SECRETISTAN. Bărbatul cu mâna la gură

Emilia Şercan

Știri

15/06/2026

***

29.05.2026. Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) se întrunește de urgență în ședință după ce o dronă de proveniență rusească s-a prăbușit la câteva ore după miezul nopții pe un bloc din Galați. 

În urma impactului, s-a produs o explozie și un incendiu, care au distrus un apartament de la etajul 10, iar o femeie și fiul ei de 14 ani au fost răniți. 

Este cea mai recentă ședință a CSAT, reunită de urgență la Palatul Cotroceni. 

Caracterul intempestiv al întrunirii face ca premierul interimar, Ilie Bolojan – aflat într-o vizită la Chișinău –, și Marius Lazurcă, consilierul președintelui pentru securitate națională, să nu fie prezenți. 

În sala de ședință s-au adunat ceilalți membri ai CSAT, sub conducerea președintelui României Nicușor Dan: Radu Miruță, ministrul Apărării, Cătălin Predoiu, ministrul de Interne, Oana Țoiu, ministrul de Externe, Irineu Darău, ministrul Economiei, Alexandru Nazare, ministrul de Finanțe, Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major General a Apărării, generalul Sorin Cîrstea, consilier de stat și secretarul CSAT, Gabriel Vlase, directorul Serviciului de Informații Externe (SIE) și generalul Răzvan Ionescu, directorul interimar al Serviciului Român de Informații (SRI). 

Fotograful și cameramanul oficial al Administrației Prezidențiale intră în sală chiar la începutul ședinței și imortalizează câteva cadre, care sunt ulterior distribuite presei pentru diseminare publică. 

Generalul Răzvan Ionescu, directorul interimar al Serviciului Român de Informații (SRI), apare în fotografiile oficiale, distribuite de Palatul Cotroceni, cu privirea aplecată și cu mâna stângă acoperindu-și gura, gest care poate arăta îngrijorare. 

E singurul care ține mâna în dreptul gurii. 

Restul membrilor CSAT fie se uită către președinte, care pare să spună ceva, fie frunzăresc niște documente, fie îl caută cu privirea pe fotograf. 

Generalul Ionescu își acoperă parțial chipul – cu o mână sau cu ambele mâini – în toate fotografiile oficiale făcute pe parcursul ședințelor CSAT desfășurate în perioada 12 octombrie 2023 - 29 mai 2026 și analizate de PressOne. 

Ionescu, succesorul lui Coldea

Generalul Răzvan Ionescu are 54 de ani, iar din martie 2017 ocupă funcția de prim-adjunct al directorului SRI, poziție în care l-a înlocuit pe generalul (r) Florian Coldea, pentru care directorul SRI de la acel moment – Eduard Hellvig – a cerut trecerea în rezervă în ianuarie 2017. 

Episodul demiterii lui Coldea a urmat unor dezvăluiri făcute de fostul deputat PSD Sebastian Ghiță, fugit în Serbia în decembrie 2016 – deși se afla sub filajul poliției –, după ce DNA a început urmărirea sa penală. 

Coldea a fost acuzat, printre altele, că ar fi mers în vacanțe plătite de Ghiță, împreună cu acesta, în Seychelles, Italia și la Disneyland Paris, în condițiile în care deputatul PSD era membru în comisia parlamentară de control a SRI, exact structura care ar fi trebuit să asigure controlul civil al serviciului de informații și funcționarea la standarde democratice a acestuia.  

La numirea lui Ionescu ca succesor al lui Coldea, SRI a făcut publică o fotografie a acestuia îmbrăcat în uniformă militară. 

Acea poză este singura imagine publică a prim-adjunctului directorului SRI, oficială sau neoficială, în care i se vede chipul. 

Doar că acea fotografie este una făcută în 2017 sau înainte, deci cu cel puțin 9 ani în urmă, timp în care Răzvan Ionescu nu și-a făcut remarcată prezența la niciun eveniment public, nu a participat la nicio conferință de presă și nici nu a dat vreun interviu. 

Misteriosul director interimar

Absența lui Ionescu din spațiul public este cu atât mai curioasă cu cât acesta ocupă de trei ani funcția de director interimar al SRI, după ce Eduard Hellvig și-a dat demisia intempestiv la data de 3 iulie 2023, decizie care a generat un noian de speculații. 

De altfel, la trei zile după preluarea interimatului, Ionescu participa ca înlocuitor al directorului SRI la prima ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, organismul responsabil de organizarea și coordonarea activităților care țin de apărarea țării și siguranța națională.

Se întâmpla pe 6 iulie 2023, iar ședința era condusă de președintele de atunci, Klaus Iohannis. 

Îmbrăcat într-un costum bleumarin, la care a asortat o cravată albastru electric, Ionescu stă la capătul din laterala stângă a mesei care are forma literei „U” din sala în care, în mod tradițional, se țin ședințele CSAT. 

Momentul este imortalizat de fotograful oficial al Administrației Prezidențiale, iar poza este încărcată pe pagina instituției dedicată activității președintelui. 

Această imagine este singura fotografie în care se poate distinge profilul directorului interimar al SRI. 

De atunci, Răzvan Ionescu a participat la alte 12 ședințe CSAT, însă în niciuna dintre fotografiile ulterioare făcute publice de Administrația Prezidențială nu se mai vede clar chipul șefului interimar al Serviciului Român de Informații.

În zecile de imagini de la ședințele CSAT derulate între 12 octombrie 2023 și 29 mai 2026, în care Răzvan Ionescu apare din profil sau semiprofil, acesta își acoperă fața parțial cu mâinile. În această perioadă de trei ani, România a avut trei președinți: Klaus Iohannis, Ilie Bolojan (interimar) și Nicușor Dan. 

Fotografiile îl înfățișează în ipostaze dintre cele mai ingenioase: șeful interimar al SRI cu ambele mâini ținute strâns în dreptul gurii, fie cu degetele împreunate, fie cu palmele lipite ca într-un gest de rugăciune, fie cu o singură mână strânsă pumn, fie cu degetul arătător ridicat pe obraz și restul mâinii acoperindu-i gura, fie cu degetele acoperindu-i partea de față dinspre care fotograful lua cadre de ambianță. 

Directorul interimar al SRI își protejează chipul cu consecvență deși nu este ofițer operativ, însărcinat cu misiuni secrete sau discrete și nici nu se află în vreo misiune specială în timpul ședințelor Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Observația referitoare la faptul că generalul Ionescu își protejează chipul la ședințele CSAT a fost făcută anterior de G4Media. 

Fotojurnaliștii nu au acces în sala CSAT 

În practica jurnalistică, imagini precum cele făcute la începutul ședințelor CSAT poartă numele de „handouts” – fotografii oficiale puse la dispoziția presei de instituție, de regulă realizate în context controlat de un angajat și aprobate de departamentul de comunicare. Regimul acestora este diferit de al imaginilor făcute de fotojurnaliștii independenți sau cei ai organizațiilor de presă, fapt semnalat explicit în legenda foto („imagine pusă la dispoziție de…”, „fotografie furnizată de…” etc.).

Octav Ganea, fotojurnalist și coordonator al agenției foto Inquam, a declarat pentru PressOne că, de când este acreditat la Administrația Prezidențială, nici lui și niciunui alt fotojurnalist sau operator video – cu excepția angajaților Președinției – nu le-a fost permis să intre în sala în care au loc ședințele CSAT pentru a lua imagini proprii. 

Acesta susține că Palatul Cotroceni este un mediu extrem de securizat și opac, mai ales pe parcursul ședințelor CSAT, de la care presa primește doar materiale foto și video oficiale furnizate de Președinție. 

Octav Ganea mai spune și că, în timpul acestor reuniuni, jurnaliștii sunt, de regulă, izolați la Centrul de presă sau în curtea palatului, pe Platoul „Marinescu” –  de unde fac transmisiunile în direct –, fără contact vizual cu membrii Consiliului. 

Aceste informații sunt confirmate și de una dintre cele mai longevive jurnaliste acreditate la Administrația Prezidențială, încă de pe vremea președintelui Ion Iliescu, care a preferat să își păstreze anonimatul. 

***

Protecția imaginii directorului interimar al SRI, singurul membru CSAT al cărui chip apare parțial acoperit în 12 ședințe succesive conduse de trei președinți, nu pare o întâmplare.

Serviciul Român de Informații nu are pe site-ul propriu, pe pagina de prezentare a conducerii, nicio fotografie, veche sau nouă, cu niciunul dintre șefii instituției: nici cu Răzvan Ionescu, prim-adjunctul directorului SRI, care de trei ani ocupă și funcția de director interimar, și nici cu adjuncții directorului SRI, generalii Adrian Ciocîrlan și Gheorghe-Stancu Răducu. 

De altfel, cele mai recente imagini din galeria foto de pe site-ul celui mai mare serviciu de informații din România sunt din 2018, de la un programul internațional de formare, intitulat „Securitate în Regiunea Mării Negre. Provocări comune, viitor sustenabil”. 

În această galerie foto se regăsesc totuși două fotografii cu generalul Adrian Ciocîrlan, una dintre ele chiar de la momentul numirii acestuia în funcție, în iulie 2016, însă instituția nu a făcut publică nicio imagine cu generalul Gheorghe-Stancu Răducu, la numirea acestuia ca adjunct în februarie 2023.  

Armand Goșu, șocat de „mentalitatea de ilegaliști comuniști” a conducerii SRI

O serie de experți în studii de securitate intervievați de PressOne s-au declarat surprinși să afle despre subterfugiile utilizate de directorul interimar al SRI pentru a-și masca figura și au criticat în termeni duri lipsa de transparență la nivel de imagine a conducerii serviciului. 

Armand Goșu, istoric, analist politic și profesor universitar la Universitatea din București, s-a declarat chiar șocat de situație, afirmând că tertipurile lui Răzvan Ionescu de a-și proteja fața de aparatele foto vorbesc, de fapt, despre funcționarea defectuoasă a instituțiilor statului român și despre „secretizare” și „securismul din creierul” celor care le conduc.

Acesta a catalogat drept „aberant” faptul că directorul interimar al SRI, un serviciu de informații dintr-o țară membră UE și NATO, nu are măcar o fotografie publică pe site-ul SRI, făcând trimitere către serviciile de informații din Rusia, un stat autocratic, unde liderii FSB (Serviciul de Securitate Internă al Rusiei) sau SVR (Serviciul de Informații Externe al Rusiei) și au atât fotografii, cât și biografii publice. 

De altfel, Armand Goșu ne-a furnizat chiar în timpul discuției mai multe link-uri către site-uri ale unor diverse servicii de informații din state foste sovietice, precum Moldova, Ucraina sau Armenia, care au fotografii publice ale directorilor și chiar ale adjuncților. 

Goșu descrie gestul directorului interimar al SRI de a-și masca fața cu mâinile drept „mentalitate de ilegaliști comuniști”, la care „au renunțat chiar și rușii”. 

Istoricul mai susține și că lipsa fotografiilor cu șefii SRI reprezintă o problemă despre modul în care „se articulează și funcționează instituțiile în statul român”.  

Marius Ghincea indică o erodare a standarde democratice de factură occidentală

Marius Ghincea, politolog și cercetător la ETH Zurich, a declarat pentru PressOne că strategiile directorului interimar al SRI, Răzvan Ionescu, de a-și masca fizionomia și lipsa fotografiilor publice a persoanelor din conducerea serviciului indică „o erodare a acelor standarde democratice și liberale de factură occidentală pe care România a încercat să le promoveze și să le internalizeze odată cu aderarea la UE și la NATO”.

Cercetătorul crede că erodarea standardelor occidentale ține de cultura organizațională internă a instituției și are legătură inclusiv cu degradarea relațiilor dintre zona civilă și cea de intelligence, dar și cu modalitatea în care este exercitat de către Parlament controlul civil asupra serviciului.  

Ghincea mai consideră că absența fotografiilor liderilor serviciului arată și „o lipsă a internalizării unor norme democratice liberale de funcționare a serviciilor de informații, cu implicațiile pe care deja le știm în ceea ce privește relațiile civil-intelligence și civil-militare”. 

În analiza sa, la care a făcut și o serie de referiri la cercetări academice anterioare, Ghincea explică faptul că SRI nu a dobândit, încă, acele caracteristici democratice tipice societăților avansate din Occident, „în care serviciile de informații au o prezență publică și interacționează cu societatea civilă atât pentru a-și crește legitimitatea, cât și pentru a consolida relația dintre sfera civilă și sfera de intelligence sau militară”. 

Dennis Deletant: „Această lipsă de transparență este îngrijorătoare”

Istoricul britanico-român Dennis Deletant s-a arătat și el surprins de strategia directorului interimar al SRI de a-și acoperi fizionomia, dar și de lipsa fotografiilor cu conducerea SRI din spațiul public, spunând că regula în ceea ce-i privește pe oamenii aflați în posturi importante în domeniul informațiilor este ca fețele lor să fie accesibile publicului.

„Eu înțeleg că o fi o teamă, o frică, ca persoana respectivă să nu devină o țintă, dar totuși această lipsă de transparență este îngrijorătoare și, mă rog, nu cred că sunt multe agenții de informații (în spațiul occidental - n.r.) care adoptă această practică”, a declarat Deletant pentru PressOne.

Acesta a dat exemplul MI5, serviciul intern de informații din Marea Britanie, care are fotografiile tuturor foștilor șefi pe site-ul instituției, începând cu 1909 și până în prezent.  

Istoricul explică faptul că lipsa fotografiilor publice ar reprezenta „o măsură de precauție exagerată”, cu atât mai mult cu cât în cadrul NATO se pledează pentru o mai mare transparență cu privire la oameni care ocupă poziții înalte în serviciile de informații. 

Dennis Deletant consideră că, după haosul generat de anularea alegerilor prezidențiale din 2024, e nevoie de mult mai multă transparență privind acțiunile SRI, cu atât mai mult cu cât acest eveniment zguduitor pentru democrația României a fost cauzat și de o lipsă a informațiilor privind războiul hibrid pe care Rusia l-a condus în România. 

Acesta mai spune că la fel de problematică este lipsa unui raport despre eșecul serviciilor de informații în problema alegerilor prezidențiale anulate din 2024. 

Dincolo de această observație a istoricului britanico-român privind 2024, problema lipsei de transparență privind activitatea SRI este mult mai gravă. Rapoartele de activitate ale SRI din anii 2021, 2022, 2023, 2024 și 2025 nu sunt accesibile publicului, motivul fiind că acestea încă nu au fost dezbătute și aprobate de Parlament. 

Explicațiile SRI și ale Președinției

Întrebat cine ar putea decide o schimbare în legătură cu lipsa totală de transparență a Serviciului Român de Informații, istoricul Armand Goșu susține că aceasta s-ar putea produce la o simplă cerere din partea decidentului politic, adică a președintelui României, Nicușor Dan. 

Imaginea directorului interimar al SRI lipsește însă de pe secțiunea dedicată CSAT de pe site-ul Administrației Prezidențiale. Fotografia reprezentantului SRI este, de altfel, singura care lipsește de pe pagina cu membrii CSAT.

Diana Iancu, consilier prezidențial și coordonatoarea Departamentului de Comunicare Publică a Administrației Prezidențiale, ne-a transmis că „domnul Răzvan Ionescu nu are calitatea de membru cu drept de vot, motiv pentru care fotografia sa nu este publicată pe site-ul instituției”.

Iancu a mai explicat pentru PressOne că directorul interimar al SRI nu este membru cu drepturi depline în CSAT, ci participă la ședințele CSAT ca urmare a invitației adresate de președintele României.

Aceasta a mai precizat că decizia de a nu pune o fotografie a lui Ionescu pe site-ul Administrației Prezidențiale aparține Secretariatului CSAT, care a ales să facă publice doar fotografiile membrilor cu drepturi depline.

Biroul de Presă al Serviciul Român de Informații a transmis, la solicitarea PressOne, că potrivit legii privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării „directorul interimar al instituției participă la ședințele CSAT, fără a avea drept de vot”. 

În același răspuns, SRI a precizat că „Totodată, conform prevederilor legale din legea anterior menționată, Serviciul Român de Informații este îndrituit să supună spre analiză și aprobare CSAT-ului documente, informări sau analize, după cum poate să își exprime instituțional, în limitele competențelor sale legale, punctul de vedere cu privire la astfel de materiale”. 

Întrebat de ce directorul interimar Ionescu își ascunde chipul în mâini în timpul ședințelor CSAT, Biroul de Presă al instituției a transmis că „SRI oferă puncte de vedere care privesc rolul şi locul Serviciului în arhitectura de securitate a României”. 

Editor: Mona Dîrțu