Laura Pătruț este președinta Comisiei muncii și membră în Comitetul Director al Colegiului Psihologilor din România. Sursă: Youtube

Laura Pătruț este președinta Comisiei muncii și membră în Comitetul Director al Colegiului Psihologilor din România. Sursă: Youtube
27/05/2026
O membră din conducerea Colegiului Psihologilor a ajuns în funcție pe baza unor informații false din CV
Laura Pătruț, președinta Comisiei muncii și membră în Comitetul Director al Colegiului Psihologilor din România, a ajuns în pozițiile de conducere fără să îndeplinească condițiile minime de vechime și pregătire profesională cerute de regulamentul instituției, arată documente oficiale din dosarul profesional intrate în posesia PressOne.
La baza ascensiunii sale stă o informație falsă privind anul obținerii licenței, strecurată în CV încă din 2003 și utilizată ulterior de comisiile care i-au analizat dosarul profesional. Îi lipsesc aproximativ trei ani de pregătire profesională.
- Primul atestat de liberă practică, eliberat de Colegiul Psihologilor, l-a primit în martie 2006, ca psiholog autonom în două domenii distincte, psihologia muncii și organizațională și psihologia transporturilor; psiholog autonom reprezintă prima treaptă de specializare.
- Potrivit legii psihologului, fiecare treaptă de specializare superioară presupune cinci ani de experiență în treapta anterioară: cinci ani ca autonom pentru a deveni specialist și încă cinci ani lucrați ca specialist pentru a ajunge principal.
- Pătruț a avansat însă mai repede de fiecare dată: a devenit specialist în psihologia muncii și a transporturilor după 2 ani și 7 luni, specialist în domeniul siguranței naționale după 3 ani și 8 luni, iar principal în două specialități la doar 4 ani distanță.
- Laura Pătruț a câștigat alegerile interne în Colegiu pentru un loc în Comitetul Director în 2013, deși, la acel moment, nu îndeplinea condițiile de vechime ale instituției: pentru a candida, trebuia să fie psiholog principal, treaptă care presupune zece ani de activitate de la prima treaptă de atestare, respectiv cea de autonom. Documentele arată că îi lipseau peste trei ani de pregătire.
- După un mandat în Comitetul Director (2013-2017) și funcția de director administrativ (2018-2022), Pătruț conduce din 2022 Comisia muncii, care aprobă accesul altor psihologi în profesie. PressOne a arătat că, din această poziție, atât ea, cât și partenerul ei, Florin Alin Sava, se află într-un conflict de interese care le-ar aduce profituri de milioane de lei în ultimii patru ani.
- O plângere privind parcursul profesional al lui Pătruț, depusă la Colegiu la începutul lui 2025, se află încă „în lucru”. Atât președintele Colegiului, Edmond Cracsner, cât și Pătruț refuză să comenteze, invocând cercetarea internă aflată în derulare.
Ascensiunea lui Pătruț, sub semnul întrebării
Cariera instituțională a Laurei Pătruț, actuala președintă a Comisiei muncii și membră în Comitetul Director - forul în care se iau cele mai importante decizii privind profesia -, se bazează pe o informație falsă, strecurată în dosarul profesional încă din 2003. Pe baza acesteia, a ajuns într-o funcție de conducere în Colegiu fără a îndeplini condițiile prevăzute în metodologia de alegeri a instituției.
Documente oficiale din dosarul ei profesional, intrate în posesia redacției PressOne, arată că, în 2013 - momentul în care a candidat pentru prima dată pentru o funcție în Comitetul Director - Pătruț nu îndeplinea condițiile minime de vechime și pregătire profesională cerute de regulament.
Pentru a putea candida, un psiholog trebuia să obțină mai întâi treapta de psiholog principal, ceea ce presupunea un total de zece ani de activitate: cinci ani ca psiholog autonom, urmați de alți cinci ani ca specialist.
Pătruț a obținut prima treaptă de psiholog autonom, conform normelor Colegiului Psihologilor, în 2006, iar în prima parte a anului 2013 a câștigat un loc în Comitetul Director. Potrivit dosarului profesional, la acel moment îi lipseau peste trei ani de pregătire.
Atestatul Laurei Pătruț din 2006, ca psiholog autonom, document de la care i se calculează vechimea în profesie ca practicant autonom, element esențial pentru avansarea în treaptă.
Confruntată cu această informație, Pătruț nu a dorit să răspundă întrebărilor PressOne, invocând existența unei plângeri oficiale pe numele său, pe această speță în cadrul Comisiei de deontologie, plângere aflată încă în analiză. „Nu doresc să comentez pentru că nu este legal să fac asta, pentru că aș încălca exact reglementările instituției din care fac parte”, afirmă femeia.
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Fără ajutorul tău, nu putem continua să scriem astfel de articole. Cu doar 5 euro pe lună ne poți ajuta mai mult decât crezi și poți face diferența chiar acum!
Într-un punct de vedere transmis redacției, ulterior discuției cu reportera PressOne, Pătruț susține că accesul la documentele din dosarul ei profesional reprezintă „o încălcare gravă" a normelor interne ale Colegiului. Pătruț consideră că întregul demers nu ar avea legătură cu un conflict de interese, așa cum a arătat PressOne ieri, ci cu implicarea ei și a lui Florin Alin Sava în activitatea Colegiului, implicare care, susține aceasta, ar genera „reacții ostile la adresa noastră". Întregul punct de vedere poate fi consultat aici.
Șase ani de pregătire în psihologie, în loc de zece
Legea privind exercitarea profesiei de psiholog stabilește reguli clare pentru avansarea profesională: minimum cinci ani de practică pe fiecare treaptă înainte de a urca la următoarea.
Concret, un psiholog autonom trebuie să profeseze cel puțin cinci ani înainte de a deveni specialist, iar ulterior încă cinci ani ca specialist pentru a accede la treapta de psiholog principal, cel mai înalt nivel din profesie. Aceiaşi paşi se aplică pentru fiecare specializare în parte.
Treapta de psiholog principal reprezintă o condiție obligatorie pentru ocuparea unei funcții de conducere în Colegiul Psihologilor. Potrivit legii, atingerea acestui nivel presupune un parcurs profesional de minimum zece ani de la prima atestare. În cazul lui Pătruț, prima atestare datează din 2006.
Wiz Khalifa și suma eșecurilor României în materie de droguri
Un scenariu probabil în ceea ce-l privește pe Wiz Khalifa este forțarea unei grațieri de către președintele american Donald Trump, prin presiune asupra președintelui Nicușor Dan.
Un cuplu din conducerea Colegiului Psihologilor, în conflict de interese: câștigă milioane din teste obligatorii pentru accesul în profesie
Un cuplu din conducerea Colegiului Psihologilor din România (COPSI) - Florin Alin Sava și Laura Pătruț - a obținut, în ultimii ani, un profit de milioane de lei din vânzarea bateriilor de teste psihologice obligatorii pentru accesul în profesie sau avansarea în treaptă.
Potrivit documentelor oficiale intrate în posesia redacției, experiența profesională a Laurei Pătruț este mult mai scurtă:
- Martie 2006 - obține atestat de practicant autonom în psihologia muncii și organizațională, psihologia transporturilor și psihologia serviciilor, primul nivel de specializare care permite exercitarea profesiei pe cont propriu, după înființarea Colegiului, în 2004;
- Octombrie 2008 - devine psiholog specialist în psihologia muncii și organizațională și în psihologia transporturilor, la doar 2 ani și 7 luni de la obținerea treptei de practicant autonom;
- Februarie 2009 - obține atestatul de practicant autonom în psihologia aplicată în domeniul securității naționale; După 3 ani și 8 luni trece la treapta de specialist în același domeniu;
Octombrie 2012 - devine psiholog principal în psihologia muncii și organizațională și în psihologia transporturilor, la numai 4 ani distanță de la obținerea treptei de specialist.
În toate cele patru situații, intervalul dintre trepte este inferior pragului de cinci ani prevăzut de reglementările profesiei, aflate în vigoare la momentul în care a obținut acreditările.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Cu acest dosar, Pătruț a candidat la alegerile interne ale Colegiului Psihologilor din România în 2013 și a câștigat un mandat de patru ani (2013 - 2017) în Comitetul Director, al treilea for de conducere ca importanță al instituției, după președintele Colegiului și după Convenția Națională, care numește membrii Comitetului Director.
În mandatul următor, 2018-2022, a ocupat funcția de director administrativ al Colegiului, iar începând cu anul 2022 se află din nou la conducerea Comisiei muncii - structura care evaluează și aprobă dosarele altor psihologi pentru aceeași specializare.
O informație falsă strecurată din 2003 în CV-ul personal
Laura Pătruț a absolvit Facultatea de Sociologie, specializarea psihologie, la Universitatea Banatului din Timișoara în anul 2001. Licența în psihologie a obținut-o însă doi ani mai târziu, în februarie 2003, la Universitatea de Vest. În toate variantele de CV depuse între 2003 și 2018, Pătruț a declarat că și-a obținut licența în psihologie în iunie 2001.
Laura Pătruț a absolvit Facultatea de Sociologie, specializarea psihologie, la Universitatea Banatului din Timișoara în anul 2001 și și-a dat licența doi ani mai tîrziu, în 2003. În toate CV-urile menționează doar anul 2001.
Această informație a stat ulterior la baza evaluărilor realizate de comisiile care i-au evaluat dosarul profesional și a influențat, în cascadă, deciziile privind avansarea sa în profesie.
Diploma de licență a Laurei Pătruț, eliberată în 2003 de Universitatea de Vest, la doi ani după absolvire. La acea dată purta numele de Radu Laura Cristina, urmând să ia numele Pătruț după căsătorie, în 2006.
La doar două luni după licență, în aprilie 2003, Pătruț susține un examen organizat de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței și obține dreptul de practică în psihologia transporturilor, cu doar patru luni de experiență profesională la acel moment, dintre care două luni acumulate înainte de a fi obținut licența. Adeverința de absolvire depusă la dosar conține, din nou, aceeași informație falsă: că ar fi licențiată din 2001.
În mai multe CV-uri ulterioare, Pătruț susține că, pe baza examenului susținut la minister, a primit, în noiembrie 2003, gradul III în domeniul psihologiei transporturilor - cel mai înalt nivel de certificare din acea perioadă -, care îi permitea să evalueze personal cu atribuții în siguranța circulației, precum șoferi de TIR, angajați CFR sau personal de la metrou.
Romeo Mocanu, specialist în psihologia transporturilor, care a parcurs el însuși aceleași etape de atestare, afirmă că obținerea acestui nivel într-un interval atât de scurt ar fi fost imposibilă, întrucât certificările se acordau gradual, pe baza experienței acumulate.
Un certificat de pregătire profesională din 2003 arată că Laura Pătruț deținea treapta III de specializare în psihologia transporturilor la două luni după susținerea licenței.
Înainte de înființarea Colegiului Psihologilor, certificarea în psihologia transporturilor era realizată de ministerele de resort și dura între unu și trei ani, explică Mocanu. Avansarea era treptată, de la categoria A - evaluarea candidaților din școlile de șoferi - până la categoria C, rezervată evaluării profesioniștilor din domeniul siguranței rutiere, precum șoferi de TIR, personal CFR sau angajații de la metrou.
Pentru gradul C ar fi fost nevoie de un stagiu de practică de minimum un an, timp în care psihologul trebuia să demonstreze că a examinat un anumit număr de persoane. Conform dosarului personal, Pătruț a sărit aceste etape și a ajuns direct examinator al personalului din siguranța circulației.
Adrian Țanacli, psiholog principal și fost membru în Comisia Centrală de Siguranța Circulației, autoritatea care acorda aceste certificate, afirmă că nu își aduce aminte ca gradele să fie oferite în trepte și pe baza unui examen, ci doar pe baza experienței. „Trebuia să fi lucrat cât de cât, adică să fi avut un loc de muncă în domeniul acesta. (...) Noi (evaluatorii - n.r.) mai mult mergeam pe metodologie, adică trebuiau să aibă niște probe care să acopere cerințele aptitudinale necesare, adică să aibă o probă de coordonare manuală, o probă de atenție distributivă, o probă de de aprecierea distanțelor și vitezelor. Ceva de genul ăsta. Trebuia să fie dotați și dacă aveau dotare, înseamnă că știau și să o aplice”, afirmă psihologul.
Tot în perioada 2003-2004, Pătruț a absolvit un program postuniversitar în psihologie organizațională și a conducerii, la Facultatea de Sociologie și Psihologie a Universității de Vest din Timișoara.
Profesa ca psiholog înainte să își ia licența
Primul contract de muncă ca psiholog al Laurei Pătruț datează din ianuarie 2003. Potrivit propriului CV, aceasta s-a angajat la firma Psi Praxis SRL, din Timișoara, o firmă care se ocupa atunci de studierea pieței și de sondare a opiniei publice, chiar înainte să își ia licența.
Din 2005, intră în acționariatul unei firme nou înființată care activează în domeniul psihologiei, Profile Scan SRL, unde deține 10% din părțile sociale și unde apare, pe rând, în calitate de administrator și angajată. Ulterior, lucrează la Complet PSI SRL, firma fostului său soț, o companie de telefonie mobilă din Timișoara, în perioada respectivă.
În martie 2006, Laura Pătruț obține atestatul de liberă practică eliberat de Colegiul Psihologilor, conform normelor abia adoptate, în trei specialități: psihologia muncii și organizațională, psihologia transporturilor și psihologia serviciilor, la nivelul de practicant autonom. Colegiul i-a recunoscut experiența anterioară în locul perioadei obligatorii pentru stagiul de practică sub supervizare, cerut pentru orice psiholog la început de carieră.
La finalul anului 2007, aceasta și-a deschis propriul cabinet de psihologie: PĂTRUŢ LAURA CRISTINA - Cabinet individual de psihologie, ulterior redenumit Pătruţ Laura şi Asociaţii Societate Civilă Profesională de Psihologie, în care și-a desfășurat activitatea până în 2012, an în care a ocupat un post de psiholog titular și în cadrul firmei Sava sș Asociaţii Societate Civilă Profesională de Psihologie.
Un tipar al inacțiunii instituționale
La începutul anului 2025, pe numele Laurei Pătruț a fost depusă o plângere oficială la Colegiul Psihologilor din România. Sesizarea vizează neconcordanțele dintre parcursul real de formare profesională și funcțiile de conducere pe care le-a ocupat începând cu 2013. Plângerea se află încă în lucru, potrivit surselor PressOne din Colegiu.
Întrebat de această situație, președintele Colegiului Psihologilor, Edmond Cracsner, afirmă că este o cercetare internă în derulare și nu se poate pronunța public.
Lipsa de reacție a Colegiului, atât față de derapajele unor psihologi cunoscuți în spațiul public, cât și față de membrii din conducerea instituției, persistă de ani de zile.
PressOne a documentat mai multe cazuri de abuz sexual tergiversate ani la rând în Comisia de deontologie, dar și cazul lui Cristian Andrei - care a practicat psihoterapia fără drept timp de peste două decenii și este acuzat de abuzuri sexuale de mai multe foste cliente -, și pe cel al lui Ion Duvac, membru chiar în Comisia de deontologie, acuzat că își abuza sexual clientele, iar, în plus, că nu deținea drept de practică în psihoterapie.
Pe acest fundal deja tensionat în breaslă, Colegiul Psihologilor a votat la începutul lunii mai amânarea turului de alegeri prevăzut, inițial, pentru luna august a anului în curs, din cauza unor erori ale metodologiei de alegeri. Consecința greșelii birocratice este prelungirea automată a mandatelor celor din prezent, cu cel puțin jumătate de an.
Conflictul de interese al cuplului Sava-Pătruț
Laura Pătruț este partenera de viață a lui Florin Alin Sava, iar cei doi ocupă simultan funcții în Comitetul Director al Colegiului, reprezentând fiecare o comisie de specialitate. Sava reprezintă Comisia de deontologie și disciplină, iar Pătruț reprezintă Comisia muncii și transporturilor.
PressOne a relatat, ieri, pe larg, despre faptul că cei doi s-ar afla de patru ani într-o situație de conflict de interese: concep teste psihologice pe care le comercializează prin firma Psiho Proiect SRL, administrată de Sava, în timp ce Pătruț, din funcția de președintă a Comisiei muncii, validează dosarele de acces și de avansare în profesie ale psihologilor, proceduri în care aceste teste sunt obligatorii.
Printre criteriile de evaluare a unui dosar se află și tipul testelor cumpărate de candidat, ceea ce o pune pe Pătruț în situația de a vota dosare care includ chiar instrumentele concepute de ea și comercializate de partenerul ei. Pătruț apare drept coautoare a trei dintre cele șase tipuri de teste vândute de Sava, pe site-ul oficial al Colegiului.
Potrivit normelor privind regimul incompatibilităților, adoptate de Colegiu în 2023, ea ar trebui să se abțină de la vot în aceste cazuri, însă recunoaște că nu a făcut-o în apelul de confruntare cu reportera PressOne, argumentând că nu mai are venituri din drepturile de autor, pe care le-ar fi cedat.
„Nu este cazul să mă recuz pentru că nu am niciun venit din aceste instrumente, niciun interes patrimonial”, spune Pătruț.
Juriști consultați de PressOne atrag însă atenția că poziția de coautoare îi aduce și un beneficiu nepatrimonial, mai exact prestigiu, vizibilitate și consolidarea poziției pe piață, aspecte incluse în definiția conflictului de interese, iar pe Sava îl favorizează direct financiar.
În ultimii patru ani, perioadă care se suprapune cu mandatele celor doi în conducerea Colegiului, firma lui Sava a înregistrat un profit net de peste 4,3 milioane de lei. Sava respinge acuzațiile și vorbește despre o „vânătoare de vrăjitoare".
Președintele Colegiului, Edmond Cracsner, susține, la rândul său, că nu există un conflict de interese, deși admite că au existat discuții pe acest subiect în instituție.
Pe larg despre afacerea cu teste psihologice a cuplului Sava-Pătruț, PressOne a scris aici.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime.
Share this







