EXCLUSIV | Comisia de etică a UNAP analizează doctoratul lui Lucian Pahonțu. A plagiat din lucrările a trei membri din comisia care a decis să-i acorde titlul de doctor

Alina Zibrițchi

Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP) a dispus verificări cu privire la suspiciunile de plagiat din teza de doctorat a lui Lucian Pahonțu, actualul director al Serviciului de Protecție și Pază (SPP), ca urmare a unei sesizări.  

Recorder a dezvăluit în urmă cu aproximativ o săptămână că cel puțin 30% din teza de doctorat a generalului (r) Lucian Pahonțu, susținută în 2003, conține text plagiat din alte surse, care nu a fost citat sau atribuit conform normelor academice. Jurnaliștii au identificat 52 de pagini și 761 de rânduri cu conținut plagiat, inclusiv fragmente preluate din Regulamentul Trupelor de Securitate din 1976.

Biroul de Presă al UNAP a precizat pentru PressOne că la nivelul Comisiei de etică a fost deja numită o comisie de analiză pentru verificarea „unor posibile încălcări ale normelor de etică și deontologie universitară și a unor abateri de la buna conduită în cercetare”. 

PressOne a obținut, suplimentar, și informații privind componența comisiei care a evaluat lucrarea de doctorat a lui Lucian Pahonțu, intitulată „Tactici folosite pentru paza și apărarea obiectivelor de importanță deosebită”, și care a decis să-i acorde acestuia titlul de doctor.

Teza a fost coordonată de generalul (r) prof. univ. dr. Valentin Arsenie și a fost susținută în cadrul Academiei de Înalte Studii Militare, instituție care astăzi funcționează sub denumirea de Universitatea Națională de Apărare „Carol I”.

Teza lui Pahonțu, analizată de Comisia de etică a Universității

Universitatea Națională de Apărare „Carol I” a confirmat pentru PressOne că, în urma unei sesizări privind teza de doctorat susținută de Lucian Pahonțu, Comisia de etică universitară a constituit o comisie de analiză. 

Aceasta are misiunea de a verifica existența unor posibile încălcări ale normelor de etică și deontologie universitară, precum și a unor abateri de la buna conduită în cercetare. Termenul prevăzut de legislație pentru soluționarea unei astfel de sesizări este de 45 de zile. 

Potrivit regulamentului-cadru aprobat prin Ordinul Ministerului Educației nr. 6869/2024, hotărârile comisiilor de etică universitară trebuie publicate pe site-ul instituției, astfel că rezultatul analizei ar urma să devină public după finalizarea procedurii.

Fragment din teza de doctorat a lui Lucian Pahonțu copiat din lucrarea „Securitatea și apărarea națională a României” semnată de Tudor Cearapin. Foto: Recorder

Totodată, instituția a transmis pentru PressOne, că teza de doctorat a lui Pahonțu nu a fost verificată până în prezent cu un software de analiză a similitudinilor, așa cum prevede ordinul ministrului educației din 2021. 

Potrivit acestui ordin, instituțiile de învățământ superior care au eliberat diplome de doctor în perioada ianuarie 1990 - iunie 2016 au obligația să elaboreze o strategie proprie de prevenire și combatere a fenomenului de plagiat și să verifice respectarea eticii și deontologiei universitare în elaborarea tezelor de doctorat.

Plagiat din lucrările a trei membri ai comisiei

Potrivit documentelor obținute de PressOne, comisia de referenți care a evaluat în 2003 teza de doctorat a lui Lucian Pahonțu și care a decis să-i acorde acestuia titlul de doctor a avut următoarea componență:

Banii partidelor și agenda presei. Cum site-urile de știri care au primit cei mai mulți bani pentru publicitate politică n-au băgat în seamă subiectul Pahonțu

PressOne a urmărit cum a fost relatată investigația Recorder despre Lucian Pahonțu pe câteva dintre site-urile care apar ca principalii beneficiari ai contractelor de publicitate politică.

Transportul feroviar din România, un pacient cu hemoragie: din 11.000 de km de cale ferată, doar 600 sunt într-o stare decentă. Ce s-a întâmplat cu banii din PNRR alocați rețelei feroviare

Bilanțul PNRR pe transport feroviar este un succes doar parțial: proiectele mari de modernizare, precum Cluj-Napoca - Oradea sau Arad - Timișoara - Caransebeș, au înregistrat mari întârzieri din cauza birocrației și a lipsei de capacitate administrativă

Potrivit Recorder, Lucian Pahonțu a plagiat în teza de doctorat din 12 lucrări, fără a indica sursa. 

Trei dintre acestea sunt scrise de trei dintre membrii comisiei care a evaluat lucrarea lui Pahonțu: de referentul Tudor Cearapin, de președintele comisiei Gheorghe Toma, dar și de conducătorul său de doctorat Valentin Arsenie.

Lucrările din care în teza lui Lucian Pahonțu există conținut plagiat, potrivit Recorder, sunt următoarele:

Pahonțu a plagiat aproximativ 99 de rânduri din aceste lucrări. 

Tudor Cearapin a fost profesor universitar și membru al Academiei Oamenilor de Știință din România. Între 2001 și 2005, a condus Jandarmeria Română. Înainte de 1990 a fost ofițer în Trupele de Securitate, la UM 0305, aceeași unitate în care a activat și Lucian Pahonțu.

Potrivit Recorder, Cearapin a condus brigada UM 0305 în timpul Revoluției din 1989 și al Mineriadei din 1990.

Gheorghe Toma a fost profesor atât la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP), cât și la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” din subordinea SRI, și a ocupat ulterior funcția de secretar general al Academiei de Științe ale Securității Naționale. A fost și îndrumător de doctorate la Academia SRI, multe dintre tezele coordonate de acesta fiind declarate plagiate în 2018 în urma unei verificări interne realizate chiar la Academia SRI. PressOne a scris în trecut despre legăturile lui Gheorghe Toma cu Gabriel Oprea: Toma a coordonat tezele de doctorat ale fiicei și ginerelui lui Oprea, ambele vizate ulterior de suspiciuni de plagiat.

Anterior publicării analizei referitoare la teza de doctorat a actualului șef al SPP, Recorder a reconstituit traseul profesional al lui Pahonțu din perioada comunistă și a arătat că acesta a fost ofițer în Trupele de Securitate între 1987 și 1990, în cadrul UM 0305 Băneasa. Jurnaliștii au identificat documente în Dosarul Revoluției care îl plasează pe Pahonțu în dispozitivul forțelor de ordine din București în seara de 21 decembrie 1989, în zona Universității și a Intercontinentalului, acolo unde au avut loc unele dintre cele mai sângeroase acte de represiune a  manifestanților împotriva regimului comunist. 

Recorder a publicat inclusiv o declarație olografă dată de Pahonțu în 1990, în care acesta descrie misiunile executate în zilele Revoluției. Investigația a mai indicat că numele lui Pahonțu apare corelat și cu Mineriada din 13 - 15 iunie 1990.

Editor: Emilia Șercan