România cu cip. De ce digitalizarea instituțiilor rămâne o provocare uriașă pentru un stat obsedat de ștampile. „Între ministere ar trebui să alerge baze de date, nu oameni cu dosare”

Mihnea Lazăr

În luna martie a acestui an, guvernul adopta trei hotărâri legate de ceea ce se anunța a fi o revoluție digitală a autorităților statului român: punerea în circulație a noilor cărți electronice de identitate.

„Cartea Electronică de Identitate” e denumirea pompos-instituțională a celebrului „buletin cu cip”, despre care în toți acești ani au circulat mai multe teorii ale conspirației, legate de faptul că actul respectiv ar avea inserat numărul diavolului, „666”, ar stoca datele bancare ori ar permite „localizarea geografică” a deținătorului.

Până acum, au fost emise peste 780.000 de astfel de noi cărți de identitate. Doar că niciuna dintre acestea nu poate fi folosită pe teritoriul României, după mai bine de 7 luni de la inițierea proiectului.

Motivul: pe noile buletine „cu cip”, informațiile legate de adresă nu mai sunt tipărite, așa cum era în cazul vechilor cărți de identitate. Acum, datele despre adresă sunt stocate pe cip, doar că restul instituțiilor statului nu au nici acum echipamente sau dispozitive de „citire” a acestor noi buletin.

S-a ajuns astfel ca acum, cei care au buletine electronice să vină la ghișeu cu „o adeverință” pentru a demonstra la ce adresă locuiesc. Adeverință care pot fi generată online de pe portalul Ministerului Afacerilor Interne.

Statul a rezolvat problema prin invitația făcută cetățenilor de a-și descărca ei o aplicație - Ro CEI Reader -, care permite citirea datelor pe telefonul personal. Vechea expresie de la ghișeele statului - „Vă lipsește adeverința x” - a fost astfel înlocuită, în era digitală, cu „Trebuie să descărcați aplicația y”, pentru ca lucrurile să funcționeze.

România, nota 3 la capitolul digitalizare instituțiilor

Cazul buletinelor cu cip e doar ultimul exemplu dintr-un lung șir de rateuri și poticniri ale statului român în privința digitalizări instituțiilor (a se vedea celebra fotografie-memă: „Declarațiile online se depun la etajul 2”).

„Digitalizarea” a devenit, de mai bine de 20 de ani, un veritabil „buzzword”, o obsesie prezentă în toate programele și politicile guvernamentale.

Doar că problema guvernanților români este că aceștia nu înțeleg că digitalizare trebuie „să schimbe modul în care operează serviciile publice și că ea nu trebuie privită ca o simplă adăugare de tehnologie”, după cum a arătat Siim Sikkut, expert în politici de digitalizare, fost CIO al guvernului din Estonia, în cadrul unei conferințe organizate la București în care a fost prezentat un raport Edge Institute referitor la stadiul digitalizării din România. 

„Trebuie să ai date interoperabile între ministere și instituții. În România, ai instituții unde vezi oameni care fug cu hârtii de colo colo. În realitate, între ministere ar trebui să alerge baze de date, nu oameni cu dosare”, a spus  Siim Sikkut.

Estonia, „națiunea digitală”, este considerată un exemplu de succes în digitalizarea instituțiilor și serviciilor publice. Țara e lider european în furnizarea de servicii publice esențiale în format digital, cu 98,9 puncte pentru cele destinate întreprinderilor/antreprenorilor și 95,8 puncte pentru cele destinate cetățenilor, conform Raportului de țară privind deceniul digital publicat de Comisia Europeană în anul 2024.

Conform documentului Edge Institute România are o performanță generală digitală de 3,1 din 10.

Realitatea din instituțiile românești „se învârte încă în jurul unui ghișeu, nu al unui smartphone”

„România nu mai duce lipsă de inițiative digitale, ci de o viziune care să le lege între ele. Avem proiecte, finanțări, platforme, comitete, dar nu avem o linie de comandă bine definită, o autoritate clară care să decidă, să alinieze și să asigure coerența între instituții. Digitalizarea s-a transformat într-o sumă de piese fără un mecanism comun, într-un mozaic tehnologic care, în ciuda faptului că este costisitor, nu livrează valoare reală pentru cetățeni. Guvernanța este unul dintre cei trei piloni principali pentru transformarea digitală guvernamentală, conform raportului „Digital Governance Framework for Romania”, comandat de Edge Institute și realizat de Digital Nation, un grup de experți și lideri ai demersurilor de transformare digitală din Estonia.

Exclusiv. Peste 20 de ani de impostură: Doctorul Cristian Andrei, cel mai mediatizat psihoterapeut al României, practică fără atestat. Acuzații de hărțuire sexuală în cabinet

De peste 20 de ani, doctorul Cristian Andrei, mediatizat drept unul dintre cei mai buni psihoterapeuți din România, primește bani pentru ședințe de psihoterapie, cu toate că nu deține un atestat de liberă practică emis de Colegiul Psihologilor. Între timp, mai multe cliente îl acuză de hărțuire sexuală. 

Limitarea avioanelor F-16. Motivul pentru care dronele rusești care intră în spațiul aerian al României nu sunt doborâte, deși există o lege în acest sens

O dronă rusească a pătruns în dimineața zilei de 25 noiembrie în România și a traversat patru județe, Tulcea, Galați, Vrancea și Vaslui, marcând astfel prima incursiune atât de adâncă pe teritoriul românesc de la începutul invaziei din Ucraina. De ce nu sunt doborâte dronele rusești care intră în spațiul aerian al României?

Raportul a fost trimis cancelariei Secretariatului General al Guvernului și Ministerului Digitalizării.

Realitatea cosmetizată din rapoartele oficiale române prezintă, la capitolul „asset”-uri, faptul că țara noastră are un „internet bun”, existența unei legislații moderne și chiar proiecte punctuale de identitate digitală sau semnătură electronică.

„Pe hârtie, arată bine. Dar realitatea pe care o trăiește cetățeanul sau antreprenorul se învârte încă în jurul unui ghișeu, nu al unui smartphone: sisteme care nu comunică între ele, aplicații greu de folosit, servicii publice care îți mănâncă timp, nervi și bani”, se arată în documentul Edge Institute.

Una din concluziile pe care experții estonineni Taavi Linnamäe, fost consilier strategic al Președintelui Republicii Estonia și Siim Sikkut, fost CIO al guvernului Republicii Estonia, este că, în cazul țării noastre lipsește o „organigramă clară a digitalizării”, un mecanism coerent de guvernanță care să poate face ca promisiunile să se transforme în servicii reale, integrate, accesibile cetățenilor.

În relația „digitală” cu satul, cetățenii români se confruntă în continuare cu servicii fragmentate: „digitalizarea” e deseori dublată de proceduri birocratice care necesită și acum completarea de declarații scrise.

Avem „autostrăzile digitale” construite, dar nu circulă „mașini” pe ele

„Factori critici precum eID, principiile «o singură dată» și «digitalul pe primul loc», echivalența semnăturii digitale cu cea olografă și schimbul de date între agenții există, în principiu. În practică, însă, acestea sunt fie subutilizate, fie limitate la o singură instituție. Problema principală este clară: nu există o perspectivă centrată pe client, la nivelul întregii administrații publice, nu există o responsabilitate clară pentru punerea în aplicare a acesteia și nu există capacitatea de a o realiza”, se arată în raport.

Țara noastră demonstrează puncte forte clare în ceea ce privește factorii facilitatori, cum ar fi infrastructura de bandă largă și identificarea digitală.

„Cu toate acestea, serviciile publice digitale sunt încă slabe, fragmentate și subutilizate. Provocarea principală constă în absența unei direcții strategice și în fragmentarea instituțională persistentă. Infrastructura este cel mai puternic pilon al României”, se arată în documentul citat.

De asemenea, inclusiv în domeniul securității cibernetice și al legislației, România se aliniază „formal” la standardele UE, în vreme ce, în realitate, capacitatea operațională și instituțională rămâne limitată. 

„Această lacună de guvernanță se traduce direct în fragmentare tehnică. În ciuda mandatelor legale privind interoperabilitatea, încă lipsește o platformă națională de schimb de date, iar sistemele informatice ale guvernului rămân izolate. Principiul „o singură dată” există pe hârtie, dar nu și în practică. Aceste probleme sistemice afectează în mod direct experiența utilizatorilor și contribuie la rate scăzute de adoptare. Serviciile sunt adesea dificil de utilizat, inconsistente în ceea ce privește designul sau pur și simplu informative. Competențele digitale ale cetățenilor și ale funcționarilor publici se numără printre cele mai scăzute din UE, iar România continuă să se situeze aproape de ultimul loc în Indicele economiei și societății digitale (DESI)”, conform documentului citat.

În privința buletinelor cu cip, Ministerul Afacerilor Interne promite că, până în iunie 2026, cinci milioane de români ar trebui să aibă deja asemenea cărți de identitate.

În lipsa unor „cititoare” de astfel de buletine în instituțiile românești, singura veste bună pentru români rămâne că aceste cărți de identitate vor putea fi „recunoscute” în țările din UE unde aceste mecanisme digitale sunt deja puse la punct și funcționale.

Material realizat în proiectul „DigITup” derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu susținerea EDGE Institute.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€