Colegiul Psihologilor se autosesizează după anchetele PressOne despre falșii psihoterapeuți, dar reclamă că mulți sunt promovați de televiziuni

Răzvan Filip

Reporter

Luiza Popovici

Reporter

La jumătatea lunii noiembrie, PressOne atrăgea atenția asupra unui fenomen grav din România, cu implicații asupra celor vulnerabili emoțional sau cu probleme mintale: înmulțirea falșilor psihoterapeuți și a celor care se folosesc de titulatura de „coach” pentru a trata după metode închipuite depresia sau anxietatea. Între timp, Colegiul Psihologilor anunță în exclusivitate că s-a autosesizat și că cele două cazuri vor ajunge în comisia de deontologie. 

Într-un prim articol  PressOne a relatat despre academia unei psihoterapeute care lasă de înțeles, prin consultantele sale, că te poate vindeca de cancer și alte boli, în schimbul unei sume de bani. Dacă nu ai bani, îți este chiar sugerat să-i împrumuți de la o bancă parteneră. Apoi, PressOne a documentat fenomenul falșilor psihoterapeuți - oameni fără nicio pregătire în domeniu, de cele mai multe ori cu pregătire de „coach” - dar care îți promit că te vindecă (și telefonic) de depresie și anxietate. Tot contra cost, desigur. 

La solicitarea redacției, într-un interviu acordat celor doi reporteri care au scris despre cele două cazuri, președintele Colegiului Psihologilor din România, Edmond Cracsner, admite că numărul celor care practică meseria fără a fi calificați pentru asta a crescut. Șeful instituției care atestă dreptul la liberă practică al psihologilor din România pune fenomenul într-un context social mai larg, influențat inclusiv de promovarea în spațiul public a unor falși specialiști. 

„În diverse emisiuni de televiziune (...) apar și persoane care nu sunt specialiste, dar se autointitulează așa. Firește că ele ne aduc numai prejudicii”, spune, printre altele, Edmond Cracsner.

PressOne: Primul fenomen pe care l-am observat o are în prim plan pe o psihoterapeută (Anca Maftei) care pretinde că a inventat o metodă revoluționară de terapie. În cursul documentării ni s-a spus că metoda te vindecă inclusiv de cancer. De asemenea, PressOne a documentat cazul unui bărbat care oferă servicii psihoterapeutice, deși nu are vreo pregătire în acest sens. Ce punct de vedere are, punctual, Colegiul, pe marginea acestor cazuri? 

Edmond Cracsner: În primul rând, doamna Maftei este în evidența Colegiului ca psiholog în supervizare. După articolele publicate de dumneavoastră am prezentat în cadrul unei ședințe a Consiliului Colegiului Psihologilor din România informațiile respective. 

S-a deschis un dosar de cercetare disciplinară care urmează să parcurgă toate procedurile, așa cum sunt ele stipulate în documentele Colegiului Psihologilor din România.

Ce fapte va viza această cercetare disciplinară? 

Cine-i formează pe formatori? Ministerul Sănătății lasă pregătirea practicienilor de medicină alternativă pe seama unor medici care practică „regresia în vieți anterioare”

Ministerul Sănătății pregătește o nouă lege pentru reglementarea medicinei alternative. La elaborarea ei a contribuit și o specialistă din sistemul public care practică „regresia în vieți anterioare”.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Tot ceea ce ați sesizat dumneavoastră: faptul că practică profesia, că standardele pe care ar trebui să le respecte nu sunt respectate. Pe de altă parte, vom vedea dacă vor reieși și alte probleme în raport cu modul în care doamna psiholog își practică profesia.

Persoana vizată a fost informată că va fi cercetată? 

Deocamdată s-a autosesizat conducerea, Comisia de Deontologie și Disciplină. Cu siguranță va fi informată, va fi invitată să participe la ședința Comisiei. I se vor pune în vedere problemele pe care le-a constatat Comisia, în baza cărora s-a autosesizat. Codul de procedură disciplinară este public, este pe pagina de internet a Colegiului, este publicat în Monitorul Oficial. De acolo se pot observa toate elementele de detaliu ale procedurii.

Ce consecințe ar putea exista însă, într-un astfel de caz? 

Nu mă pot antepronunța. Comisia de Disciplină urmează să stabilească dacă există o vină și la ce nivel se află această culpă, dacă există. Dacă este cazul, se vor aplica sancțiuni. Deocamdată, fiind un dosar în derulare, nu pot prezenta eu detalii, mai ales că nu sunt membru al comisiei.

Care e poziția Colegiului referitoare la celălalt caz documentat de PressOne, cel al unui coach care propune salturi cuantice prin care rezolvă depresia? 

Avem planificate două ședințe ale Consiliului Colegiului Psihologilor din România și cu siguranță, așa cum am procedat în primul caz, am să fac o informare și pentru cel de-al doilea caz despre care ați relatat. 

Numai că aici trebuie să vedem nuanțele, pentru că din ce am înțeles eu din articolul pe care l-ați scris, persoana respectivă nu s-a prezentat niciodată ca psihoterapeut, ci ca terapeut. Noi nu reglementăm toată activitatea terapeutică din România, ci doar psihoterapeutică. 

Președintele Colegiului Psihologilor din România, Edmond Cracsner. foto: Facebook/Edmond Cracsner

Dacă vom constata că și în cazul respectiv s-a folosit de titlul profesional de psihoterapeut, care este un titlu rezervat, conform legii 200/2004, privind profesiile reglementate din România în conformitate cu o directivă a Uniunii Europene, atunci vom interveni. Iar pentru astfel de situații, pentru că ele au mai fost de-a lungul timpului, ne-am adresat organelor de cercetare penală, pentru practicarea ilegală a profesiei de psiholog. Dacă va fi cazul și în speța respectivă, cu siguranță vom proceda la fel în consecință.

Un terapeut care activează însă în România are însă, potrivit reglementărilor, competența de a trata depresia? 

Tratarea depresiei și a altor tulburări psihice intră în competența medicului psihiatru. Psihologul clinician și psihoterapeutul au și ei astfel de atribuții. 

Nu cunosc o reglementare pentru toți terapeuții și toate tipurile de terapii din România. Eu mă refer doar la psihoterapie în momentul de față, nu la terapii în general, pentru că mulți se declară terapeuți, practicând diverse metode.

În calitate de client eu m-aș apleca asupra existenței unor coduri etice și a unor standarde și reglementări foarte, foarte clare. Adică n-aș lega o relație terapeutică cu o persoană neavenită despre care nu am informații că ar practica o profesie recunoscută în România.

Înțelegem că instituția pe care o reprezentați, Colegiul Psihologilor, nu are foarte multe pârghii legale când vine vorba de oameni care doar se declară terapeuți, fără a specifica că sunt psihologi sau psihoterapeuți, dar care altfel își arogă astfel de calități. 

Da, vă dați seama. Dacă nu folosesc sintagma, dacă nu folosesc o denumire care să conducă spre o astfel de profesie, nu ne putem implica. Noi ne centrăm și suntem preocupați doar de acele aspecte care au o fundamentare, pe de o parte legală, pe de altă parte științifică.

Președintele Colegiului Psihologilor: „Important este ca între beneficiar și psihoterapeut/psiholog să se încheie un contract”

Ce se întâmplă, procedural, când cineva îți transmite că te-ar putea vindeca de anxietate sau depresie, deși nu susține textual că e psiholog sau psihoterapeut?

Atunci da, astfel de aspecte ni se pot sesiza. Dar pot fi sesizați sau autosesizați și medicii. În speță medicul sau medicii psihiatrii, care fac parte din Colegiul Medicilor din România. Cum spuneam, problemele de tratament intră în zona de competență a medicilor. Intervențiile, din perspectiva noastră, sunt cele psihoterapeutice. Este clar că, de cele mai multe ori lucrăm în echipe integrate, multidisciplinare. În general, chiar și în practica privată, există o relație profesională între medicul psihiatru și psiholog. 

Cum vede Colegiul Psihologilor generic, apariția și înmulțirea falșilor psihoterapeuți,  care combină elemente sau concepte din psihologie cu abordări spirituale? Cazurile prezentate de PressOne sunt departe de a fi singulare. 

Este o modă, dar revin la ceea ce spuneam ceva mai devreme. Atunci când o persoană se adresează unui profesionist, ar trebui să cunoască ceva despre acel profesionist. Să știe dacă el practică profesia în mod legal, dacă acea practicare a profesiei are standarde de calitate. Ar trebui să știe care este raportul cost-beneficii și în ce măsură persoana respectivă îi poate oferi astfel de servicii. Serviciile ar trebui să fie fundamentate și validate științific. Deci este nevoie de informare.

Mai mult decât atât, psihologul, psihoterapeutul, încheie un contract de prestare a unor servicii. Acolo sunt niște clauze, niște condiții. Ori în afara lor discutăm cu totul altceva.

Ce rol poate avea spiritualitatea în psihoterapie?

Spiritualitatea poate fi luată în calcul ca element adjuvant, pentru că fiecare are modul său de raportare la spiritualitate. Deci avem dreptul la alegerea propriilor demersuri religioase, nu facem discriminări. Și cu siguranță elementul de spiritualitate, de religiozitate, poate fi, într-un demers terapeutic, un factor extrem de important. Dar depinde de persoană. Putem să ne aflăm și într-o relație terapeutică în care specialistul și clientul au opțiuni religioase diferite. Unii putem fi creștini, alții musulmani. Pot exista diferențe chiar în zona creștină. 

Vorbeați mai devreme despre informare. Ce face concret Colegiul Psihologilor,  în acest sens, astfel încât mai mulți oameni să poată face deosebirea între terapii fundamentate științific și terapii empirice sau între specialiști cu acte în regulă și impostori, în general?

Prin ceea ce facem în momentul de față și prin ceea ce ne propunem să facem în viitor: să creștem vizibilitatea, să explicăm populației în general diferențele între o profesie, între un titlu profesional și tot felul de alte ocupații. Asta înseamnă o bună comunicare. Noi facem lucrul acesta. 

Cum anume? 

Prin diverse. Prin pagina de internet a Colegiului, diverse manifestări științifice și de popularizare, prin mesajele transmise de filialele noastre teritoriale la nivel de comunitate locală. Prin colaborarea cu instituții precum Departamentul pentru Situații de Urgență și Agenția Națională Antidrog. Sunt câteva exemple care îmi vin în minte. 

Desfășurând programe de prevenție, educație, informare în școli, licee, instituții. Partea aceasta este un obiectiv extrem de important, de actual, și încercăm, cu resursele limitate pe care le avem, să avem o cât mai bună comunicare. Dar lucrurile nu sunt întotdeauna roz, este adevărat.

Cu toate acestea, fenomenul asupra căruia atragem atenția ajunge, în diferite forme,  la zeci sau sute de mii de oameni, mai ales pe internet. Campaniile dvs. la câți oameni ajung?

Posibil să nu ajungem. Nu am o statistică, dar eforturile noastre se îndreaptă în acest sens.

Din punctul meu de vedere ar trebui să existe o mai bună popularizare, adică o prezență mai mare a psihologilor în diverse emisiuni. Aici avem și noi unele nemulțumiri. În diverse emisiuni de televiziune apar colegi informați, specialiști, dar apar și persoane care nu sunt specialiste și se autointitulează așa. Firește că astfel de persoane ne aduc numai prejudicii. 

Consultanta Academiei Ancăi Maftei încearcă să mă convingă că variantele mai tradiționale de terapie m-ar costa mai mult. Captură de ecran din al doilea call prin Zoom.

Ați mai primit sesizări despre persoane care profesează deși nu au studii/pregătire de specialitate?

Da. Și avem pe rol dosare de cercetare penală în care Colegiul a chemat

în judecată persoane care în media și în mediul online, printr-o promovare agresivă,

au informat publicul că oferă servicii psihologice și de psihoterapie.

Puteți să ne spuneți și despre ce persoane este vorba?

Nu, în momentul de față nu pot. Dar vă pot spune că cel mai recent caz pe care-l avem este de undeva din Harghita, ne-a fost semnalat chiar de președintele filialei teritoriale. 

Legat de obligativitatea legală pe care o are profesionistul, psihoterapeutul, când vine vorba de o ședință de psihoterapie: el este obligat de vreo lege să afișeze în mod vizibil diplomele sau acreditările obținute din partea Colegiului?

Nu este obligatoriu să le afișeze în mod vizibil. Dar în general există un astfel de comportament al colegilor noștri, adică își postează diplomele și calificările în cabinetul propriu. Dar nu această chestiune vizuală este importantă. 

În acel contract se specifică foarte clar cine este specialistul, care este forma lui de exercitare, codul său unic din registrul psihologilor, competențele, cum se desfășoară activitatea, care sunt modalitățile de recompensare, onorariile, care sunt obiectivele și termenul în care trebuie atinse. Deci lucruri foarte clare, evidente, legate de informarea clientului/beneficiarului cu privire la statutul profesional al persoanei.

După publicarea celor două articole de către PressOne, pe 23 noiembrie, a reacționat și Asociația  Psihologilor  din  România  (APR), care  constata într-un comunicat oficial „creșterea spectaculoasă a practicilor neștiințifice în domeniu, mai ales a influenței pseudoștiinței și non-științei”. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€