Un cuplu din conducerea Colegiului Psihologilor, în conflict de interese: câștigă milioane din teste obligatorii pentru accesul în profesie

Luiza Popovici

Reporter

Un cuplu din conducerea Colegiului Psihologilor din România (COPSI) - Florin Alin Sava și Laura Pătruț - a obținut, în ultimii ani, un profit de milioane de lei din vânzarea bateriilor de teste psihologice obligatorii pentru accesul în profesie sau avansarea în treaptă. 

Testele profitabile care decid accesul la profesie 

Sava și Pătruț s-ar afla de patru ani într-o situație de conflict de interese: concep teste psihologice pe care le comercializează ulterior prin intermediul firmei Psiho Proiect SRL, administrată de Sava, în timp ce Pătruț validează dosarele de acces și de avansare în profesie, proceduri în care aceste teste sunt obligatorii.

Dincolo de evaluarea pentru obținerea dreptului de practică sau avansarea în treaptă, psihologii au nevoie de teste și în activitatea lor curentă din cabinete: le aplică clienților pentru a măsura obiectiv diferite caracteristici, de exemplu trăsături de personalitate, memorie sau atenție. 

Cei doi parteneri ocupă simultan funcții în Comitetul Director, al treilea for ca importanță după Convenția Națională și președintele Colegiului, fiecare reprezentând câte două Comisii de specialitate. Sava este membru al Comisiei de deontologie și disciplină, iar Pătruț conduce Comisia muncii, transporturilor și serviciilor.

În calitate de președintă a Comisiei Muncii, Pătruț participă, alături de ceilalți șase membri, la validarea prin vot a dosarelor depuse de psihologii care solicită accesul în profesie sau avansarea în treaptă în specialitățile muncă, transporturi și servicii. 

Printre criteriile de evaluare a unui dosar se află și tipul testelor cumpărate de candidat.  Situația o pune pe Pătruț în poziția de a valida dosare care includ chiar testele comercializate de partenerul ei și concepute de ea, de pe urma cărora amândoi obțin un beneficiu reputațional, iar Sava, și unul financiar. 

În urmă cu trei ani, Colegiul a adoptat Normele privind regimul incompatibilităților și conflictului de interese. Documentul prevede că un membru al conducerii este în conflict de interese ori de câte ori „ia o decizie sau participă la luarea unei decizii cu privire la care are și un interes personal de natură patrimonială sau nepatrimonială”, care „ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor ce îi revin.” 

Potrivit normelor, Pătruț ar trebui să se abțină de la vot ori de câte ori evaluează dosare ce conțin propriile teste sau ale partenerului ei, Sava. Confruntată cu această situație, ea recunoaște că nu s-a retras din niciun caz punctual în care au fost analizate testele sale și ale partenerului său, minimalizând rolul ei în cadrul Comisiei. 

„Dosarele formelor de exercitare (a profesiei de psiholog - n.r.) sunt analizate de colegii mei, nu sunt analizate de mine și nu este cazul să mă abțin (de la vot - n.r.) pentru că nu am niciun venit din această situație. Eu mi-am cedat de câțiva ani de zile dreptul de autor”, susține Laura Pătruț, președinta Comisiei muncii, confruntată cu această situație. 

Explicația nu acoperă însă întreaga problemă, atrage atenția o avocată specializată pe conflictul de interese: „Chiar dacă (ipotetic) nu ar încasa bani, coautorarea poate produce un interes nepatrimonial: prestigiu, vizibilitate, validare profesională a propriilor instrumente, consolidarea poziției în piață. Normele includ expres și interesul nepatrimonial în definiție”, explică avocata, care a solicitat să nu-i fie menționat numele. 

De asemenea, avocatul Alin Cincă, specializat în drept administrativ, afirmă că „situația este, totuși, una care se încadrează perfect în definiția conflictului de interese, prevăzută la articolele 3 alin. (2) și 11 din Normă. Se întâmplă astfel pentru că ne aflăm într-un caz în care, între, pe de o parte, îndeplinirea cu obiectivitate a obligațiilor membrului din forul de conducere și, pe de altă parte, interesele sale personale, există un conflict care, fără îndoială, este de natură să-i influențeze judecățile, evaluările corecte și acțiunile în cadrul acelui for”. 

Un criteriu de amânare a unui dosar în Comisia muncii, stabilit prin metodologia internă de evaluare, îl reprezintă tipologia testelor psihologice cumpărate de candidat: acestea trebuie să fie cel puțin trei, compatibile cu specializarea candidatului și să măsoare caracteristici diferite. 

Wiz Khalifa și suma eșecurilor României în materie de droguri

Un scenariu probabil în ceea ce-l privește pe Wiz Khalifa este forțarea unei grațieri de către președintele american Donald Trump, prin presiune asupra președintelui Nicușor Dan.

„Așa începe.” Cum vor politicienii AUR și PSD să folosească principiul transparenței pentru a intimida societatea civilă

O propunere legislativă inițiată de parlamentari AUR riscă să schimbe legea asociațiilor și fundațiilor, pe modelul celei din Ungaria lui Orban sau legea agentului străin din Georgia.

O afacere clădită din interiorul instituției

Potrivit specialiștilor în drept consultați de PressOne, comercializarea testelor psihologice -  obligatorii breslei - de către membri care au simultan poziții de conducere, control asupra dosarelor și un interes comercial personal - fiind totodată parteneri de viață și coautori ai acelor teste -, se încadrează juridic la conflict de interese, conform definiției prevăzute în Normele privind regimul incompatibilităților și conflictului de interese al COPSI.

„În momentul în care ea (Pătruț - n.r.) «validează» tipuri de teste într-un proces în care testele ei, comercializate prin firma lui, pot avea avantaj competitiv, ea se află într-un interes patrimonial sau nepatrimonial propriu, chiar dacă indirect”, completează avocata specializată în conflict de interese.

Formal, validarea unui dosar este o decizie colectivă: se ia prin vot și implică toți cei șapte membri ai Comisiei muncii, inclusiv pe președintă. În privința componenței dosarului și, implicit, a tipului de teste folosite de candidat, președinta ar avea, însă, ultimul cuvânt înainte de adoptarea unui verdict și de înaintarea către Comitetul Director, potrivit unei surse PressOne dintr-un for de conducere al Colegiului.

„Am avut surpriza să apară niște dosare în care nu are testul X sau nu are test de atenție (a lui Sava - n.r.), nu are test de personalitate (al lui Sava - n.r.) și atunci îi dă amânat și (psihologul - n.r.) vine luna următoare cu testul corespunzător în baterie. Dar decizia asta este a președintei", afirmă o sursă PressOne, care ia parte la procesul de evaluare a dosarelor.

Președintele Colegiului, Edmond Cracsner, susține că nu există un conflict de interese în cazul lui Sava și Pătruț, dar admite că au existat discuții despre situația celor doi. „Până acum, discuții au fost (despre posibilitatea existenței unui conflict de interese - n.r.), dar niciodată nu s-au finalizat sau niciodată nu s-a ajuns la concluzia că este posibil să existe un conflict de interese. Pe de o parte, pe de altă parte, nicio Comisie, inclusiv Comisia de muncă, inclusiv Comisia de deontologie nu s-au sesizat, mai ales că acest aspect al conflictului de interese și al incompatibilităților ar trebui constatat (de Comisii - n.r.) în situația și în condițiile în care, într-adevăr, o persoană ocupă o funcție de conducere în forul respectiv”, a completat Cracsner. 

Încă din 2018, Comitetul Director a propus ca vânzarea de teste psihologice de către un membru al conducerii să fie trecută explicit ca exemplu de conflict de interese, pentru a evita interpretările diferite ale textului de lege. Prevederea, încă publică pe site-ul instituției, nu a ajuns însă în varianta finală, adoptată în 2023. Din grupul de lucru care a redactat modificarea regulamentului a făcut parte  și Florin Alin Sava. 

Florin Alin Sava a făcut parte din grupul de lucru care a modificat regulamentul de ordine interioară al Colegiului, privind regimul incompatibilităților și conflictul de interese, în 2023.

Industria testelor psihologice în România

Piața testelor psihologice din România este controlată de un număr restrâns de furnizori, respectiv 13 firme, potrivit site-ului Colegiului Psihologilor, în care cuplul Sava-Pătruț și-a consolidat o poziție privilegiată tocmai prin prisma instituției care reglementează accesul la profesia de psiholog. 

Industria valorează aproximativ 42 de milioane de lei în România. Estimarea a fost realizată  de PressOne pe baza datelor publice disponibile pe portalul Listafirme.ro privind toate firmele distribuitoare de teste psihologice care au instrumente avizate de Colegiu. 

Cifrele de afaceri și profitul firmelor care comercializează teste psihologice avizate de COPSI. Sursa: informații de pe site-ul oficial al COPSI, extrase de PressOne. Grafic realizat cu ajutorul inteligenței artificiale Claude.

Testele psihologice sunt obligatorii și pentru angajarea în cadrul mai multor instituții din statul român, cum ar fi armata, poliția sau serviciile de informații. 

Primele teste psihologice lansate pe piață de Sava au fost în 2008, perioadă în care ocupa simultan funcția de secretar al Comisiei de metodologie din cadrul Comitetului Director al Colegiului Psihologilor, exact structura responsabilă cu validarea instrumentelor de evaluare psihologică. 

Sava afirmă într-un punct de vedere cerut de redacție că, la momentul votului privind avizarea propriului său instrument psihologic, nu existau reglementări pentru situații de conflict de interese și că a părăsit sala pentru a nu participa la decizie: „Efectiv am ieșit afară din ședința respectivă și am lăsat colegii să se decidă”.

Firma lui Florin Sava, Psiho Proiect SRL, a încheiat, din 2022 până în prezent, o serie de contracte cu instituții de stat, însă acestea reprezintă o parte mică din afacere: 23.000 de euro (122.000 de lei). La acestea se adaugă un contract de 7,9 milioane de lei cu Consiliul Superior al Magistraturii, câștigat prin licitație, în asociere cu alte două firme de pe piață: GREAT PEOPLE INSIDE și GR8 RESEARCH & DEVELOPMENT, deținute de aceeași persoană, Doru Dima. 

Prețul testelor psihologice vândute de Sava include o licență de utilizare, achiziționată o singură dată, care costă între 500 și 700 de lei, la care se adaugă un abonament anual, cu prețuri care variază de la 120 la 900 de lei, în funcție de instrument. Abonamentul include un număr limitat de credite, iar creditele suplimentare pot fi cumpărate separat, la prețuri între 60 și 480 de lei. 

În ultimii patru ani, care se suprapun cu perioada în care Sava și Pătruț se află în poziții de conducere în Colegiul Psihologilor, firma Psiho Proiect SRL a înregistrat un profit net de peste 4,3 milioane de lei.  

Evoluția cifrei de afaceri și a profitului net ale firmei Psiho Proiect SRL, deținută de Florin Alin Sava, în perioada 2022 - 2025.

Sava a precizat în discuția cu PressOne că o parte din veniturile pe care le obține prin firmă provin și din activitatea de cercetare, fără a preciza o sumă exactă. Potrivit declarațiilor de avere, Sava a încasat pe persoană fizică, din activități de cercetare, aproximativ 90 de mii de euro din granturi internaționale în perioada 2022 - 2024. 

Cum își apără cei doi deciziile: „o vânătoare de vrăjitoare”

Contactat de reportera PressOne pentru un punct de vedere, Florin Alin Sava respinge acuzațiile privind un posibil conflict de interese. 

„Conflict de interes ar fi fost dacă, din punctul meu de vedere, eu aș fi favorizat în vreun fel anumiți oameni care își cumpără teste de la mine sau aș fi făcut sau aș fi contribuit la decizii care să mă avantajeze din punct de vedere financiar sau nepatrimonial. Nu am stabilit, din punctul ăsta de vedere, niciodată vreo legătură între firmă și poziția din Comisia deontologie, de exemplu. Tocmai de aceea, repet, mă abțin la astfel de decizii dacă implică clienți Psiho Proiect.” 

Partenera lui de viață însă nu se abține de la vot, după cum chiar ea a recunoscut în discuția cu reportera PressOne. „Nu este cazul să mă recuz pentru că nu am niciun venit din aceste instrumente, niciun interes patrimonial", spune Pătruț. 

Astfel, deciziile exprimate prin vot de Pătruț pot genera avantaje financiare pentru Sava, în calitate de administrator la firma Psiho Proiect SRL, și, în același timp, de partener de viață al acesteia, și dincolo de avantajele reputaționale și de prestigiu pentru ea, în calitate de coautoare pentru o parte dintre teste. 

„O cunosc pe doamna Pătruț, apropo, de mult timp și este cea mai morală persoană pe care am întâlnit-o în viața mea și tocmai datorită intransigenței ei pe zona de moralitate s-a pornit o astfel de campanie (de discreditare - n.r.)”, afirmă Sava. 

„Încerc să spun că e o vânătoare de vrăjitoare, cam ăsta e elementul cheie, pentru că nu există nicio situație concretă în care Laura Pătruț sau eu să fi decis în favoarea unui client din punctul ăsta de vedere”, adaugă Sava. 

Atât Sava, cât și Pătruț au transmis redacției, după dialogul cu reportera PressOne, o completare a punctului de vedere, care poate fi consultat integral aici și aici. 

De la avizare la vânzarea de teste psihologice

Sava și Pătruț nu sunt însă singurii membri ai Colegiului care vând teste psihologice din poziții de conducere. Un caz similar este cel al psiholoagei Anca Dobrean, membră a Comisiei de psihologie clinică și psihoterapie din 2022 și, în paralel, asociată unică și administrator al firmei RTS ROMANIAN PSYCHOLOGICAL. În mandatul ei de conducere (2022-2026), compania a realizat un profit de aproximativ 6,4 milioane de lei.

Toate testele psihologice care intră pe piață trebuie avizate întâi de Colegiul Psihologilor, printr-un proces în două etape: producătorul depune un dosar tehnic, care arată ce măsoară testul, pe ce populație a fost validat și pe ce dovezi științifice se bazează. Dosarul este analizat de Comisia de metodologie, care recomandă aprobarea, respingerea sau completarea lui, decizia finală aparținând însă Comitetului Director. Abia după avizare, testul intră în catalogul oficial și poate fi cumpărat de psihologi.

Florin Sava: universitar reglementator, vânzător de teste

Deși acum este simplu membru în Comisia de deontologie din Colegiul Psihologilor, Florin Alin Sava a fost chiar președintele Comisiei între 2022 și 2025, când a fost destituit cu un an înainte de finalul mandatului, printr-un vot al Comitetului Director (47 de membri, reprezentanții tuturor comisiilor de specialitate plus președintele Colegiului).

Decizia a fost votată cu majoritate după ce, într-un caz de abuz sexual care îl viza pe psihologul Matei Georgescu, Sava propusese cea mai blândă sancțiune, potrivit mai multor surse PressOne. Despre cazul psihologului Georgescu, care și-a abuzat sexual și terapeutic o clientă, iar apoi i-a fost suspendat temporar dreptul de practică, PressOne a scris pe larg aici. 

Florin Alin Sava este doctor în psihologie din 2005, cu titlul obținut la Universitatea „Babeș-Bolyai”, și profesor universitar. Din 2024 este director al Școlii Doctorale de Psihologie de la Universitatea de Vest din Timișoara, iar în trecut a condus, ca director, Departamentul de Psihologie, în perioada 2008-2015, din cadrul aceleiași universități. 

Sava și-a început cariera academică în 1998, ca preparator universitar la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad. Din 2013 este profesor universitar în cadrul Universității de Vest din Timișoara, după ce a trecut prin toate gradele academice: asistent universitar (2001-2004), lector (2004-2006), conf. universitar (2008 - 2013). În perioada 2015-2020 a mai avut un mandat de director al Școlii Doctorale de Psihologie din cadrul aceleiași universități. 

În perioada 2016-2018 a fost președinte al Comisiei de Specialitate CNATDCU - Psihologie, Științe ale Educației, Educație Fizică și Sport, dar și membru în Consiliul General CNATDCU. 

Din 2020 până în 2024, ocupă funcția de prorector responsabil cu strategia de cercetare-dezvoltare-inovare a Universității de Vest, iar în 2025 a fost numit consilier pentru învățământul superior în cabinetul fostului Ministru al Educației, Daniel David. 

În paralel, este și administratorul și unicul asociat al firmei Psiho Proiect SRL din 2006, prin care comercializează teste psihologice avizate de Colegiul Psihologilor din România, printre care DECAS, PCF, EVIQ-S și probele Flanker AC și AD, MODEMM - care măsoară personalitatea, abilitățile cognitive generale, atenția concentrată și distributivă și memoria - utilizate pe scară largă și în instituții publice.