foto: 53534431 © Katarzyna Bialasiewicz | Dreamstime.com
12/12/2024
Justiție în ritm de melc. Un psiholog abuzator din București poate practica în continuare, deși s-a propus suspendarea lui de cel puțin 9 luni
- Februarie 2024. PressOne documentează 2 cazuri de psihoterapeuți care au întreținut relații sexuale cu clientele lor. Legea care reglementează activitatea de psiholog interzice în mod explicit relațiile de acest fel, fiind considerate abuzive.
- Una dintre victime, Corina*, a depus plângere încă din luna mai a anului 2022.
- La o lună după publicarea anchetei PressOne, Comisia de Deontologie a Colegiului Psihologilor a confirmat povestea Corinei și a propus suspendarea pe 6 luni a fostului psihoterapeut.
- Deși au trecut 9 luni de atunci, Colegiul Psihologilor întârzie să ia o decizie finală, iar abuzatorul Corinei încă poate practica psihoterapia.
*Numele victimelor au fost schimbate pentru a le proteja identitatea.
După ce Comisia de Deontologie i-a comunicat că a propus suspendarea psihoterapeutului abuzator, între Corina și Colegiul Psihologilor s-a așternut o liniște de aproape 4 luni. Din martie până în iulie 2024, femeia a așteptat un semn din partea instituției. N-a primit nimic, așa că i-a contactat ea. Comisia de Deontologie i-a spus că a trimis propunerea de suspendare către Comitetul Director al Colegiului și că nu știe ce s-a întâmplat mai departe.
Câteva zile mai târziu, Corina avea să meargă în audiență la președintele Colegiului Psihologilor, Edmond Cracsner. Psihologul n-a putut să-i spună dacă în Comitetul director s-a aprobat sau nu propunerea de sancționare transmisă de Comisia de Deontologie.
„A zis că au trimis dosarul la casa de avocatură cu care colaborează Colegiul Psihologilor, ca să verifice decizia din punct de vedere juridic. Președintele nu mi-a dat niciun termen de soluționare, cu toate că trecuseră peste 2 ani și 2 luni de la depunerea plângerii. Deși mi-a răspuns la mai multe întrebări și a promis că va reveni cu un răspuns la altele, am plecat de la el cu senzația că n-am reușit să mă fac auzită și înțeleasă”, ne mărturisește Corina.
Pe lângă soluționarea dosarului propriu, pe Corina o interesa și ca instituția să-și schimbe felul în care tratează, respectiv anchetează astfel de cazuri.
„Este o mare diferență între cum este tratat acest tip de abuz în România și cum este combătut în alte țări. În multe cazuri de abuz sexual, un psihoterapeut din străinătate își va pierde licența de liberă practică. În unele state din SUA, un astfel de abuz este considerat faptă penală și se pedepsește cu ani de închisoare”, continuă Corina.
„Psihologii români nu sunt evaluați psihologic la intrarea în profesie. Verificarea periodică a sănătății lor mintale, doar o «obligație morală»”, titra PressOne la începutul lunii noiembrie, arătând că deși Codul Deontologică le recomandă specialiștilor din domeniu să investească permanent în propria sănătate mintală, recomandarea este tratată ca o „opțiune personală.”
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Crezi că e nevoie de presă independentă? Dacă da, cu doar 5 euro pe lună poți face diferența chiar acum!
De asemenea, redacția a atras atenția că același Colegiu refuză să investigheze un alt caz de abuz terapeutic documentat de PressOne - cazul Mariei*, care după o relație extraprofesională cu psihoterapeutul Lucian Trașă a fost la un pas de a-și lua viața și a fost internată la Obregia timp de o săptămână.
Răspunsul Colegiului Psihologilor la o solicitare PressOne în care întrebam de ce refuză să investigheze un alt caz de abuz terapeutic documentat de redacție
Motivul refuzului? Deși abuzatorul și-a recunoscut fapta, victima n-a depus plângere în intervalul prevăzut de Codul de procedură disciplinară al Colegiului Psihologilor: 2 ani de zile. Același cod spune că, în cazuri motivate, cercetarea disciplinară poate fi inițiată și din oficiu, „în baza rolului activ al Comisiei”. O problemă, însă: instituția se poate autosesiza doar dacă a aflat despre faptă „în mod nemijlocit”. Deci nu din presă.
Cum să devii bărbat și să ai bani: o incursiune în lumea pastilelor roșii vândute de Cezar Ionașcu
Reporterul PressOne a făcut o incursiune de o lună în industria self-help-ului masculin din România. Mai precis, a luat lecții despre femei, bărbăție și făcut bani de la consultantul vestimentar Cezar Ionașcu.
Ce rol joacă serviciile în ascensiunea neo-legionară? Represiunea singură nu este suficientă - Interviu cu Oliver Jens Schmitt
Mult mai periculoase decât neolegionarii sunt acele cercuri ale „statului profund” român care au tolerat și au promovat în secret tendințele neo-legionare timp de mulți ani, avertizează istoricul Oliver Jens Schmitt.
Colegiul Psihologilor: o mașinărie greu de urnit
Cazurile documentate de noi arată de ce, aproape peste tot în lume, legile care reglementează profesia interzic în mod explicit relațiile extraprofesionale dintre psihoterapeuți și clienți și de ce le consideră abuzive: sunt relații profund inegale, pentru că specialistul sau specialista în sănătate mintală se află într-o poziție de putere față de client sau clientă.
„Relația terapeutică se vrea egală, dar nu este, pentru că unul dintre cei implicați are nevoie de celălalt mai mult decât invers. Și aici automat se pune problema puterii, de cine are mai multă putere asupra celuilalt”, explica în februarie Diana Vasile, lector universitar în cadrul Facultății de Psihologie de la Universitatea din București.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Corina susține astăzi că întreaga experiență a fost și continuă să fie profund traumatizantă: o dată prin abuzul sexual la care a fost supusă de fostul terapeut, apoi din cauza neînțelegerii de care au dat dovadă psihoterapeuții la care a apelat ulterior și, în final, prin abuzul instituțional perpetuat de un Colegiu al Psihologilor care amână la nesfârșit soluționarea cazului.
Spune asta pentru că din februarie până astăzi, când Colegiul informa PressOne că s-a propus suspendarea dreptului de practică, instituția tot nu a luat o decizie finală în dosarul Corinei. Și atunci, în speranța că o va ajuta să grăbească soluționarea dosarului, femeia a apelat la Agenția Națională Pentru Egalitate de Șanse pentru Femei și Bărbați (ANES).
Asta se întâmpla în vară. În octombrie, ANES îi transmitea Corinei că a solicitat un punct de vedere din partea Colegiului Psihologilor încă din luna august, dar că până în momentul respectiv nu primise niciun răspuns oficial din partea instituției.
La finalul lui octombrie, Colegiul îi spunea Corinei că la următoarea ședință a Comitetului director se va adopta o hotărâre definitivă în dosarul care-l vizează pe abuzatorul său. Soluționarea finală a speței ar fi trebuit să aibă loc pe 20 noiembrie 2024, conform Colegiului. Nu s-a întâmplat asta, pentru că propunerea de sancționare a psihologului abuzator a figurat pe poziția a 8-a (din 12) pe ordinea de zi a ședinței respective.
„Din câte am înțeles, soluționarea speței s-a amânat pentru 17 decembrie pentru că încă erau neclarități de ordin juridic, dar și pentru că timpul alocat cazului a fost unul foarte scurt. Nu-mi vine să cred că după atâta timp și după atâtea probe concludente trimise, încă nu s-a ajuns la o concluzie finală”, spune Corina.
Amânarea este confirmată chiar de Colegiu, care ne răspunde în felul următor la o solicitare mai generală, în care întrebasem inclusiv despre stadiul dosarului:
„Suntem în prezent în etapa de motivare a deciziei. Subiectul va fi discutat în cadrul următoarei ședințe a Comitetului Director, programată pentru luna decembrie 2024”, susținea instituția la sfârșitul lunii noiembrie. Pe ordinea de zi a ședinței din 17 decembrie, dosarul Corinei figurează pe poziția a 7-a (din 9).
Răspunsurile Colegiului la întrebările noastre despre procedura de cercetare disciplinară. Captură de ecran dintr-o adresă transmisă de Colegiul Psihologilor
Pentru a verifica dacă încă practică psihoterapia, reporterii PressOne l-au contactat incognito pe fostul psiholog al Corinei. Acesta ne-a transmis că în momentul de față se ocupă doar cu „dezvoltarea personală”, cu un tarif de 450 de lei/pe sesiune. A menționat, de asemenea, că ar putea trece câteva luni până prindem un loc, pentru că acum este solicitat peste măsură.
Totuși, conform spuselor Colegiului, pe bărbat nu-l împiedică nimic să practice în continuare și psihoterapia, fără s-o îmbrace în haine de „dezvoltare personală”. De altfel, în aparițiile media este prezentat până în ziua de astăzi ca psihoterapeut și psihanalist. În plus, chiar dacă pe 17 decembrie se decide suspendarea dreptului de liberă practică, abuzatorul Corinei o poate contesta, astfel că sancțiunea propusă poate produce efecte abia după ce se finalizează toate căile de atac.
„În situația în care părțile implicate nu formulează contestație conform termenului legal, hotărârea rămâne definitivă la expirarea termenului contestației”, continuă Colegiul într-un punct de vedere transmis PressOne.
Cu alte cuvinte, chiar și-n cel mai optimist scenariu există riscul ca eforturile Corinei de a-și găsi dreptatea și liniștea să nu se încheie aici, după aproape 3 ani de anchetă și la 9 luni de când Comisia de Deontologie i-a comunicat oficial că a propus suspendarea pe 6 luni a abuzatorului său.
Opacitate pe toate fronturile
Mai mult, procedura de anchetare și suspendare a unui astfel de psihoterapeut este complet confidențială. În cazul în care psihologul vizat de sancțiune este și cadru didactic, Colegiul are obligația de a informa instituțiile de învățământ sau asociațiile de formare în care predă acesta.
Astfel, un psiholog suspendat pentru că a întreținut relații sexuale cu o clientă poate profesa din nou, după doar 6-12 luni de stat pe tușă și după ce urmează niște cursuri de dezvoltare profesională/personală. Codul de procedură disciplinară vorbește și despre retragerea definitivă a atestatului de liberă practică ca pedeapsă pentru abaterea de la normele etice ale profesiei, dar ea nu pare să fi fost luată în calcul și-n dosarul Corinei.
Răspunsul Colegiului când întrebăm ce măsuri se iau împotriva unui psihoterapeut care comite abuz terapeutic. Captură de ecran dintr-un comunicat transmis de Comisia de Deontologie a Colegiului Psihologilor
Cert e că, în final, doar psihoterapeutul, victima, Colegiul Psihologilor și instituțiile în care predă vor ști despre abuzul pe care l-a comis. În plus, conform unei adrese primite de Corina de la instituție, Colegiul Psihologilor nu permite potențialilor clienți să se informeze despre istoricul de sancționare al unui psiholog, invocând protecția datelor cu caracter personal.
Nu este singura situație în care PressOne se lovește de lipsa de transparență din domeniu. În septembrie 2024, redacția îi cerea Colegiului Psihologilor informații despre stadiul anchetei disciplinare ce o vizează pe psihoterapeuta Anca Maftei, care-n cursurile ei online te pune să te împrumuți de la bancă pentru a te vindeca de cancer prin constelații familiale. În urmă cu un an, însuși președintele Colegiului susținea că instituția s-a autosesizat în privința Ancăi Maftei.
Cu toate acestea, Colegiul ne spunea în octombrie 2024 că solicitările făcute în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public nu îl vizează, pentru că nu se încadrează „în sfera autorităților sau instituțiilor publice” care au obligația de a furniza aceste informații. Reprezentanții săi au refuzat, de asemenea, să ne ofere detalii despre ancheta care o vizează pe Anca Maftei (care încă are drept de practică), invocând GDPR-ul.
„Comisia de Deontologie și Disciplină a Colegiului Psihologilor din România apreciază eforturile dumneavoastră în investigarea cazurilor de abuz terapeutic și în aducerea acestora la cunoștința publicului. Activitatea dumneavoastră contribuie semnificativ la menținerea standardelor profesionale în domeniul psihologiei”, ne transmite aceeași instituție într-un email recent, ca răspuns la o altă solicitare PressOne.
Deși procesul de cercetare disciplinară al Colegiului Psihologilor este greoi, încurajăm toate victimele abuzului terapeutic să depună plângeri oficiale, tocmai pentru ca sistemul să se reformeze. De asemenea, dacă ați trecut printr-un abuz din partea unui psihoterapeut sau ați auzit despre astfel de cazuri, vă puteți adresa și redacției PressOne, cu garanția că veți beneficia de protecția anonimatului.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this