AUDIO. Marele simulacru al controlului parlamentar. (I) Nouă rapoarte anuale de activitate ale SRI, aprobate de Parlament fără dezbatere. Din 2013, Directorul SRI nu a mai dat socoteală în fața aleșilor

Ionut Dumitrescu

Emilia Şercan

Senior Editor

Este 10 octombrie 2023.

La ședința de plen a Parlamentului, care a început la 15:03, participă 311 de senatori și deputați. 

Pe ordinea de zi, spre finalul acesteia, la punctul 8 din 10, este inclusă prezentarea și dezbaterea raportului de activitate al SRI pentru anul 2020, anul pandemiei. 

La același punct sunt incluse alte două rapoarte, întocmite de Comisia parlamentară de control asupra activității SRI. 

Raportul de activitate este principalul instrument prin care SRI răspunde în fața Parlamentului, iar prezentarea lui de către director, obligatorie prin lege, reprezintă o etapă esențială a mecanismului de control democratic. 

O altă componentă a exercitării controlului democratic asupra SRI este prezentarea în plenul Parlamentului a altor două rapoarte, elaborate de Comisia parlamentară de control: 

Iarna și factura la energie. De ce obsesia statului pentru gaz contribuie la o încălzire tot mai scumpă pentru români

După o perioadă de austeritate, România intră într-o nouă iarnă în care lemnele de foc și electricitatea se scumpesc, în timp ce prețul gazelor este în continuare ținut sub control de stat, chiar dacă printr-un mecanism diferit de cel din anii trecuți.

ISJ Maramureș face verificări după ce Cătălin Cherecheș, condamnat pentru corupție, le-a vorbit elevilor unei școli din Baia Mare. Copiii l-au mai întâlnit pe fostul edil și în anii trecuți

Postările publice consultate de PressOne arată că Maria Chira are legături mai vechi cu familia Cherecheș, iar elevii aceleiași școli au participat și în alți ani la întâlniri cu fostul primar, organizate la sediul administrației locale.

Raportul de activitate al SRI pentru 2020 a fost pus pe ordinea de zi a plenului Parlamentului, însă nu a fost prezentat. Acest lucru s-a întâmplat cu alte opt rapoarte ale serviciului.

La ora 16:32, când s-a ajuns la punctul dedicat raportului SRI, sala e aproape goală: cu puțin înainte, un deputat estima cel mult 50 de parlamentari rămași, din cei 311 prezenți la început. Nici măcar președintele interimar al Camerei Deputaților, Alfred Simonis (PSD), care prezidase ședința la început, nu mai este în sală. 

În locul lui, vicepreședintele Camerei Deputaţilor, Daniel Suciu (PSD), anunță prezentarea raportului de activitate al SRI și a celor două rapoarte ale Comisiei pentru anul 2020 și îl invită la prezidiu pe preşedintele Comisiei de control a SRI, Cristian Chirteș (PNL). 

Acesta prezintă, în câteva idei, doar co-raportul Comisiei despre raportul de activitate al SRI și raportul de activitate al Comisiei de control a SRI, ambele pentru 2020, potrivit stenogramei ședinței. 

Raportul de activitate al SRI pentru 2020 rămâne neprezentat și nedezbătut, în ciuda faptului că fusese inclus pe ordinea de zi a ședinței și anunțat că ar urma să fie prezentat. 

Cristian Chirteș nici nu ar fi avut dreptul să susțină el însuși raportul de activitate al SRI.

Legea de organizare și funcționare a SRI prevede, fără echivoc, că acest document trebuie prezentat în plenul Parlamentului de directorul instituției.  

La acel moment, la șefia SRI fusese instalat deja generalul Răzvan Ionescu, prim-adjunctul operativ al serviciului, care preluase ca interimar funcția de conducere după ce Eduard Hellvig, ultimul director civil, își dăduse intempestiv demisia cu trei luni mai devreme. 

Legea de organizare și funcționare a SRI nu face însă vreo distincție între calitatea de director și cea de director interimar. 

Prezentarea făcută de șeful comisiei SRI a durat, în total, 3 minute și 55 de secunde și s-a încheiat astfel: „Stimați colegi, vă rugăm să luați act despre cele trei rapoarte depuse de comisie la Birourile permanente”.

„Mulţumesc. Luăm act. Aceasta este procedura”, răspunde vicepreședintele Camerei, declarând închis punctul 8.

Doi deputați cer totuși cuvântul. 

Andi-Gabriel Grosaru (minorități) încercă să vorbească despre riscurile și vulnerabilitățile din economie și despre corupția din industrie. Microfonul îi este tăiat de două ori. În vociferările sălii, consemnate în stenogramă, vicepreședintele Suciu îl expediază: „Mulțumesc. Mulțumesc. Mulțumesc. Mulțumesc”.

Urmează la tribună deputatul Ciprian-Titi Stoica (AUR), care critică lipsa din plen a conducerii SRI. 

 „Vă spun cu tristeţe că nu v-aţi făcut deloc treaba. Noi, dacă am fi vrut să ne clarificăm asupra acestor rapoarte, nu am fi avut cui să-i adresăm întrebările de rigoare. Nu i-aţi invitat pe conducătorii acestor instituţii să vină, să fie astăzi prezenţi aici. Cred că este şi o chestiune, până la urmă, de bun-simţ elementar - în momentul în care prezinţi un raport de activitate, şi cel care l-a întocmit să fie de faţă, să fie prezent”, a afirmat Stoica de la tribuna Parlamentului, fără să remarce însă că raportul de activitate al SRI nu fusese prezentat. 

Acesta este punctul final al ultimei ședințe parlamentare despre activitatea SRI.

Durată totală: 8 minute. 

Pe urmele controlului parlamentar 

PressOne a analizat toate stenogramele ședințelor parlamentare care au avut loc pe marginea rapoartelor SRI din ultimii 26 de ani – începând cu 1997, de când există o arhivă digitală a acestora, și până în 2023 – precum și întreg corpusul de legi, hotărâri, regulamente și proceduri menite să asigure controlul democratic al activității SRI. 

Analiza arată că mecanismele controlului parlamentar au început să se degradeze cu mult înainte ca președinții Klaus Iohannis și Nicușor Dan să amâne, fără nicio justificare publică, propunerea unui director civil la SRI după demisia lui Eduard Hellvig în iulie 2023. 

Nominalizarea directorului este atribuția constituțională a președintelui României. 

Simulacrul de control parlamentar petrecut în octombrie 2023 – un raport anual SRI pus pe ordinea de zi cu întârziere de doi ani, care nu a fost prezentat efectiv și dezbătut în plen – nu este un accident istoric. 

Degradarea controlului parlamentar asupra SRI – cel mai mare serviciu de informații din România, care are un buget uriaș și un număr necunoscut de angajați – s-a produs treptat și a început cu două decenii în urmă. 

Apogeul a fost atins în timpul fostului director al Serviciului, Eduard Hellvig și este perpetuat și în prezent, în mandatul actualului director interimar, generalul Răzvan Ionescu. 

Stenogramele și sumarul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului arată că directorul SRI nu a mai fost în Parlament din 2013, iar 9 rapoarte de activitate doar au fost puse pe ordinea de zi fără să fi fost prezentate în plen, iar dezbaterile care în anii ‘90 durau câte patru sau cinci ore au dispărut total. 

De ce e important controlul democratic

Puterea unui serviciu de informații, cum este SRI, decurge din ceea ce poate face: poate supraveghea, strânge informații despre viața privată a oamenilor și le poate intercepta comunicațiile. Totul, în numele securității naționale. 

Rolul controlului parlamentar asupra SRI este să împiedice comiterea unor abuzuri la adresa cetățenilor. Foto: Inquam Photos / George Călin

Cum întreaga activitate îi este secretă, un serviciu de informații poate dispune de puterea sa uriașă pentru a comite abuzuri împotriva oamenilor și poate fi transformat într-o armă politică în mâna celor aflați la putere. 

Conceptul de „control democratic” al serviciilor de intelligence (democratic oversight, în literatura de specialitate) presupune că instituțiile care pot supraveghea cetățenii în secret trebuie, la rândul lor, supravegheate.

Pentru a preveni abuzurile serviciilor de informații, statele democratice exercită supravegherea serviciilor prin reprezentanții aleși ai cetățenilor, adică prin parlamentari.

În România, Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații prevede chiar de la primul articol că activitatea SRI „este controlată de Parlament” și că, „anual sau când Parlamentul hotărăște”, directorul Serviciului prezintă plenului „rapoarte referitoare la îndeplinirea atribuțiilor ce revin Serviciului Român de Informații”.

Manevra din Parlament: doar puse pe ordinea de zi 

Ultima prezentare a unor rapoarte de activitate ale SRI în plenul Parlamentului a avut loc în urmă cu 13 ani, mai exact pe 10 decembrie 2013. 

Directorul în funcție de la acel moment, George Maior, a susținut nu mai puțin de șase rapoarte restante, aferente perioadei 2007 - 2012. Niciodată până atunci nu mai fuseseră prezentate simultan atât de multe rapoarte. 

De atunci și până pe 10 octombrie 2023, au mai existat alte două momente când Parlamentul României a pus pe ordinea de zi rapoartele de activitate ale SRI, iar acestea au trecut prin plen, fără să fie prezentate în realitate: 

În realitate, în ambele ședințe au fost prezentate doar co-rapoartele Comisiei despre rapoartele de activitate ale SRI și rapoartele de activitate ale Comisiei. 

Pe 4 mai 2016, co-rapoartele Comisiei au fost prezentate de deputatul Cezar Preda (PNL), la acel moment doar simplu membru în structura parlamentară de control a SRI, iar pe 11 mai 2021, au fost prezentate de către Cristian Chirteș (PNL), președintele Comisiei.

La finalul ambelor ședințe, președinții Senatului – Călin Popescu Tăriceanu (neafiliat) în 2016 și Anca Dragu (USR) în 2021 – au anunțat simplu „Luăm act de prezentarea şi dezbaterea rapoartelor”, ca și cum obligația legală de prezentare ar fi fost îndeplinită, deși ele nu fuseseră prezentate.

La niciuna dintre aceste ședințe directorul SRI în funcție la acel moment, Eduard Hellvig, nu a fost prezent în Parlament. 

Hellvig – care a condus serviciul timp de opt ani – este, de altfel, singurul dintre cei cinci directori civili din istoria instituției care nu a călcat niciodată în forul legislativ în calitate de director SRI pentru prezentarea rapoartelor de activitate ale serviciului. 

Acesta ar fi trebuit să prezinte zece rapoarte de activitate anuală în plenul Parlamentului – opt ale sale și două restante de la predecesorul său, George Maior. Nu a prezentat, însă, niciunul. 

Hellvig nu a călcat în Parlamentul României

Prezentarea raportului anual de activitate în plenul Parlamentului este unul dintre puținele momente în care șeful celei mai opace instituții din România trebuie să răspundă în fața celor care i-au validat mandatul, iar simpla prezență a directorului SRI în fața senatorilor și deputaților arată că acesta acceptă că serviciul este supus controlului democratic. 

În plen, orice parlamentar – de la putere sau din opoziție – poate cere socoteală despre cum au fost cheltuiți banii publici, despre riscurile la adresa securității sau despre scandalurile care au implicat instituția. 

Eduard Hellvig a fost votat de Parlamentului României ca director al SRI pe 2 martie 2015, cu 498 de voturi pentru și 15 contra, din 513 de parlamentari prezenți.

Din iulie 2023, de când Eduard Hellvig și-a dat demisia, cel mai mare serviciu de informații din România nu are un director civil. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

În singurul discurs ținut în plenul Parlamentului imediat după ce a fost votat ca director al SRI, Hellvig a vorbit tocmai despre importanța controlului parlamentar.  

„Evoluţiile recente ne-au demonstrat cât de importante sunt controlul parlamentar asupra activităţii serviciilor de informaţii şi colaborarea Serviciului Român de Informaţii cu Parlamentul şi Curtea Constituţională, pentru definirea unui cadru legislativ care să răspundă deopotrivă imperativelor democratice şi celor de siguranţă naţională. De aceea, vă asigur de întreaga mea disponibilitate de colaborare şi de a promova un dialog interinstituţional, precum şi cu partidele politice şi societatea civilă, cât mai transparent şi cât mai eficient. Vă mulţumesc”, și-a încheiat acesta intervenția. 

Contactat de PressOne pentru un punct de vedere, Eduard Hellvig nu a răspuns apelurilor și mesajelor transmise.

În 2022, când Hellvig încă era directorul SRI, la nivelul Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) fusese elaborat un amplu pachet legislativ de modificare a întregii legislații privind securitatea națională. 

G4Media dezvăluia că una dintre modificările aduse la legea SRI îl scutea pe director să mai prezinte raportul de activitate în plenul Parlamentului, în ședință publică, procedura fiind mutată în CSAT, unde ședințele sunt clasificate.

Nicolae Ciucă, premierul de la acel moment, afirma că proiectele de legi au fost elaborate chiar de instituțiile vizate – servicii de informații sau ministere.

Traseul raportului SRI prin plen

Raportul de activitate al SRI reprezintă cel mai important document în care este sintetizată activitatea anuală a serviciului și este realizat în două variante: una clasificată și una neclasificată. 

În general, acestea conțin statistici și date despre tipurile de misiuni, amenințări, acțiuni ostile, spionaj, mandate de interceptare, dar și despre buget, informările trimise către instituțiile beneficiare sau despre sesizările către parchet sau poliție. 

Versiunea clasificată a raportului ajunge doar la membrii Comisiei de control, iar cea neclasificată devine publică după prezentarea și dezbaterea în Parlament și poate fi citită chiar pe site-ul SRI, fără detalii despre misiuni. 

După ce SRI trimite raportul anual de activitate la Parlament, Comisia de control a activității SRI este obligată să-l analizeze și să întocmească un co-raport. Ambele documente sunt trimise apoi către Birourile Permanente Reunite (BPR), structura care conduce efectiv Parlamentul. 

Rolul BPR în prezentarea și dezbaterea rapoartelor de activitate ale SRI în plenul Parlamentului este esențial, deoarece este responsabil de introducerea lor pe ordinea de zi. 

Birourile Permanente Reunite reprezintă un organism politic alcătuit din membrii birourilor permanente ale celor două camere: președinții, vicepreședinții, secretarii și chestorii Camerei Deputaților și Senatului. Aceste funcții sunt ocupate, în general, de reprezentanții partidelor cu cea mai mare pondere de reprezentare. 

Președinții celor două camere conduc, totodată, și Birourile Permanente Reunite. În practică, ei stabilesc ordinea de zi a ședințelor de plen și decid ce documente sunt supuse dezbaterii. În prezent, aceste funcții sunt ocupate de Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților, și Mircea Abrudean, președintele Senatului. 

Fără control din partea „zonei civile”

Ludovic Orban (PNL la acel moment) era președintele Camerei Deputaților în mai 2021 când în plenul Parlamentului au fost prezentate simultan cinci co-rapoarte și cinci rapoarte de activitate ale Comisiei SRI, fără a fi prezentate însă și cele cinci rapoarte de activitate ale SRI aferente intervalului 2015 - 2019. 

Acesta a declarat pentru PressOne că SRI nu are „nici un fel de control din partea zonei civile”, iar despre prezentarea rapoartelor de activitate ale Serviciului în plenul Parlamentului spune că „au devenit de-un formalism care e bifat, așa, ca să fie”. 

„Ar trebui să existe voință politică ca să fie legea respectată. Șefii partidelor, conducerea Parlamentului, toate astea ar trebui să aibă voință ca să impună prevederile legii”, ne-a mai declarat Orban. 

Ludovic Orban a stârnit recent o reacție furibundă din partea SRI, după ce a declarat că „serviciile de informaţii sunt complet scăpate de sub controlul societăţii civile”. Foto: Inquam Photos / Mălina Norocea

Acesta spune că Eduard Hellvig a adoptat un stil de management „low profile (n.r. - o abordare discretă), fără expunere publică, dar, mă rog, una e ce opțiune a avut el și alta e ce prevede legea”. 

Imediat după preluarea funcției de director al SRI, Hellvig a promis „transparență maximă”. În cei peste opt ani de mandat, Hellvig a dat doar trei interviuri, toate în primul an de la preluarea funcției. După martie 2016 și până la momentul demisiei, în iulie 2023, acesta nu a mai acordat niciun alt interviu și nu a organizat nicio conferință de presă.  

Cezar Preda, fost președinte al Comisiei de control a SRI, spune că nu a existat un interes real nici din partea Parlamentului, nici a SRI ca rapoartele de activitate să fie discutate în plen. „Nu se grăbea nimeni să le bage” (n.r. - pe ordinea de zi), ne-a declarat Preda, care în prezent nu mai deține nicio funcție politică. 

Cezar Preda a fost 12 ani în Comisia de control asupra SRI, dintre care opt ani s-a aflat în conducerea acesteia ca președinte și vicepreședinte. Foto: Mediafax Foto / Alexandru Dobre

„Niciodată un serviciu de informații nu are interesul ca o anumită dezbatere care-l vizează să fie inflamată. Sau inflamabilă. Și-atuncea profită”, a continuat acesta.    

Preda, care a făcut parte din Comisia de control a SRI timp de 12 ani, mai spune că decizia de a pune pe ordinea de zi a plenului rapoartele de activitate ale SRI aparține președinților Senatului și Camerei Deputaților. „Că președintele Camerei Deputaților sau al Senatului vorbea cu directorul Serviciului Român de Informații și stabileau data când le bagă sau nu le bagă, asta nu cunosc, sincer vă spun”, a mai completat acesta. 

Cum minte SRI

Într-un răspuns oficial transmis PressOne, Biroul de Presă al SRI susține, în mod fals, că rapoartele de activitate ale SRI au fost prezentate în plenul Parlamentului, dar și că ele au fost susținute de către reprezentanți ai Comisiei de control a activității SRI. 

Informațiile furnizate de SRI fac referire concret la ultimele trei ședințe de plen ale Parlamentului în care opt rapoarte nu au fost prezentate, ci doar incluse pe ordinea de zi. 

„Referitor la dezbaterea rapoartelor de activitate ale SRI în cadrul Parlamentului României, precizăm că Rapoartele de activitate ale SRI pentru anii 2013 și 2014 au fost dezbătute în ședința comună din data de 04 mai 2016, iar în ședința celor două Camere ale Parlamentului din data de 11 mai 2021 au fost dezbătute Rapoartele de activitate ale Serviciului Român de Informații pe anii 2015 - 2019. De asemenea, Raportul de activitate al Serviciului Român de Informații pe anul 2020 a fost dezbătut în Parlamentul României în cadrul ședinței comune din data de 10 octombrie 2023”, se menționează în răspunsul primit. 

Biroul de Presă al SRI a comunicat în mod fals că rapoartele de activitate ale instituției au fost prezentate în plenul Parlamentului.

Stenogramele publice ale ședințelor Parlamentului arată, fără echivoc, că rapoartele de activitate ale SRI pentru anii 2013-2020 nu au fost prezentate în plenul legislativului, iar reprezentanţi ai Comisiei parlamentare de control au prezentat doar rapoartele întocmite de Comisia care controlează serviciul de informații.

De altfel, deputații Cezar Preda și Cristian Chirteș au confirmat explicit pentru PressOne că ei au prezentat în plenul Parlamentului, în ședințele din 2016, 2021 și 2023, rapoartele Comisiei de control, nu rapoartele SRI. 

Prezentarea rapoartelor de activitate ale SRI de către o altă persoană decât directorul serviciului ar fi ilegală, întrucât Legea privind organizarea și funcționarea SRI prevede explicit că directorul este cel care trebuie să le prezinte Parlamentului. 

În același răspuns al Biroului de Presă al SRI există și o justificare care ar trebui – în viziunea instituției – să explice lipsa directorului din plen și presupusa prezentare a rapoartelor de către un reprezentant al Comisiei: Parlamentul nu l-a invitat pe director. 

„La nivelul instituției noastre nu au fost recepționate invitații din partea Parlamentului României pentru prezentarea rapoartelor de activitate în plenul reunit”, se precizează în document.

Totuși, Biroul de Presă menționează că, din 2013 până în prezent, „conducerea SRI a fost prezentă de trei ori în sala de plen a Parlamentului, cu ocazia susținerii Rapoartelor de activitate”, lăsând practic să se înțeleagă că directorul SRI a fost prezent în fața senatorilor și deputaților, deși nici acest lucru nu s-a întâmplat în realitate. 

Manevra SRI: directorul a devenit „conducerea”

După ce am cerut clarificări referitoare la informațiile comunicate, Biroul de Presă a precizat că – din 2013 și până în prezent – „conducerea SRI” a participat la susținerea co-rapoartelor Comisiei de control a SRI și nu la prezentarea rapoartelor de activitate ale Serviciului. 

De asemenea, referitor la precizarea „conducerea SRI”, Biroul de Presă a menționat că a fost de două ori în sala de plen, nu de trei ori. 

„Directorul SRI nu a fost invitat de plenul Parlamentului pentru a susține raportul de activitate al SRI, prezența în cele două dăți menționate a conducerii SRI în plen fiind cu ocazia susținerii de către Comisia de control a co-raportului acesteia”, ne-a transmis ulterior Biroul de Presă. 

Surse care au dorit să-și păstreze anonimatul ne-au precizat că la prezentarea din 11 mai 2021 și 10 octombrie 2023 a co-rapoartelor Comisiei de control a activității SRI, în plenul Parlamentului au fost prezenți Cristian Bizadea, adjunctul directorului SRI responsabil de domeniul analiză-cooperare, și Florin Virtici, secretarul general al SRI. 

Ambii sunt în acest moment pensionați, Bizadea părăsind SRI la vârsta de 48 de ani, în 2024, la circa un an după demisia lui Eduard Hellvig. 

Pentru a clarifica de ce Birourile Permanente Reunite ale Parlamentului nu l-au invitat pe directorul SRI să prezinte în plen rapoartele de activitate – așa cum ne-a comunicat SRI –, am trimis solicitări la Biroul de Presă al Senatului României și cel al Camerei Deputaților. 

Biroul de Presă al Senatului ne-a comunicat că „invitarea reprezentanților instituțiilor care prezintă rapoarte în plenul Parlamentului se efectuează de către Camera Deputaților”.

La rândul său, Biroul de Presă al Camerei Deputaților ne-a comunicat că nu ne poate răspunde la întrebare deoarece „documentele aferente perioadei 2013 - 2023 sunt arhivate și fac parte din fondul arhivistic al Camerei Deputaților, respectiv din Fondul Național Arhivistic al României”.

Precedentul Maior 

Eduard Hellvig nu este primul director al SRI în mandatul căruia Parlamentul nu a prezentat un raport de activitate. 

Precedentul a fost creat pe 29 iunie 2009, atunci când plenul reunit al Parlamentului a pus pe ordinea de zi raportul de activitate al SRI pentru 2006, fără ca acesta să fi fost prezentat în realitate. Pe atunci, directorul civil al Serviciului Român de Informații era George Maior.

George Maior a mers în fața aleșilor în calitate de director al SRI doar de două ori. Foto: Agerpres Foto / Alex Micsik

Acea ședință de plen a fost condusă de deputatul Ioan Oltean (PDL), care a anunțat prezentarea a trei rapoarte pentru anul 2006: unul al SRI și două ale Comisiei parlamentare de control. 

Stenograma ședinței de plen arată că, după ce a citit denumirile complete ale celor trei rapoarte, Oltean a întrebat la microfonul de la tribună: „Dacă din partea Serviciului Român de Informaţii este cineva?”. 

Tot el și-a dat răspunsul: „Nu este. Dau cuvântul domnului deputat Cezar Preda, preşedintele Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii”.

În lipsa directorului Maior, Cezar Preda (PDL) a prezentat co-raportul și raportul de activitate al Comisiei pentru 2006, iar Ioan Oltean a anunțat că „plenul reunit al celor două Camere a luat act de materialele prezentate de către preşedintele Comisiei”.

În aceeași ședință s-a petrecut un alt fapt fără precedent: Cezar Preda a prezentat și rapoartele de activitate ale Comisiei de control pentru 2007 și 2008, deși acest tip de raport era prezentat, în mod tradițional, împreună cu co-raportul comisiei.

La acel moment – 29 iunie 2009 – Comisia de control a SRI nu avea întocmite co-rapoartele pentru anii 2007 și 2008. Datele publice arată că abia în martie 2010 Comisia a redactat un co-raport unic referitor la activitatea SRI pentru 2007 și 2008. 

Când a început să se degradeze controlul democratic 

În ultimii 13 ani, conducerile succesive ale Parlamentului României – al cărui rol este să verifice ce face SRI cu puterea care i-a fost încredințată – au folosit dreptul de a stabili ordinea de zi a ședințelor pentru a proteja directorul serviciului de ochii legiuitorilor și ai cetățenilor, nu pentru a-l chema la raport și a-l trage la răspundere. 

Analiza ședințelor de plen arată că paradigma în controlul democratic asupra SRI a început să se schimbe în legislatura 2004 - 2008, care corespunde cu finalul de mandat a lui Radu Timofte ca director al SRI și preluarea funcției de către George Maior.

2005 este primul an în care au fost dezbătute simultan în plenul Parlamentului trei rapoarte – cele aferente anilor 2002, 2003 și 2004 –, în condițiile în care anterior s-au discutat maximum două rapoarte simultan. 

Întârzierea în dezbaterea rapoartelor de activitate ale SRI începe să devină o obișnuință în mandatul lui George Maior (octombrie 2006 - ianuarie 2015), perioadă în care influența SRI asupra clasei politice a fost tot mai evidentă.

Rapoartele de activitate ale SRI pentru intervalul 2007-2012, adică primii șase ani din mandatul lui Maior, au fost prezentate de acesta în Parlament abia în decembrie 2013, cu doar un an și o lună înainte să-și dea demisia.

În intervalul 2007-2012 au avut loc două suspendări ale președintelui Traian Băsescu, prima dintre ele marcată de un scandal care l-a implicat pe fostul prim-adjunct al SRI, Florian Coldea, asupra căruia a planat suspiciunea unor presupuse acțiuni de poliție politică la adresa a trei judecători ai Curții Constituționale. 

Tot în acea perioadă au fost încheiate sau reînnoite unele dintre celebrele protocoale de colaborare ale SRI cu DNA, Parchetul General, dar și cu alte instituții publice. 

Influența SRI în viața politică a acelei perioade este întărită și de episodul „Sufrageriei” lui Gabriel Oprea, când George Maior și Florian Coldea, directorul, respectiv prim-adjunctul directorului, au fost prezenți în noaptea turului II al alegerilor prezidențiale din 2009 acasă la Gabriel Oprea, pe atunci simplu deputat independent, alături de alți politicieni, dar și de Laura Codruța Koveși, care era procuror general al României. 

Justificarea întâlnirii a fost că au urmărit împreună rezultatele alegerilor. 

Valeriu Zgonea, președinte al Camerei Deputaților în 2013, și cel care a condus ședința plenului reunit în care s-au discutat șase rapoarte ale SRI simultan a refuzat să facă orice declarații pentru PressOne. 

Ședința de plen din 2013 a fost, de altfel, ultima în care rapoartele de activitate ale SRI au fost dezbătute în Parlament și la care un director al SRI a fost prezent. 

Cât de mari au fost întârzierile în prezentarea rapoartelor în Parlament

O analiză a datelor la care SRI a transmis Parlamentului rapoartele sale de activitate arată că în anii când lupta politică a fost mai intensă decât de obicei, Serviciul a trimis documentele cu întârziere. 

Comisia de control a precizat pentru PressOne că SRI trimite raportul anual de activitate în primul semestru al anului calendaristic următor, cutumiar, în intervalul mai-iunie. 

PressOne a analizat datele referitoare la rapoartele de activitate ale SRI disponibile pentru ultimii 22 de ani, mai exact intervalul 2004 - 2025. Acestea arată că SRI a trimis raportul de 14 ori până la finalul primei sesiuni parlamentare a anului următor.  

Ceilalți opt ani când SRI a trimis raportul cu întârziere coincid cu trei momente distincte: prima suspendare a lui Traian Băsescu și competiția sa electorală cu Mircea Geoană  (2007, 2008 și 2009), a doua suspendare a lui Băsescu (anul 2012) și lupta lui Liviu Dragnea cu ceea ce el a numit „statul paralel” (anii 2017, 2018 și 2019), precedat de anul electoral 2016.

Totuși, datele arată că cele mai mari întârzieri s-au produs la nivelul Birourilor Permanente Reunite. Conform Regulamentului activităților comune ale celor două camere ale Parlamentului, dezbaterea rapoartelor în ședințe de plen trebuie făcută în cel mult șase luni de la depunerea lor la Birourile Permanente Reunite.

Raportul despre anul anulării alegerilor, neprezentat aleșilor

În prezent, cinci rapoarte de activitate – cele aferente intervalului 2021 - 2025 – sunt blocate la Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului, societatea civilă, presa și cetățenii fiind lipsiți de accesul la concluziile procesului de control democratic asupra SRI. 

Despre acest blocaj a relatat în trecut și jurnalistul Cristian Andrei, de la Hotnews. 

Dintre aceste cinci rapoarte de activitate, transmise de SRI Comisiei parlamentare de control și rămase blocate în sertarele Biroului Permanent Reunit al Parlamentului, cel mai vechi este cel aferent anului 2021.  

SRI a trimis acest raport Parlamentului în urmă cu 1.618 de zile, mai exact 4 ani și 5 luni, iar în acest moment nu există nicio perspectivă ca el să fie pus pe ordinea de zi a Parlamentului, iar directorul Serviciului să îl prezinte în plenul reunit.

Conducerea SRI este asigurată în prezent de generalul Răzvan Ionescu, care ocupă funcția de director interimar din iulie 2023, în urma demisiei lui Eduard Hellvig. În același timp, Ionescu, care este ofițer operativ, ocupă funcția de prim-adjunct al directorului SRI din 2017. 

Trei dintre cele cinci rapoarte blocate la Birourile Permanente Reunite – cele aferente anilor 2023, 2024 și 2025 – acoperă perioada în care Ionescu  a asigurat conducerea interimară a SRI. 

Dintre acești doi ani, 2024 este super anul electoral, cu patru tipuri de alegeri, dar și anul care a adus cel mai mare regres democratic din istoria țării prin anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 de către Curtea Constituțională și declararea României ca regim hibrid în martie 2025 de către Economist Intelligence Unit, statut retras în 2026.  

Cum împiedică șefii Parlamentului prezența directorul SRI în plen 

Președinții celor două camere din legislativ, cei care pot decide convocarea generalului Ionescu la Parlament pentru a prezenta rapoartele restante, nu se grăbesc să o facă.

PressOne l-a întrebat pe președintele Senatului, Mircea Abrudean (PNL), dacă îl va invita pe directorul interimar al SRI să prezinte rapoartele de activitate, însă acesta l-a absolvit  de orice responsabilitate pe generalul Ionescu.

Abrudean ne-a declarat că datoria șefului SRI s-a încheiat odată cu trimiterea rapoartelor către Parlament.

„Obligația directorului SRI de a prezenta Parlamentului raportul poate fi considerată împlinită pentru că a transmis sub semnătură aceste rapoarte. Este la latitudinea BPR-ului dacă invită directorul sau nu”, ne-a transmis Abrudean prin intermediul unui mesaj. 

Sorin Grindeanu (stânga) și Mircea Abrudean (dreapta) sunt responsabili de chemarea în Parlament a directorului SRI pentru prezentarea rapoartelor de activitate. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Acesta a mai afirmat că „la următoarea ședință BPR” va face personal propunerea ca rapoartele să fie incluse pe ordinea de zi a primei ședințe a  plenului reunit, însă precaut a afirmat și că „decizia aparține BPR, nu doar președintelui uneia dintre cele două Camere ale Parlamentului”. 

La întrebarea dacă va face personal și propunerea ca directorul SRI să prezinte rapoartele, Abrudean nu a mai  răspuns.

Atât președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, cât și cel al comisiei de control asupra SRI, Eugen Bejinariu, condiționează adoptarea rapoartelor de numirea unui director civil.

Bejinariu ne-a declarat că va solicita celor două Birouri Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului ca prezentarea rapoartelor în plen să fie făcută de viitorul director civil al SRI. 

„Absolut, sigur că îl vom chema. Fără discuție. Cel puțin, de la mine, propunerea așa va pleca. Mai departe, ce hotărăsc cele două Birouri Permanente ale Camerei și Senatului, asta e altă discuție. Dar, din punctul meu de vedere, din partea comisiei, sigur că va fi solicitarea aceasta. 

Dar, acum, mă gândesc că... avem la conducere un director interimar care e ofițer operativ. E prim-adjunctul operativ al Serviciului. Nu cred că e cazul să vină să prezinte el acum, fără directorul civil lângă el. Ăsta e punctul meu de vedere, așa cred. Când e un director civil, relația lui cu Parlamentul și cu politicienii e cu totul alta decât a unui ofițer operativ sau a cadrelor operative din cadrul Serviciului Român de Informații”, a declarat Bejinariu pentru PressOne. 

Sorin Grindeanu nu a răspuns apelurilor și mesajelor PressOne, însă într-o declarație pentru Hotnews, din septembrie 2025, a afirmat că rapoartele SRI vor fi puse pe ordinea de zi a plenului abia după ce va fi numit un nou director.

„Pot să vă spun ce aș vrea eu de-acum încolo: să avem un director civil și după aceea să intrăm și să aprobăm și aceste rapoarte. Eu sunt convins că după ce vom avea o conducere nouă la SRI așa cum a anunțat și președintele se vor supune votului (n.r. - rapoartele)”, a mai declarat Grindeanu pentru Hotnews. 

Controlul asupra SRI, o afacere decisă de puternicii zilei

Prezentarea rapoartelor de către un nou director ar face ca generalul Răzvan Ionescu să nu mai răspundă în mod direct întrebărilor parlamentarilor cu privire la activitatea desfășurată în perioada mandatului său, când alegerile prezidențiale din România au fost anulate. 

Amânarea sine die a introducerii rapoartelor SRI pe ordinea de zi a Parlamentului limitează practic exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciului. Astfel, activitatea Serviciului nu mai e controlată de Parlament, ci a devenit o chestiune la care au acces doar cei mai puternici actori politici.

Președintele Nicușor Dan s-a exprimat de nenumărate ori despre necesitatea numirii unui director civil la SRI, însă nu a făcut nimic pentru a rezolva această chestiune. Propunerea de numire unui director civil îi revine președintelui, validarea acestuia fiind făcută efectiv de plenul Parlamentului. 

Începând din campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2025 și până în prezent, președintele Dan a făcut circa 20 de declarații publice pe această temă, cea mai recentă fiind din septembrie 2026. 

Într-un interviu acordat Euronews, în timpul unei vizite în Finlanda, Nicușor Dan a declarat că „bineînțeles că e nevoie de un director civil la SRI”, dar a relativizat imediat importanța acestui lucru. 

„Când am avut director civil a fost mai bine, am avut control real civil sau nu l-am avut? Nu am avut”, s-a întrebat și și-a și răspuns singur președintele.