„Așa începe.” Cum vor politicienii AUR și PSD să folosească principiul transparenței pentru a intimida societatea civilă

Oana Moisil

O propunere legislativă inițiată de parlamentari AUR riscă să schimbe legea asociațiilor și fundațiilor, pe modelul celei din Ungaria lui Orban sau legea agentului străin din Georgia. Proiectul a trecut de Senat, cu votul PSD, în ciuda a sute de critici din societatea civilă și a mai multor avize negative.

Propunerea legislativă a primit avize negative de la Consiliul Economic și Social, Consiliul Legislativ și Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi. Cu toate acestea, 75 de senatori au votat în favoarea legii. Cei mai mulți sunt de la PSD și AUR. Restul voturilor favorabile au venit de la PACE și senatori neafiliați. 

„Transparența nu trebuie transformată în mecanism de control al societății civile”

În ziua votului asupra propunerii pentru completarea OUG 26/2000 cu privire la asociații și fundații din Senat, peste 430 de organizații trimiteau parlamentarilor o scrisoare publică cu titlul „Dreptul de asociere nu poate fi restrâns sub pretextul transparenței. Transparența nu trebuie transformată în mecanism de control al societății civile”.

Senatorii AUR și PSD au votat propunerea legislativă care ar aduce schimbări legii asociațiilor și fundațiilor.

În textul scrisorii, se menționează că proiectul, așa cum a trecut de Senat, „ridică probleme serioase de constituționalitate, compatibilitate cu standardele europene privind dreptul la libera asociere, dreptul la viață privată și încălcări ale standardelor de calitate a legii”.

Propunerea a fost girată în spațiul public și de președintele PSD, Sorin Grindeanu, care a spus: „dacă un om e corect, de ce se ascunde?”. 

Simona Constantinescu (FDSC) spune că sunt oameni care nu vor ca publicul larg să știe ce convingeri au, pentru că s-ar putea întoarce împotriva lor și dă exemplu un caz în care cineva ar dona pentru o organizație care ajută migranții. 

„Eu cred că este ok să vină migranții aici. Dar poate vecinul meu este supărat de prezența migranților și eu nu am chef să știe vecinul meu că susțin ceva care este legat de migranți sau oricare altă temă”, subliniază experta.

Prevenție, nu împușcare. Cum ar trebui gestionată problema urșilor, astfel încât să existe cât mai puține conflicte om-animal

WWF atrage atenția că intervențiile letale împotriva urșilor, pe care parlamentarii le-au votat în aprilie, înseamnă vânătoare și pot accentua problema prezenței urșilor în localități.

Între poliție și spital. Ce se întâmplă cu copiii care consumă droguri?

Centrul de Recuperare și Educaţie împotriva Adicţiilor pentru Adolescenţi și Tineri la Voila (CREAATiV) este un program care a pornit de la o întrebare simplă: unde se tratează, în România, un copil care consumă droguri? „Nicăieri”, era răspunsul pe care îl dădea Irina Minescu, managera spitalului, înainte ca Voila să înceapă proiectul împreună cu Asociația Zi de Bine și Clinica Psy.

Sorin Grindeanu, care se întreabă de ce nu vor oamenii corecți să știe toată lumea cui donează bani, este același care și-a încălcat promisiunea de desecretiza contractele făcute de partidul lui cu presa. 

Legea votată pe 18 mai în Senat ar urma să modifice legea asociațiilor și fundațiilor prin obligarea acestora de-a publica identitatea donatorilor, iar în cazul în care nu s-ar conforma, li s-ar suspenda imediat activitatea și, ulterior, ar fi dizolvate. 

O măsură punitivă asemănătoare nu există și pentru partide politice. 

„Europa nu ne cere asta”

În expunerea de motive a propunerii legislative inițiată de AUR, aceasta e prezentată ca o măsură de transparentizare a activităților ONG-urilor. Acest argument este unul dintre cele mai contestate public.   

„Transparența are o conotație pozitivă. Atunci când vorbim de transparență, este ceva care ne luminează fața. Este ceva ce ne dorim să existe. Or, în momentul ăsta mie mi se pare că termenul este total distorsionat și când repeți și repeți de ce nu vrei să fii transparent, la ce poate să te ducă cu gândul? La suspiciune generalizată, nu?”, explică Simona Constantinescu, care mai demontează un argument din expunerea de motive care însoțește propunerea legislativă.

E vorba de cel legat de obligativitatea venită de la Bruxelles: „Nu-i adevărat. Europa nu ne cere asta. Europa a sancționat țările care au făcut asta și le-a sancționat puternic”, spune experta. 

În anexa scrisorii semnate de 439 de organizații scrie că „standardele europene disting în mod constant între obligațiile legitime de raportare către autoritățile publice și mecanismele de expunere publică disproporționată a organizațiilor și a susținătorilor lor”. 

Documentul exemplifică două cazuri în care state europene au fost sancționate pentru că nu au făcut aceste distincții. 

Unul este al Ungariei, unde o „lege a transparenței” aflată în dezbatere din 2025 cere ca entitățile care primesc sprijin străin fără autorizație guvernamentală să fie amendate cu o sumă de 25 de ori mai mare decât cea primită, iar neplata ar putea duce la interzicerea activității și la închiderea forțată. 

Celălalt caz exemplificat este al Slovaciei, unde o lege similară cu cea din Ungaria ar aduce atingeri libertății de asociere.  

„Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că obligațiile excesive de dezvăluire publică a finanțărilor ONG-urilor produc efect stigmatizant, creează neîncredere față de organizații, descurajează donatorii și afectează libertatea de asociere și libera circulație a capitalurilor”, se mai arată în anexa scrisorii trimise parlamentarilor români. 

Intimidare cu aspect de lege

Pentru directoarea de dezvoltare și advocacy de la FDSC, normal și rațional e „să te uiți un pic în jur și să te gândești ce efect are o asemenea reglementare pentru donatori, pentru beneficiari, pentru publicul din România, pentru România în integralitatea ei. Nu mai vorbesc de resursele pe care le risipim cu toții ca să combatem și să explicăm aceste lucruri, în loc să ne ocupăm de lucruri constructive”.

Simona Constantinescu atrage atenția că problemele pe care le are propunerea legislativă inițiată de AUR pot fi observate inclusiv din cum e scrisă, întrucât „are o lipsă de claritate, de încurcă tot felul de instituții juridice. În realitate, nu știu exact cum se va aplica”. 

În mod similar, și textul legii din Ungaria este „vag și imprecis”, ceea ce lasă loc de abuzuri. 

Felul în care este scris proiectul inițiat de AUR pare mai degrabă un instrument de intimidare, mai explică Simona Constantinescu, care este membră și în Expert Council on NGO law. 

Referitor la sancțiunea de-a suspenda activitatea unei asociații în cazul în care nu-și publică lista tuturor donatorilor, experta se întreabă cum s-ar putea face, întrucât ar trebui însoțită de niște măsuri care nu sunt explicate niciunde în textul legii. 

„Pur și simplu se întâmplă. Și ce faci? Tu ai contracte în momentul ăla. Ai contracte cu finanțatori, cu furnizori, cu beneficiarii tăi. Dacă ești, de exemplu, furnizor de servicii sociale, ai un centru de zi sau rezidențial, ai niște oameni acolo – vârstnici, oameni cu dizabilități. Ce faci cu ei? Închizi poarta și te duci și-i pui în față la DGASPC?”, explică Simona Constantinescu.  

Pe lângă asta, o problemă evidentă a proiectului care cere transparență este că cere ce există deja – statul român știe cine sunt donatorii și sponsorii oricărei asociații și fundații. Experta spune că, din punctul de vedere al modului de finanțare al asociațiilor și fundațiilor, nu înțelege ce anume nu este deja transparent. 

„Dacă statul consideră că este ceva în neregulă, poate să verifice dacă banii au fost folosiți conform contractului sau conform statutului. Tu ai informația. Prin chestia asta îți delegi funcția ta de control publicului larg? Păi și atunci tu ce mai faci?”, se întreabă Simona Constantinescu. 

Nimeni nu vrea să se regăsească pe o listă

Întrebat de PressOne de ce a votat pentru această lege, senatorul social-democrat Robert Cazanciuc a adus un argument asemănător cu cel al șefului său de partid. 

„Eu cred că transparența nu sperie pe nimeni. (...) Totul a pornit de la ideea că oamenii cinstiți, cred, nu au nimic de ascuns”. Acesta mai susține că un efect al publicării numelor complete ale donatorilor ar putea să-i inspire și pe alții să o facă. 

Simona Constantinescu contrazice această idee, spunând că efectul va fi pe dos și că cei care donează sau vor să doneze se vor simți descurajați de ideea de a-și vedea numele pe o listă. 

Referitor la situația în care o asociație întârzie să depună lista cu donatorii pentru că nu a avut timp, nu vrea sau are un donator care nu vrea, e neclar ce pârghii are la îndemână. 

„Nu știe nimeni cum iese de pe lista rușinii. Cât durează să ies de pe ea? Eu poate sunt în momentul în care am reușit să găsesc o finanțare. Ce fac? Rămân blocat în limbo pe o listă pentru că n-am depus o declarație cu niște lucruri pe care tu, statul român, le ai deja? E o aberație”, atrage atenția Simona Constantinescu. 

Senatorul Robert Cazanciuc a adăugat, în interviul pentru PressOne, că poate să accepte „că sunt oameni care nu vor să știe că au donat din chestiuni de valori proprii sau pentru discreția pe care vor să s-o aibă. Dacă, din perspectiva asta, se poate găsi la Cameră (n.r.: Camera Deputaților) un mecanism de a proteja oamenii în anumite situații, din punctul meu de vedere nu văd de ce ar fi un lucru rău”. 

Social-democratul a mai spus și că nu a apucat să citească avizele negative ale consiliilor și comisiilor de specialitate înainte să voteze în favoarea propunerii legislative. 

„Așa începe”

Pressone l-a contactat și pe senatorul Ninel Peia (ales în legislativ pe listele SOS), care a votat în favoarea acestei legi. Întrebat de ce a votat, senatorul a răspuns: 

„Asociațiile și fundațiile în România, marea lor majoritate, sunt în general finanțate de entități asociative externe. Asta înseamnă că sunt persoane fizice, persoane juridice, chiar state, prin ministere sau diferite instituții ale acelor ministere și se implică în mod voluntar și ilegal în politică, dar și în blocarea unor investiții, mai ales în domeniul energetic din România”. 

În opinia Simonei Constantinescu, nu este nimic suspect în faptul că entități din alte țări finanțează asociații din România. „România nu dă bani în alte state? Statul român e donator și el la rândul lui. Orice stat civilizat face asta, dar nu e nimic ascuns”.

Experta mai spune că legislația menită să prevină spălarea banilor și combaterea finanțării terorismului este foarte complexă și complicată. „Sistemul bancar trebuie să raporteze orice fel de tranzacție suspectă, în orice domeniu. Nu de-aia avem servicii care să poată să identifice, pe baza fluxurilor de bani, ce se întâmplă?”

Justificarea pe care senatorul Ninel Peia o aduce pentru votul favorabil aduce aminte de legile controversate din Ungaria, Slovacia, dar și de legea agentului străin din Georgia, prin care organizațiile care primesc mai mult de 20% din finanțări din afara țării sunt obligate să se înregistreze ca „agenți ai influenței străine”.

PressOne: De ce e nevoie de această lege, având în vedere că numele donatorilor unei asociații sunt oricum la îndemâna statului român?

Ninel Peia: Până le publică statul român, eu, ca cetățean al României, vreau să știu – un ONG, în momentul în care m-a atacat, de exemplu, pe mine ca politician, sau a atacat anumite politici economice ale statului român, cine l-a finanțat? Ca să știm…

PressOne: Să știți după cine să mergeți. 

Ninel Peia: Exact. 

PressOne: Cum adică exact? Asta sună ca amenințare. Cum adică ca să știți după cine să mergeți?

Ninel Peia: Normal că trebuie să știu. Nu după cine să merg în sensul fizic, ci metaforic. Trebuie să știu cine l-a finanțat ca să știu cum mă apăr ca politician sau ca stat.

PressOne: Și cum vă apărați? Să zicem că știți că Ion Popescu a donat bani la ONG-ul ăsta. Ce-i faceți lui Ion Popescu? 

Ninel Peia: Este foarte simplu. Ceea ce faceți și dumneavoastră, jurnaliștii – și credeți-mă că am o experiență de vreo 25 de ani în jurnalism (...), singurul mod de a ne apăra în fața acestor atacuri, efectiv, este să expunem public ceea ce fac și ei, fie că e jurnalist, fie că este un ONG sau un finanțator.

PressOne: Deci dumneavoastră recunoașteți acum că veți recurge la intimidare.

Ninel Peia: Nu, nu recurg la intimidare, ci voi folosi aceleași arme mediatice pe care le folosiți și dumneavoastră și ONG-urile. 

Simona Constantinescu spune despre răspunsul senatorului că, „fără să menționeze, este sămânța legii agentului străin. Așa începe. Așa începe Foreign Agent Law și e în numele transparenței”.

Propunerea legislativă inițiată de AUR și votată inclusiv de PSD a trecut de Senat modificată față de cum a fost supusă senatorilor pentru dezbatere. Acum, textul legii menționează că doar numele persoanelor care donează peste 5.000 de lei trebuie publicate. Urmează dezbaterile din Camera Deputaților, care pot păstra acest amendament sau nu. 

În ceea ce privește transparența felului în care se cheltuie banii publici, politicienii și angajații din sectorul public nu mai sunt obligați să-și publice declarațiile de avere și de interese, în urma unei decizii luate în 2025 de Curtea Constituțională.