De ce nu are Bucureștiul apă caldă? Misterioasa dispariție a agentului termic și o enigmă mare cât o Capitală europeană

Mihnea Lazăr

Apa caldă a venit pe furiș, luni dimineața. A trădat-o sunetul specific, cu mici poticneli la început, unite apoi treptat în acea curgere uniformă pe țeavă, pe care doar cei care i-au simțit lipsa știu să-l deosebească de banalul zgomot produs de apa rece.

Apa caldă a venit, dar era călâie.

Apoi a stat.

Foto: ID 261237884 | Radet Bucharest © Cateyeperspective | Dreamstime.com

Pentru bucureștenii arondați fatidicului „Punct Termic 5 Lacul Tei” era doar „business as usual”. De la începutul anului, greu-încercații locuitori ai sectorului 2 al Capitalei puteau deja număra pe degetele de la o mână zilele în care agentul termic s-a aflat constant, fără întrerupere, în conducta de apă caldă.

Avariile – anunțate prompt pe site-ul Termoenergetica – au devenit sâcâitor de dese încă de la începutul anului. Pe 19 ianuarie, o avarie la CET Vest a lăsat în plină iarnă peste 1.500 de blocuri din București fără apă caldă. Cel mai afectat a fost atunci sectorul 6, dar avaria a oprit apa caldă și în sectoarele 2, 3, 4 și 5.

Foto: Lucian Muntean

Lunga listă a avariilor care au dus la dispariția agentului termic în București

Pe 23 ianuarie, altă avarie, cu peste 3.000 de blocuri rămase fără apă caldă.

În mai puțin de o lună, pe 17 februarie, același CET Vest a crăpat din nou, dar de data asta, „doar” 152 de blocuri din sectorul 5 au fost direct afectate. Nicușor Dan, primar al Capitalei la acea vreme, anunța că era deja a opta astfel de avarie produsă în timpul iernii.

Sfârșitul lunii februarie a venit cu alt anunț sec din partea Termoenergetica (fostul RADET): Locuitorii din 200 de imobile din sectoarele 1, 2, 3, 5 și 6 trebuiau să strângă din dinți pentru cel puțin două zile din cauza unor „lucrări de reabilitare” la conducte vechi de peste 50 de ani.

Din luna martie și până în mai 2025, avariile/reparațiile s-au produs cu o frecvență aproape săptămânală, iar „timpii de așteptare” până la „remedierea situației” au fost aproape de fiecare dată prelungiți.

După o perioadă de „acalmie” în luna mai, reparațiile și oprirea apei calde au revenit în forță în luna iunie: pe 16 iunie, Termoenergetica a anunțat oprirea apei calde în sectoarele 1, 2, 4 și 6 și promitea că „lucrările se vor desfășura până în data de 23 iunie, ora 23:30”.

În schimb, pe 23 iunie, peste 2.500 de blocuri din București erau fără apă caldă, iar aceeași Termoenergetica anunța că „timpii de rezolvare a avariilor” au termene de rezolvare până pe 30 iunie, inclusiv.

Luna iulie s-a desfășurat similar, cu sute de blocuri din diverse cartiere (majoritatea din sectoarele 2 și 3) rămase fără apă caldă din cauza avariilor și reparațiilor care se desfășurau cu aceeași frecvență săptămânală.

Cum am putea respira mai ușor în orașele din România? 

Traficul sufocant, poluarea crescută și lipsa unor politici publice coerente afectează tot mai vizibil calitatea vieții în orașele din România. În timp ce locuitorii marilor centre urbane resimt zilnic efectele unui aer din ce în ce mai greu de respirat, soluțiile sustenabile întârzie să apară. 

Cum arată cartierul ideal? Un model concret pentru viitorul urban al României

Te-ai gândit vreodată ce înseamnă un cartier perfect și cum ar arăta viața ta într-un astfel de loc? Un cartier construit pentru oameni, accesibil și sigur?

Foto: Lucian Muntean

August 2025: „E clar că sistemul de termoficare din București nu mai face față realității”

Cârpelile au ținut până la jumătatea lunii august, când inevitabilul s-a produs: „o avarie majoră pe conducta magistrală de termoficare cu diametrul de 1000 mm, la intersecţia Şoselei Mihai Bravu cu Splaiul Unirii, sub podul Mihai Bravu”.

Jumătate din București a rămas brusc fără apă caldă: 4.500 de blocuri, în total, practic toți locuitorii din sectoarele 2, 3 și 4.

„Sistemul” a crăpat, pur și simplu. ELCEN a decis oprirea forțată a CET Progresu „pentru a preveni avarii grave la nivelul instalațiilor energetice”.

CET Sud Vitan, București. Foto Lucian Muntean

După aproape o săptămână, Termoenergetica a anunțat că reparațiile făcute au provocat alte avarii, în vreme ce „doar” 30% din Capitală era rămasă în continuare fără apă caldă.

Aici am ajuns. Lipsa apei calde e dublată și de o tăcere asurzitoare din partea tuturor responsabililor implicați în acest imens șir de eșecuri repetate. Cu excepția comunicatelor plate ale Termoenergetica, nu avem nicio luare de poziție, nicio demisie, nicio scuză la nivel oficial, niciun fel de explicații despre cât va mai dura, săptămâni, luni sau ani.

„E clar că sistemul de termoficare din București nu mai făcea față realității. Era clar încă de acum 20 de ani că orașul se dezvolta complet diferit față de cum fusese construit sistemul. Noi, totuși, ne-am încăpățânat să menținem același sistem și să-l cârpim continuu”, a declarat pentru PressOne Corina Murafa, expert în politici energetice.

Cum s-a ajuns în acest moment critic. „Mamutul” comunist îngropat sub străzile Capitalei

Simplist vorbind, Bucureștiul s-a dezvoltat pur și simplu mai repede decât au fost în stare primarii Capitalei să gândească. S-au construit noi și noi cartiere pe aceeași infrastructură care deja era obosită și depășită moral încă din anii 1990.

„S-au construit cartiere noi de locuințe, s-a extins mult orașul în partea de nord, unde nu aveai punct de generare a agentului termic și ai fost nevoit să muți agentul termic dinspre sud, kilometri întregi, prin niște rețele foarte vechi”, a spus Corina Murafa, care e și lector universitar și cercetător la ASE.

În toți acești ani, rețeaua de termoficare – ca să ne limităm doar la ea – construită în anii ‘70-’80 (deci peste jumătate de secol, în unele cazuri) a început efectiv să crape.

În lipsa unor soluții sau planuri concrete ale autorităților, locuitorii Capitalei au început să-și caute propriile soluții individuale care să le ofere apă caldă și căldură în apartamente: s-au debranșat de la rețeaua principală (RADET/Termoenergetica) și au apelat la boilere sau centrale termice individuale pe gaz.

Lucrări la rețeaua de termoficare RADET pe strada Nicolae Caramfil, Sector 1 București. Foto: Lucian Muntean

Rețeaua de termoficare a rămas, în toți acești ani, cu tot mai puțini consumatori. Costurile foarte mari au început să se împartă astfel la tot mai puțini „beneficiari”, ceea ce a dus invariabil la apariția unui cerc vicios: Primăria a subvenționat costul gigacaloriei pentru „abonații” tot mai puțini din termoficare.

În prezent, fiecare încercare de creștere a tarifelor duce invariabil la presiuni sociale și scandaluri politice. Concomitent, iar „subvenția uriașă mânca o parte mare din bugetul primăriei, împiedicând-o să facă noi investiții în rețeaua de termoficare”, conform expertei în politici energetice.

Așa s-a ajuns la situația în care, la începutul acestui an, odată cu debutul crizei prelungite a apei calde, să aflăm că ELCEN (Compania Electrocentrale București, controlată de Ministerul Energiei) anunța că Primăria Capitalei, prin compania Termoenergetica, avea o datorie de peste 1,1 miliarde de lei. 

„Ajungi, la un moment dat, la acumularea unui ciclu de datori”, explică Corina Murafa. Astfel, dacă primăria nu plătește la timp subvenția la Termoenergetica, compania nu-și poate plăti nici ea furnizorii de agent termic, furnizori care, la rândul lor, nu au astfel bani să facă investiții.

Conform documentului, în 2021, „operatorul de termoficare a înregistrat 2.568 de deconectări, 3.580 în 2022 și în 3.822 de deconectări în 2023, potrivit datelor furnizate de Primărie”.

„E normal ca oamenii, care s-au văzut ani de zile confruntați cu întreruperi de apă caldă, să vrea să se debranșeze. Ei vor să caute soluții individuale, nu îi poți opri. Dar, cu cât pleacă mai mulți din sistemul care furnizează căldură la o calitate proastă, cu atât mai mult pică sistemul. Dar tu, dacă crezi că o soluție, care n-a funcționat 20 de ani, va funcționa de acum încolo, ești dobitoc”, spune experta în politici energetice.

În prezent, sistemul de termoficare asigură 72% din necesarul de căldură la nivel municipal, restul necesarului fiind acoperit în principal de cazanele individuale pe gaze naturale”, conform datelor analizei.

După cum preciza Nicușor Dan (când încă era primar al Capitalei), din 1.000 de kilometri de rețea de termoficare, până la începutul acestui an fuseseră reabilitați doar 300.

„Mergem cu 70 (de kilometri) pe an. Asta înseamnă că în 3 ani vom fi la jumătate. Și jumătatea asta este de fapt cam 70-80% din avariile potențiale”, a spus fostul primar al Bucureștiului.

Vestea bună, dacă suntem optimiști, este că, teoretic, va trebui să mai strângem din dinți doar trei ani. Vestea proastă, dacă suntem pesimiști, e că nimic nu garantează că după trei ani nu va crăpa un CET, cum s-a întâmplat în ianuarie și, mai ales, acum, în august.

Să nu uităm că acum, după repararea avariei din 17 august, au mai trecut cel puțin trei zile până când bucureștenii au putut avea apă caldă, deoarece repornirea CET Progresu s-a făcut „etapizat”, de teamă să nu se spargă șandramaua de la prea multă presiune băgată brusc în instalații.

Sau, ca să cităm direct din Termoenergetica, după repararea conductei magistrale: „Aceste manevre tehnice au dus la apariția de fisuri secundare în mai multe segmente ale conductelor de transport, situație care necesită intervenții imediate și punctuale în toate locațiile identificate”.

Reparații la rețeaua de termoficare, 2022. Foto: ID 261237808 | Radet Bucharest © Cateyeperspective | Dreamstime.com

Soluții posibile pentru reforma sistemului de termoficare al Capitalei

Suntem în anul 2025, iar Bucureștiul se dezvoltă frenetic. Sub el sălășluiește însă un mamut îngropat încă din comunism: 77% din conductele de termoficare sunt mai vechi de 40 de ani. Iar această infrastructură, ignorată zeci de ani, se va răzbuna pe noi. Tot mai des. E fizică elementară.

„Tot lanțul acesta al slăbiciunilor se datorează unei lipse de viziuni sistemice”, a explicat Corina Murafa, care a precizat că, în acest moment, Bucureștiul nu are – așa cum ar trebui – un „manager energetic” și nici un plan clar, bătut în cuie de încălzire-răcire.

„Strategia energetică e foarte slab dezvoltată”, a spus experta în politici energetice. „Ar trebui reconfigurată rețeaua. Probabil avem nevoie de mai multe rețele, nu neapărat conectate între ele, probabil avem nevoie și să eliminăm niște kilometri de conductă, concomitent cu noi puncte de producție, mai ales în zona de nord a orașului”, a explicat Corina Murafa.

Un nou plan de termoficare al Capitalei va trebui însă să „meargă în paralel” cu actuala infrastructură încă mulți ani de acum înainte.

Foto: ID 131740158 © Andrey Ivanov | Dreamstime.com

„Soluția e clar una centralizată, printr-un sistem de alimentare de genul fostului RADET, dar nu de dimensiunile alea și nu în câteva puncte – 2-3 CET-uri câte mai avem funcționale acum – care să alimenteze sistemul”, precizează lectorul ASE. 

Astfel, vechile centrale de cartier pot fi în cont retehnologizate și folosite și configurate la fața locului în niște rețele de termoficare locale. Ele ar urma să fie dependente de o sursă locală de căldură, „fie că vorbim de un mic CET în cogenerare, fie că vorbim de o instalație geotermală, fie că vorbim de o pompă de căldură la trei blocuri”, a spus Corina Murafa.

Doar că o transformare de asemenea dimensiuni nu se face peste noapte. E, însă, poate singura soluție. Pe care încă nu o avem. Până atunci, cel puțin trei ani aceasta e noua realitate: cârpeli și bolboroseli pe țeava de apă caldă.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€