Matei Georgescu îi explică afaceristului Ștefan Mandachi cum stă treaba cu masca medicală și „masca interioară”. Captură de ecran via Youtube

Matei Georgescu îi explică afaceristului Ștefan Mandachi cum stă treaba cu masca medicală și „masca interioară”. Captură de ecran via Youtube
26/02/2025
Colegiul Psihologilor îl suspendă 6 luni pe psihoterapeutul care a ajuns să facă sex cu o clientă pentru „a nu-i mări angoasa de abandon”. Măsura a fost contestată și nimeni nu știe când ar putea fi pusă în aplicare
Colegiul Psihologilor confirmă povestea Corinei*, femeia care-și acuză fostul psihoterapeut că a inițiat și întreținut o relație intimă cu ea. Încheierea terapiei a coincis cu evoluția relației către una sexuală - faptă interzisă explicit de Codul Deontologic.
Cazul ei a fost documentat pe larg de PressOne, în februarie 2024 și în luna decembrie a aceluiași an. După luni de întârzieri, Comitetul Director al Colegiului a ajuns la o concluzie: fostul terapeut al Corinei a săvârșit o abatere disciplinară foarte gravă și va avea dreptul de liberă practică suspendat pe o perioadă de 6 luni.
Hotărârea de sancționare nu a fost pusă în practică, însă, pentru că psihoterapeutul a contestat-o. Colegiul Psihologilor spune că nu știe cât va dura soluționarea contestației.
Pentru că cercetarea disciplinară și decizia ulterioară a Colegiului Psihologilor confirmă spusele Corinei, PressOne consideră că este de interes public ca numele acestuia să fie cunoscut: Matei Georgescu, psihoterapeut, (fost) psihanalist, conferențiar universitar în cadrul Universității Spiru Haret și organizator de cursuri/ateliere online care te ajută să-ți descoperi sinele în doar 9 săptămâni.
*Numele victimei a fost schimbat pentru a-i proteja identitatea.
Care sunt faptele
Conform deciziei redactate de Comitetul Director al Colegiului Psihologilor, Georgescu a pregătit din timp terenul pentru comiterea abuzului. Înainte ca relația să devină una sexuală, interacțiunile dintre el și Corina au devenit treptat tot mai personale.
„Psihologii vor evita relațiile extraprofesionale cu clienții lor. Aceste relații scad distanța profesională necesară și pot conduce la conflict de interese sau abuz”, spune articolul 106 din Codul Deontologic al profesiei de psiholog.
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Crezi că e nevoie de presă independentă? Dacă da, cu doar 5 euro pe lună poți face diferența chiar acum!
În hotărârea sa, Colegiul Psihologilor din România vorbește despre îmbrățișări cu o conotație sexuală evidentă, despre sesiuni în care Georgescu și clienta împărțeau aceeași canapea, alungiți unul lângă celălalt, schimburi de cadouri, „autodezvăluiri excesive”, ședințe de terapie prelungite în mod nejustificat și comunicări repetate în afara lor.
Conform probelor prezentate și acceptate de instituție, psihologul i-a propus Corinei, la începutul pandemiei, să locuiască împreună cu el și soția lui. Corina a refuzat și a plecat din București, astfel că, timp de 3 luni, ședințele s-au desfășurat exclusiv online.
„Ulterior, potrivit susținerilor coroborate ale ambelor părți, cu ocazia reluării terapiei desfășurate în format fizic, la propunerea psihologului reclamat, relația profesională cu petenta a încetat, cu scopul ca între părți să se desfășoare o relație exclusiv personală, inclusiv sexuală.
Spotmedia.ro: De ce îl ajută Elon Musk pe Călin Georgescu. Se apropie o furtună perfectă de România (Interviu)
De ce Elon Musk preia mesajele lui Călin Georgescu, un semnal care poate fi interpretat drept validare și, în orice caz, capitalizat de echipa izolaționistă a lui Georgescu? Și cum să răspundem presiunilor americane pentru frații Tate, acuzați în România de fapte penale grave, inclusiv agresiune sexuală?
Miturile despre bugetari ne fură ochii. De ce tăierile anunțate de guvern nu rezolvă problemele salariaților din România
Politicienii au dezgropat vechiul inamic public - angajatul de la stat - dar la fel au făcut și analiștii economici, presa și patronatele.
Astfel, debutul relației personale, ce conținea inclusiv o componentă de intimitate sexuală, dintre petentă și psihologul reclamat a coincis cu momentul încetării relației terapeutice”, continuă documentul care prezintă decizia Colegiului Psihologilor.
Propunerea inițială a Comisiei de Deontologie și disciplină prevedea și obligația de a urma 100 de ore de „dezvoltare personală”. Măsura complementară nu apare și în hotărârea ulterioară a Colegiului. Sursă: decizia de suspendare a psihoterapeutului Matei Georgescu
Literatura de specialitate arată că întreținerea de relații sexuale între psihoterapeut/ă și client/ă reprezintă un abuz și are efecte traumatice profunde. De asemenea, experții consultați de PressOne declarau în urmă cu un an că relația terapeutică este prin natura ei profund inegală, pentru că una dintre părțile implicate „are nevoie de cealaltă mai mult decât invers”. De aici rezultă o dinamică de putere care poate duce foarte ușor la abuz, atunci când psihoterapeutul nu setează și nu respectă limitele cadrului terapeutic.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
„Psihologii nu se vor angaja în relații de intimitate sexuală cu clienții lor, cu persoanele despre care știu că se află în relații apropiate cu clienții și nici nu vor încheia terapia pentru a nu intra sub incidența acestui standard” - articolul 143 din Codul Deontologic.
Multe dintre acuzații au fost probate de Corina cu ajutorul conversațiilor pe care cei doi le-au avut de-a lungul anilor (2018 - 2020) pe WhatsApp. Astfel, Comitetul Director al Colegiului constată că interacțiunile de tipul acesta, care nu aveau legătură cu procesul terapeutic, au condus la degenerarea raportului terapeutic/profesional dintre cele două părți, degradare ce s-a manifestat inclusiv prin dezvoltarea unei relații personale, respectiv sexuale.
„Cele anterior menționate presupun faptul că Matei Georgescu a avut o relație multiplă față de petentă. (...) distanța profesională care este necesar să existe între un psiholog și beneficiarul serviciilor acestuia a scăzut, psihologului reclamat fiindu-i afectate obiectivitatea, competența și eficiența îndeplinirii funcțiilor profesionale.
Or, consecința inerentă care decurge din derularea acestei relații multiple este prejudicierea persoanei cu care psihologul reclamat se află în relația profesională, în speță petenta, aceasta fiind astfel victima unui abuz terapeutic”, susține Comitetul Director.
Cum se apără Matei Georgescu
Potrivit deciziei de sancționare, Georgescu nu a negat în fața Comisiei de Deontologie (n.r. departamentul care l-a anchetat) faptul că ar fi avut o relație sexuală cu fosta sa clientă. În schimb, bărbatul susține că multe dintre acuzațiile formulate de Corina sunt „expresia unui grad variabil de a relata realitatea și de a o interpreta conform dinamicii sale de personalitate.”
Cu toate că înțelege de ce Corina ar folosi termenul de „abuz”, psihoterapeutul îl respinge vehement, pentru că nu-l consideră „reprezentativ pentru conduita sa profesională”. În ceea ce privește încălcarea cadrului terapeutic, Georgescu se apără cu următoarele argumente:
- Contactul fizic repetat ar fi avut scop terapeutic și l-ar fi aplicat în beneficiul Corinei.
- Toate îmbrățișările care au precedat relația intimă ar fi fost inițiate de Corina, iar el le-a dat curs doar pentru a nu-i mări acesteia „angoasa de abandon”.
- Tot pe seama ei pune și prelungirea repetată a ședințelor: Corina, susține Georgescu, resimțea plecarea din cabinet ca pe o separare dureroasă și el nu voia ca ea să simtă că este dată afară.
- Neagă că darurile oferite ar avea vreo relevanță pentru încălcarea cadrului terapeutic.
- Propunerea de a locui împreună în timpul pandemiei a fost o „explorare terapeutică” a unei fantezii și avea scopul de a-i transmite Corinei „grija autentică” pe care el, Matei Georgescu, o avea pentru ea.
Practic, bărbatul își recunoaște vina doar până la un punct - e de acord că relația intimă dintre el și clienta sa a fost „nepotrivită”, dar insistă că n-a fost premeditată și că nu și-a propus în vreun moment ca apropierile fizice din timpul terapiei să culmineze în acest fel.
Corina respinge ideea că ea ar fi inițiat totul și arată cu probe că gesturile de apropiere au fost reciproce și încurajate de Matei Georgescu. Specialiștii care au stat de vorbă cu noi susțin că, în situații de tipul acesta, psihoterapeutul este cel care are sarcina de a stabili și reafirma de fiecare dată limitele cadrului terapeutic - limite despre care Corina a întrebat în mod repetat, fără a primi un răspuns clar și ferm în privința lor.
„(...) beneficiarii serviciilor psihologice pot avea trăiri erotice exprimate sau neexprimate care pot fi folosite în mod terapeutic prin reinterpretare sau alte metode terapeutice, însă utilizarea lor pentru a justifica o apropiere intimă are un caracter profund neetic, conducând la o retraumatizare a beneficiarului serviciilor (repetarea traumei inițiale pentru care beneficiarul serviciilor psihologice a venit în terapie).
De altfel, responsabilitatea gestionarii transferului şi contratransferului este exclusiv a psihologului”, se arată în hotărârea de suspendare a psihologului.
Instituția susține că argumentele aduse de Georgescu nu fac decât să transfere responsabilitatea apropierii fizice în sarcina fostei cliente. Este un tip de apărare care demonstrează o slabă conștientizare „a propriilor acte terapeutice” și a prejudiciilor pe care acestea le pot avea avea asupra clienților/clientelor, se mai arată în hotărâre.
„(...)din cele anterior menționate reiese fără putință de tăgadă atât faptul că între psihologul reclamat Matei Georgescu și petentă au avut loc relații de intimitate sexuală, precum și faptul că aceste relații au avut loc imediat după încetarea relației profesionale dintre aceștia, așadar cu nerespectarea termenului de cel puțin 2 ani de la întreruperea sau încheierea relației psihoterapeutice (n.r. Art. 145 din Codul Deontologic al profesiei)”, continuă decizia.
De asemenea, mai apreciază Comitetului Director, „consumarea actului sexual a reprezentat, în fapt, finalizarea unui proces de lungă durată de erotizare continuată a relației terapeutice” - concluzie care contrazice apărarea lui Georgescu.
Pentru Corina, consecințele abuzului au fost profund traumatice, așa cum am arătat și în textele anterioare despre caz. Este o realitate consemnată inclusiv în decizia de suspendare a lui Matei Georgescu, unde se vorbește în termeni clari despre cum femeia a avut nevoie de serviciile altor specialiști pentru a-și restabili „echilibrul psiho-emoțional”.
Contactat telefonic de PressOne, președintele Colegiului, Edmond Cracsner, n-a putut să ne spună cât va dura soluționarea contestației (discutată cel mai recent în data de 26 februarie). N-a știut nici dacă, până la soluționarea ei, Georgescu va putea practica în continuare meseria de psihoterapeut.
„În situația în care părțile nu depun contestație în termenul prevăzut la alin. (1), decizia de sancționare produce efecte la expirarea termenului de contestare”, se arată în articolul 23, alineatul 3 al Codului de Procedură Disciplinară.
Inițial, psihoterapeutul Matei Georgescu a refuzat să discute cu PressOne despre concluziile anchetei disciplinare. „Nu pot vorbi”, ne-a transmis el telefonic. L-am contactat și pe WhatsApp, unde i-am spus că, printre altele, am dori să înțelegem de ce a contestat decizia de suspendare pe 6 luni.
Ulterior ne-a contactat prin interpuși și a lăsat de înțeles că va reveni cu un punct de vedere. Îl redăm integral:
„Când este vorba despre suferința umană, spațiul public nu este deloc un mediu propice. Departe de a cunoaște nuanțele acestui caz, cititorii pot considera că sunt un răufăcător (fără conștiință și valori etice), iar fosta mea pacientă, o victimă. Este necesar să plătesc pentru faptul că am fost depășit profesional de acest caz, însă mă întreb dacă în pofida caracterului confidențial al oricărei cercetări disciplinare – faptul că sunt expus public în poziția de persecutor aduce un beneficiu societății și profesiei.
Mi-am dedicat existența binelui chiar și în acest caz, regretabil, prin suferința produsă și nu am avut intenția de folosi fosta pacientă și a o condamna la suferință. Nu am întrerupt terapia intenționat în scopul de a-mi folosi fosta pacienta – precum se spune în hotărârea CDD (n.r. Comisiei de Deontologie și Disciplină). Nu am dat nici un ultimatum fostei paciente, precum ați scris în precedentul articol pe temă.
Nu m-am sustras nici unei cercetări disciplinare ca și cum aș fi fost lipsit de o minimă onoare. Mi-am dat demisia din asociații profesionale internaționale și naționale (în care ajunsesem după o viață de muncă) pentru a nu aduce atingere, prin neputința și greșeala mea, unor grupuri profesionale prestigioase.
M-am pus de la bun început, prin proprie intenție, la dispoziția CDD din Copsi (începutul anului 2021) cu mult înainte de a fi depusă o plângere.
Prin urmare, am contestat acum decizia CDD întrucât substanțierea acesteia conține informații rupte din context, chiar eronate (precum faptul că i-aș fi adresat o invitație operativă de a locui împreună cu soția în timpul lockdown-ului pandemic, când de fapt a fost o manieră de a–i transmite faptul că mă preocupă situația ei în condițiile unei realități sociale incerte a fostei paciente).
Îmi asum responsabilitatea faptului că nu am putut refuza solicitările fostei paciente (de pildă cele de a mă îmbrățișa la finalul ședinței), însă nu le-am inițiat. Implicarea mea personală a fost considerabilă și aici îmi asum responsabilitatea - reacțiile mele au fost profund umane, ținând cont și de realitatea acelor vremuri restrictive, dar și de dificultățile invocate de fosta pacientă.
Nu doresc, în principiu, să contest în continuare, în instanță, decizia CDD - am făcut acest lucru doar în cadrul profesional, întrucât am considerat firesc să îmi susțin perspectiva și să contribui la clarificarea situației.
Aștept decizia consiliului colegiului la contestația mea, menționând încă o dată că este regretabilă situația, dar mai ales suferința pe care am produs-o fără să intenționez. Sunt în situația ingrată de a fi în imposibilitatea de mă apăra așa cum se cuvine fără a risca să provoc și mai multă suferință.”
PressOne încurajează toate victimele abuzului terapeutic să facă reclamații la Colegiul Psihologilor sau la alte asociații profesionale din care face parte psihologul. De asemenea, dacă ați trecut printr-un astfel de abuz și, din diferite motive, nu v-ați găsit dreptatea pe căi oficiale, vă puteți adresa oricând redacției noastre, care va continua să scrie despre fenomen.

Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this