Mihnea Lazăr
Mihnea Lazăr lucrează în presă de aproape 30 de ani. A făcut de toate (presă scrisă/online, TV și foarte puțin radio), suficient cât să se consideră un ziarist bun. Asta, în condițiile în care împarte ziariștii în trei mari categorii: buni, foarte buni și maeștri cofetari. S-a specializat în timp pe subiecte de apărare și securitate. Știe și oleacă de politică internă, atât cât să se considere un bun cofetar în domeniu.
Frica românilor de război, exploatată de extremistul Călin Georgescu. Candidații favoriți la prezidențiale au avut zero „viziune strategică”
Ascensiunea candidatului extremist Călin Georgescu a fost provocată, pe lângă Tik Tok și organizații religioase, de frica românilor de război.
Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică
România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.
A Patriot for Ukraine: How Romania Reluctantly Delivered a High-Performance Defense System. The Challenges of Traveling from Point A in a NATO Country to Point B in a War Zone
Romania’s donation of a Patriot anti-aircraft system to Ukraine was finalized in September 2024 after initial hesitations. The move, supported by emergency legislation, also authorized Romania to reconstitute its air defense capabilities, reinforcing both national and allied security.
The sad lesson of the Ukrainian war for Romania. How vulnerable are the country’s energy networks to Putin's new weapons of terror in Ukraine
Romania's energy grid, designed 80-90 years ago, faces vulnerabilities from outdated infrastructure and reliance on key facilities like Cernavodă.
Trista lecție a războiului ucrainean pentru România. Cât de vulnerabile sunt rețelele energetice în fața noilor arme ale terorii folosite de Putin în Ucraina
Vestea bună e că România dispune, „din oficiu” de un mix energetic variat (hidrocentrale, termocentrale, centrală nucleară etc.) dar care se bazează – și aici vine vestea rea – pe o rețea în mare parte extrem de veche și rudimentară, a cărei modernizare ne va lua mulți ani și mulți bani. Fără a mai pune la socoteală miliardele de euro care vor trebui cheltuiți, separat, pentru modernizarea sistemelor antiaeriene ale țării.
Rușii sunt foarte aproape de spargerea frontului și, în același timp, încă departe. Ce ar însemna un colaps al armatei ucrainene în regiunea Donbas
Cade frontul ucrainean? Sau a căzut deja? Din primăvara acestui an vin cu o frecvență aproape zilnică vești tot mai alarmante legate de situația din ce în ce mai precară a trupelor Kievului de pe linia frontului din Donbas, care înglobează greu încercatele regiuni Donețk și Lugansk din sud-estul Ucrainei. Cele două regiuni au reprezentat, de altfel, pretextul principal al invaziei ordonate de Vladimir Putin în februarie 2022, iar acum reprezintă principalul obiectiv strategic al Kremlinului.
Cum au devenit primarii români „șerifi”, cu Poliția Locală pe post de armată proprie. „Când ai corupție și clientelism, polițistul nu mai mișcă în fața edilului”
Scandalul cu buldozere, țipete, garduri și îmbrânceli de la Piața Unirii din Capitală a readus în atenție starea actuală a Poliției Locale din România, devenită în ultimii ani o instituție pe care unii primari au ajuns să o folosească pe post de veritabilă structură personală de forță.
Reportaj: „Bă, ce ușă groasă!” Rezerviștii boomeri ai Armatei Române, care s-au antrenat pe tunuri sovietice, fac cunoștință cu HIMARS. General: „Să zicem că încă 10 ani ne mai putem baza pe ei”
E o dimineață plăcută de septembrie, iar soarele începe deja să încălzească oasele amorțite de viață și necăjeli ale bărbaților de 40-50 de ani, pe care Ministerul Apărării i-a chemat sub arme pentru o zi, în cadrul unui exercițiu de mobilizare organizat la poligonul Coada Izvorului, din Prahova.
Un Patriot pentru Ucraina. Cum a ajuns România să ofere, cu jumătate de gură, un sistem de apărare performant. Provocările transportului din punctul A, aflat într-o țară NATO, în punctul B, aflat în zonă de război
După doi ani și jumătate de tăceri strategice consumate în jurul mantrei devenită politică de stat „Noi ajutăm Ucraina, dar nu spunem cât și cum, că e secret”, România intră (împinsă amical la spate de SUA) în clubul marilor donatori de armament militar pentru Ucraina.
Ceaușescu's Ghost Haunts Romania's Weapons Factories: Run by Ex-Cemetery Managers, Using Powders from a Pro-Putin Country
Explore the outdated state of Romania's defense industry, its reliance on imports, and the urgent need for modernization.
Interview: "The War Has Come to Russia's Doorstep". The Ukrainian Surprise Attack in Kursk: Military Incursion or Full-Fledged Offensive?
Exploring the impact of Ukraine's surprise attack in Kursk: Is it a military incursion or a full-scale offensive against Russia?
How Prepared Is Romania if the Russian Federation Decides to Attack?
Romania's military capabilities analyzed against a potential Russian invasion, exploring defense strategies without NATO support.
Interviu. „Rușii s-au trezit cu războiul acasă”. Atacul-surpriză al ucrainenilor în Kursk: incursiune militară sau ofensivă în toată regula?
Cu 10 zile în urmă, trupele ucrainene au declanșat un atac-surpriză în regiunea Kursk din Rusia. Nu e deloc exclus ca printre cei surprinși să se numere chiar și strategii armatei ucrainene: ceea ce până acum câteva zile era numită timid drept „o incursiune” a prins un elan neașteptat și începe să se prefigureze într-o mișcare ofensivă în toată regula.
Stafia lui Nicolae Ceaușescu încă bântuie prin halele fabricilor de armament din România. Uzine conduse de foști șefi de cimitire și pulberi importate dintr-o țară pro-Putin
La 20 de ani de la integrarea în NATO, soldații români încă mai defilează cu arme de tip Kalașnikov care folosesc calibre sovietice, realizate de „industria națională de apărare” la standardele de producție ale anilor ‘60 din secolul trecut.
Analiză. Cât de pregătită e astăzi România dacă Rusia decide să ne atace
Potrivit estimărilor experților militari, pe lângă armatele de ocupație prezente pe teritoriul Ucrainei, Rusia ar putea desfășura cel puțin trei armate, compuse din 6 divizii mecanizate, la granițele cu România, Polonia, Slovacia și Ungaria.