Interviu. Viceprimarul Sectorului 2: „Cred că o soluție de rezolvare a traficului este limitarea numărului de locuri de parcare”

Răzvan Filip

Reporter

Cum ar fi dacă orașul tău ar avea mai puține mașini și mai mulți oameni?

Sâmbăta trecută, pe 30 martie, Piațeta Italiană din Sectorul 2 era închisă circulației preț de o zi și transformată - prin aducerea de scaune, mese și plante decorative - într-un spațiu 100% pietonal. În mod normal, piațeta este tratată ca o parcare improvizată de șoferii din zonă, care-și lasă zi de zi mașinile în mijlocul intersecției.

Evenimentul de sâmbătă face parte din proiectul „DivAirCity”, care își propune să transforme orașele în niște locuri mai prietenoase cu oamenii și mediul. În organizarea lui a fost implicată și Primăria Sectorului 2, alături de Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate (ARCEN) și Universitatea Tehnică de Construcții București (UTCB).

Pentru a înțelege dacă evenimentul de sâmbătă a fost unul singular sau face parte dintr-o strategie generală de a reda străzile oamenilor, am discutat cu Andrei Panaitescu, viceprimarul Sectorului 2.

PressOne: Ce-și propune proiectul DivaAirCity?

Andrei Panaitescu: El promovează organizarea unor orașe mai prietenoase cu oamenii și creșterea comunității în jurul unor spații publice de o calitate mai bună. Per total, este despre transformarea mediului, pentru că de asta este implicată și Universitatea Tehnică de Construcții din București, ca să monitorizeze ce se întâmplă înainte și după o amenajare în care spațiile devin mai pietonale, mai înverzite și așa mai departe. Vrem să arătăm că un mediu mai bun duce la o calitate a vieții mai bună. 

În proiectul ăsta avem în discuție 3 zone: cea de la Italiană, mai e intersecția dintre Viitorului și Toamnei, plus cea dintre Paleologu și Carol. Noi le vom amenaja ușor-ușor cu mobilier urban și le vom înverzi suplimentar, tot în ideea asta de a crește coeziunea comunității și calitatea aerului. Practic, e un experiment prin care încercăm să demonstrăm că un spațiu mai puțin auto crește calitatea vieții pe mai multe paliere. De la aer mai curat, până la comunități mai fericite și afaceri mai prospere în zonă.

Am văzut că pentru promovarea evenimentului ați folosit o poză cu Piațeta Italiană văzută de sus. În ea se vede cum în mijlocul intersecției s-a improvizat o parcare. Explicați-mi puțin ce s-a întâmplat acolo.

Nu este deloc o parcare acolo, e pur și simplu un loc în care se aruncă niște mașini.

Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”

La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie. 

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Piața va intra în amenajare undeva în vară. Sâmbătă am arătat o variantă maximală, în care traficul auto a fost eliminat și zona a fost pietonală 100%. După amenajare, zona va rămâne circulabilă auto, dar cu un spațiu public la mijloc și cu trotuare mai prietenoase cu cetățenii, cu băncuțe, copaci și așa mai departe. 

Deci în mijlocul pieței va fi un părculeț sau la ce fel de spațiu public vă referiți?

Va fi un spațiu verde cu băncuțe, e impropriu spus „părculeț”. La o scară mai mică, poate să fie ca zona de joacă și părculețul de la Dabija sau Izvorul Rece. Ideea este să sistematizăm spațiul public astfel încât să creștem calitatea vieții din zonă prin generarea de spații comunitare. Spațiile astea ajută și afacerile locale, pentru că fiind mai mulți pietoni, beneficiază și ele în mod indirect. Cam ăștia sunt cei trei piloni: comunitate, dezvoltarea afacerilor din zonă și calitatea aerului.

Ce s-a întâmplat după evenimentul de sâmbătă? Încă se parchează acolo, în Piațeta Italiană?

Din păcate, evenimentul a ținut doar o zi. Duminică, la o zi după, încă nu se parcase, dar probabil că, treptat, mașinile se vor întoarce. Sigur, conform codului rutier, nu este permis nici acum să se parcheze. 

Piațeta Italiană văzută de sus. FOTO: pagina de Facebook ARCEN

Și ce pot face autoritățile în momentul de față, până se face amenajarea din vară? Nu amendați șoferii care încă parchează acolo?

Mai amendăm și acolo, dar pentru că resursele noastre cu Poliția Locală sunt limitate, prioritizăm zonele cu risc maxim: trecerile de pietoni și școlile. Recunosc că asta e o zonă undeva în afara unui top 3 al priorităților. Noi am tot crescut numărul de amenzi în ultimul an, dar ne concentrăm pe anumite locuri. Uneori am luat niște măsuri mai drastice, pentru că amenajarea urma să se întâmple mai târziu.

Aici (n.r. Piațeta Italiană), având în vedere că urma să avem investiția într-un termen mai scurt, am zis că ar fi o risipă de bani să punem stâlpișori și peste 6 luni să-i scoatem. Așteptăm să intrăm cu șantierul și să rezolvăm problema definitiv.

Dar Brigada Rutieră ne-a atras atenția că parcarea în mijlocul intersecției provoacă accidente destul de des, așa că momentan am hotărât să jalonăm cu stâlpișori. 

Știu că Primăria Sectorului 2 a început să pună stâlpișori și pe marginea trotuarelor, pentru a le elibera de mașini. În ce stadiu vă aflați cu acest proces?

Păi, cred că am eliberat mai mult de 100 de kilometri de trotuare în felul acesta. Stâlpișorii sunt varianta de compromis, care le permite pietonilor să-și recâștige trotuarele. Nu sunt neapărat un scop în sine, ci un mijloc. Unde e posibil, încercăm să folosim spațiul verde și alte soluții pentru a limita accesul mașinilor pe trotuar. Dar în anumite situații stâlpișorii sunt singura și cea mai directă formă de a rezolva lucrurile. 

Pe grupul de Facebook dedicat sectorului sunt mulți șoferi deranjați de apariția stâlpișorilor. Cum vede primăria genul acesta de reclamații?

Cu înțelegere. Oamenii sunt nemulțumiți că nu mai au ce aveau. Pe de altă parte, pe măsură ce trece timpul, avem din ce în ce mai multe solicitări de a monta stâlpișori, pentru că există o majoritate tăcută care ne apreciază demersul. Și dacă vorbim despre același grup de Facebook, veți vedea că sunt și mulți apărători ai stâlpișorilor. 

Trotuar de pe bulevardul Pache Protopopescu din sectorul 2. FOTO: Răzvan Filip

Vă spun sincer, eu coordonez ADP-ul și văd tot mai multe solicitări, iar în calitate de viceprimar primesc audiență din ce în ce mai mulți oameni care vor stâlpișori în diverse zone și pe diverse străzi. Trebuie să le explicăm și lor că nu putem să facem o campanie de heirup și să punem trei stâlpișori aici, trei acolo, trei dincolo. Sunt atent să fie situații destul de grave, cu școli, treceri de pietoni, ieșiri din parcuri, unde prioritizăm montarea lor. Dar altfel, pe măsură ce străzile administrate de sector intră în reabilitare, este o soluție la care ne uităm. 

Cum îi convingeți pe bucureștenii obișnuiți cu o dezvoltare urbană orientată în jurul mașinii personale că pietonizarea și eliberarea spațiilor publice este benefică?

Sunt două componente aici. Este creșterea spațiului pietonal, ceea ce uneori se întâmplă, cum este proiectul pe care-l pregătim pentru Piațeta Italiană. Dar de multe ori stâlpișorii apar în niște spații care au fost dintotdeauna pietonale, dar care de-a lungul timpului au devenit zone de parcare. Cei 100 și ceva de kilometri de trotuare eliberate cu stâlpișori sunt deseori trotuare care acum doar se întorc la pietoni. 

Facem în paralel mai multe lucruri. De exemplu, sistematizările de străzi presupun de multe ori transformarea lor în străzi cu sens unic, lucru care generează locuri de parcare suplimentare. Pe noile sistematizări nu se mai poate parca pe colțul intersecției sau pe trecerea de pietoni. Iar dacă vorbim de cifre, numărul de locuri de parcare a crescut cu vreo 3-4 mii prin aceste sistematizări. 

Ce altceva ați mai făcut pentru a elibera trotuarele?

Am avut o campanie susținută de ridicare a mașinilor abandonate, pentru că uneori ocupă domeniul public total aiurea, iar alteori ocupă locuri de parcare care pot fi folosite de cei care chiar circulă cu mașina. Și apropo de pietonalizare, avem un proiect care vizează zona dintre primăria de sector și magazinul Bucur Obor. Unde schimbăm regulamentul astfel încât parcarea din proximitatea primăriei, care oricum era publică, să aibă niște tarife preferențiale pentru riveranii care vor pierde niște locuri de parcare în zona care va fi amenajată.   

Iar în zona centrală va veni compania municipală de parking, care va aplica niște tarife. Pentru că acum sunt străduțe întregi în centru unde practic se parchează gratis pe bordură. Când vor trebui să plătească un abonament - care nu e mare, 500 de lei pe an - oamenii vor fi mult mai atenți la ce mașini și câte mașini lasă. Trebuie să înțelegem că nu putem ocupa domeniul public chiar gratis. 

Spuneți că una dintre soluții este de a transforma anumite străzi în străzi cu sens unic. Ce efect au aceste transformări asupra traficului?

Noi luăm deciziile astea la nivel de cvartal, împreună cu Brigada Rutieră și Comisia Tehnică de Circulație de la Primăria Municipiului București (PMB), astfel încât să funcționeze ca un sistem într-un întreg cartier și să nu se ajungă la situații absurde. Chiar acum discutăm cu Brigada Rutieră despre optimizarea unor sensuri unice din anumite zone. Nu neg că uneori mai pot apărea încurcături, dar încercăm să le corectăm și cred că per total sistemul funcționează și dă rezultate. 

Desigur, întotdeauna, la orice schimbare, cineva va fi nemulțumit într-un fel sau altul, e practic imposibil ca o administrație să-i mulțumească pe toți. Însă lumea era destul de mulțumită de rezultate acolo unde am intervenit. De exemplu, am primit feedback foarte bun legat de stâlpișorii montați pe strada Matei Voievod, care nu e în administrarea noastră, dar am luat decizia să reparăm trotuarele - care erau într-o stare foarte proastă - și să punem și stâlpișori. Acolo erau situații destul de neplăcute, cu mașini parcate până în clădiri și ca pieton trebuia să ieși efectiv în trafic, trafic care include și troleibuzele STB-ului. 

Susțineți că primăria sectorului a creat 3.000-4.000 de locuri de parcare. Totuși, încă există voci care spun că nu sunt destule. Se pot construi, realist vorbind, locuri de parcare pentru toată lumea?

Nu. Încercăm să găsim niște locuri în care să construim niște parcări mai mari, adică nu doar la sol, deci nu este ceva ce nu vrem să facem. Dar dacă e să facem o analiză cost-beneficiu, e foarte scump să faci multe locuri de parcare. Până la urmă, uitați-vă și la piața liberă, unde într-un loc de parcare se investesc 10-15 mii de euro. Iar abonamentul pentru cele de la ADP este de 100 și ceva de euro pe an. Nu există un termen rezonabil de amortizare a investiției. 

Dube și SUV-uri - o zi obișnuită pe un trotuar din sectorul 2. FOTO: Răzvan Filip

Și până la costul efectiv, mai sunt multe alte probleme, inclusiv lipsa spațiului, pentru că nu este de parcă am avea foarte multe spații libere. Într-adevăr, mai sunt situații în care sper să putem expropria niște terenuri la PMB, pentru că există zone care sunt văduvite de spații publice. Și acolo putem face fie niște spații publice pentru locuitori, ca să poată merge cu copiii, fie să betonăm locul și să facem 30 de locuri de parcare. Eu cred că prioritare ar trebui să fie spațiile publice, nu locurile de parcare. Asta nu înseamnă că avem ceva împotriva locurilor de parcare. 

Cetățenii mai vocali de pe Facebook par să fi rămas cu impresia asta despre administrația actuală a sectorului.

La un moment dat, în 2021 sau 2022, în București se înmatriculaseră 70 de mii de mașini. Nu în sector, ci în București în general. Dar să înmulțim numărul ăsta cu 10-15 mii de euro și să vedem cât ne-ar fi costat să acomodăm cu locuri de parcare mașinile care s-au înmatriculat într-un singur an. Să ne uităm, de exemplu, la parcarea făcută de Primăria Sectorul 3, sub bulevardul Decebal. Din câte îmi aduc aminte, acolo s-au investit 25-30 de mii de euro pe locul de parcare. 

Noi suntem acum la nivelul la care avem o mașină pentru fiecare cetățean din București. OK, nu toate mașinile înmatriculate în oraș circulă în București, dar pe de altă parte avem și foarte multe mașini care nu-s înmatriculate aici, dar circulă și staționează în București. Nu putem crea locuri de parcare pentru toate. Să nu mai spun că unele terenuri par libere, dar ori sunt în situații juridice incerte, ori sunt străbătute de rețele - care pot fi mutate, dar asta adaugă la costuri.

Dar dacă acest lucru ar fi posibil, ar fi în beneficiul orașului să creăm cât mai multe locuri de parcare? 

Nu. Eu cred că o soluție de rezolvare a traficului este limitarea numărului de locuri de parcare. Pentru că, de cele mai multe ori, oamenii sunt dispuși să stea în trafic o jumătate de oră între punctul A și punctul B, dar dacă nu găsesc locuri de parcare în 5-10 minute, devin descurajați. Și încep să se orienteze la soluții alternative, precum transportul public sau pe două roți. 

Sigur, descurajarea mersului cu mașina nu e o chestie care se poate întâmpla peste noapte. Direcția în care vrem să mergem e creșterea spațiului pietonal, dar nu cred că suntem în momentul în care să închidem cu adevărat străzi și să le transformăm în spații exclusiv pietonale. 

În paralel, ne bucurăm și de investițiile pe care le face STB-ul în infrastructură. Transportul public ține de PMB, dar, pe de altă parte, sunt proiecte în care noi am încercat să ne implicăm și să ajutăm Primăria Generală. De exemplu, noi avem într-o procedură de achiziție un studiu de fezabilitate pentru o linie de tramvai care să lege zona Pantelimon de Pipera, astfel încât traficul de dimineață să se poată desfășura și altfel. Credem că ar ajuta foarte mult, e o chestie care e considerată necesară din anii ‘70.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€