea, în zona Chilia Veche, dar atunci era deja „dincolo”, adică în spațiul aerian ucrainean, a precizat purtătorul de cuvânt al MapN, Corneliu Pavel. Piloții au mai avut contact vizual, dar „intermitent”, în Galați și Vrancea, cel mai probabil cu drona 14.

Avioanele F-16, limitate din punct de vedere tehnic 

Sandu-Valentin Mateiu a precizat că „identificarea vizuală” e făcută de piloții avioanelor de vânătoare prin sistemele FLIR – „Forward Looking Infrared”, practic un sistem de vedere în infraroșu cu care pot fi urmărite țintele aeriene de la distanțe mari.

Doar că aici intervine o limitare a avioanelor F-16 din dotarea Forțelor Aeriene Române. Aceste aeronave, în ciuda modernizărilor, sunt modele din anii 1980-1990, prevăzute cu un radar analogic, depășit, mai puțin performant decât cele din dotarea avioanelor moderne, susține comandorul în rezervă. 

Comparativ, dronele rusești care au încălcat în luna septembrie spațiul aerian al Poloniei au fost doborâte de avioane F-35 olandeze și F-16 poloneze, care au radare mai performante decât F-16-urile românești.

„Apoi, sunt diferențe de ordin fizic”, a mai arătat expertul militar. „Avioanele F-16 au fost proiectate într-o epocă în care erau folosite pentru interceptarea altor avioane, nu a unor ținte care zboară cu 100 de kilometri pe oră. F-16 își pierde portanța la viteza aia”.

Astfel, piloții români au avut probleme reale în identificarea țintei, pe care au pierdut-o de câteva ori de pe radare, după cum au confirmat și comunicatele publice ale MapN.

Ministerul Apărării recunoaște lipsa capacității pentru a da jos dronele Rusiei 

„În cazul nostru, încă nu am văzut să se decidă pentru o astfel de soluție”, a spus comandorul în rezervă al armatei române. „Dacă avionul are viteză mare și senzori, elicopterul are viteză mică și, în general, senzori mai puțin performanți: interceptarea se face mai greu, sistemul de detectare, senzorii și comanda și controlul trebuie să reacționeze rapid pentru a facilita interceptarea (dronei) cu elicopterul”.

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a precizat că piloții – români și germani – au avut „permisiunea” să doboare drona, dar nu au tras pentru a evita „pagubele colaterale”.

Moșteanu a mai anunțat că România va beneficia „în curând” de „o nouă capacitate antiaeriană”, care va oferi „o capacitate sporită de a da jos aceste drone” pentru a putea „face față mai bine acestor tipuri de provocări”. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€