Extremism vs. sărăcie. Harta zonelor defavorizate în care Nicușor Dan a pierdut detașat alegerile. Câți bani europeni au fost atrași în comunitățile „suveraniste” din România

Mihnea Lazăr

România „suveranistă” e concentrată în nouă județe, unde candidatul AUR, George Simion, a obținut, la alegerile prezidențiale din mai, peste 55% din voturi. Toate aceste nouă județe fac parte din „zonele defavorizate” ale României, pentru care Uniunea Europeană acordă fonduri de coeziune destinate dezvoltării și ridicării nivelului de trai, cu scopul de a reducere decalajele dintre regiuni.

Deși Nicușor Dan este oficial președintele României, harta votului cu rezultatele celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale arată existența unei „Deep Romania” sau a unei Românii profund „suveraniste”, concentrată în nouă județe în care George Simion a câștigat detașat, cu peste 55% din voturi.

Aceste județe sunt Gorj (unde Simion a obținut aici peste 61% din voturi), Tulcea (58,33%), Călărași (58,12%), Caraș-Severin (57,59%), Suceava (57%), Olt (57%), Giurgiu (56,01%), Mehedinți (56%), Ialomița (55,57%).

Rezultatele votului pentru turul II al alegerilor prezidențiale din mai 2025 Foto: roaep.ro

Dacă suprapunem harta votului cu cea a fondurilor europene de coeziune atrase în regiunile defavorizate ale României, observăm că șapte din cele nouă județe – Călărași, Ialomița, Giurgiu, Olt, Gorj, Caraș-Severin, Mehedinți – se situează la coada clasamentului în ceea ce privește absorbția de bani europeni în perioada 2014-2020 (și cu „prelungiri” până în 2023/2024).

Pe de altă parte, două județe – Suceava (unde Simion a obținut 57% din voturi) și Tulcea (58.33% voturi pentru Simion) - se situează, însă, în topul județelor care au atras fonduri europene de coeziune.

Nicușor Dan arăta, în cadrul unei intervenții la postul american CNN, că ascensiunea partidelor de extremă dreaptă are, cel puțin în România, o explicație mai degrabă socială, decât una ideologică.

„Explicația socială” se regăsește în realitate: majoritatea județelor în care, la alegerile prezidențiale, George Simion „a câștigat” detașat în fața lui Nicușor Dan, fac parte exact din aceleași regiuni în care au fost atrase cele mai puțin fonduri europene pentru coeziune și dezvoltare regională.

Să luăm, ca studiu de caz, situația din două astfel de județe: Gorj (unde Simion a obținut 61,48%) și Ialomița (unde candidatul AUR a obținut 55,57%).

Gorj: Peste 200 de proiecte din fonduri de coeziune, doar câteva zeci pentru infrastructură sau îmbunătățirea nivelului de trai

Dacă aruncăm o privire pe harta electorală a Gorjului, observăm că aceasta e complet portocalie, cu un singur punct de culoare verde: comuna Arcani, singura așezare din județ unde Nicușor Dan l-a depășit pe Simion (54,82% vs. 45,18%).

Rezultatele votului pentru turul II al alegerilor prezidențiale din mai 2025 în județul Gorj Foto: roaep.ro

În ultimii 11 ani, județul a atras 354,77 milioane de euro din fondurile de coeziune, sub media națională. Acești bani au fost acordați pentru 252 de proiecte, vasta majoritate fiind Programe Operaționale Regionale (POR) și Programe Operaționale Infrastructură Mare (POIM).

Vorbim, așadar, în acest caz de o „medie” de circa 32 de milioane de euro/an, la nivelul unui întreg județ.

Exclusiv. În fiecare săptămână, o femeie este ucisă în România. Cum eșuează statul să ofere protecție victimelor

PressOne a încercat să afle amploarea fenomenului de femicid între parteneri intimi în România și a discutat cu experți în domeniu pentru a înțelege cum trebuie să acționeze statul astfel încât violența domestică să nu se transforme în omor.

Statul plătește sute de milioane de lei în programul Rabla, dar nu știe ce modele de mașini scoate din uz și ce pune în loc

Statul alocă anual sute de milioane de lei prin Programul Rabla, dar nu colectează date esențiale despre mașinile casate sau cele noi. Fără informații precum anul fabricației sau motorizarea, impactul ecologic al programului nu poate fi evaluat. În 2024 au fost casate peste 30.000 de mașini și înlocuite cu 17.500, majoritatea cu propulsie termică. În 2025, programul nu mai permite achiziția de mașini diesel, iar valoarea voucherelor crește, în funcție de tipul de propulsie.

Analizând lista cu cele 252 de proiecte, observăm că cele mai multe vizează modernizarea sau dotarea cu echipamente pentru firme locale și fonduri pentru „gestionarea crizei COVID-19”, așa cum s-a întâmplat în toate țările europene. 

O treime din fondurile europene s-a cheltuit pe proiecte de infrastructură locală: 55,41 milioane de euro pentru „construcția variantei de ocolire Târgu Jiu”, 21,38 milioane pentru „reabilitare modernizare și extindere sistem de transport public în comun prin troleibuz”, 18,82 milioane pentru modernizarea drum județean DJ675C, alte 15,42 pentru modernizarea DJ 675B, iar 7,82 pentru reabilitarea DJ 671B. 

Nu mai puțin de 15 proiecte au fost identificate doar în orașul Rovinari (unde Simion a obținut 77,42% din voturi). Dintre aceste proiecte, doar șase au vizat direct îmbunătățirea nivelului de trai al locuitorilor: două reabilitări de blocuri, un proiect pentru construirea unui bloc de locuințe sociale, unul pentru reabilitarea unei grădinițe și alte două pentru modernizarea transportului și iluminatului public.

Ialomița: Nicușor Dan a câștigat în Slobozia și Urziceni, unde au fost aprobate proiecte majore UE de infrastructură. Restul județului e pro-Simion

În Ialomița, situația e similară. În acest județ, au fost implementate în ultimii 11 ani doar 140 de proiecte locale, pentru un total de 220,6 milioane de euro. 

Rezultatele votului pentru turul II al alegerilor prezidențiale din mai 2025 în județul Ialomița Foto: roaep.ro

Un total de 53,95 de milioane s-au cheltuit pe două proiecte de modernizare a drumurilor județene.

Alte 13 milioane au fost acordate în două proiecte separate, pentru îmbunătățirea transportului public din Slobozia (Nicușor Dan: 56,96% din voturi vs. George Simion – 43,04%).

Tot în Slobozia s-au mai acordat alte 4 milioane de euro în două proiecte dedicate modernizării spitalului județean de urgență.

4,86 milioane s-au dus pentru „dezvoltarea comunitară” din comuna Valea Ciorii (Simion 67,79% vs. Dan 32,21%).

Pentru reabilitarea spitalului Urziceni s-au cheltuit, de asemenea, 2,69 milioane de euro din fondurile de coeziune (în Urziceni, Nicușor Dan a obținut peste 56% din voturi).

În Ialomița s-au mai acordat, de asemenea 1,01 milioane de euro pentru un program dedicat formării profesionale a 411 tineri șomeri cu vârsta între 16-29 ani.

Situații similare se observă în Tulcea și Suceava, județe care au votat majoritar, în ansamblu, pro-Simion, iar voturile pro-Nicușor s-au înregistrat în reședințele de județ și marile orașe, care au și beneficiat de majoritatea proiectelor de infrastructură (reabilitare drumuri, spitale, școli, transport public etc.).

În Tulcea, de pildă, județ care se situează pe locul trei pe țară în privința absorbției de fonduri de coeziune, vasta majoritate a acestor sume s-au cheltuit pe programe pentru „îmbunătățirea competivității IMM-urilor” și pentru achiziția de bunuri sau utilaje pentru firme locale.

Rezultatele votului pentru turul II al alegerilor prezidențiale din mai 2025 în județul Tulcea Foto: roaep.ro

Suma de 1,96 milioane de euro din fonduri de coeziune a fost cheltuită pentru „măsuri integrate în unități școlare defavorizate” pentru „servicii și programe educaționale de calitate” pentru prevenirea fenomenului „părăsirii timpurii a școlii”.

Alte 1,38 de milioane a costat construirea unei fabrici de mobilă în regiune, iar 230.000 de euro au fost destinați „modernizării sistemului alimentare cu apă în comuna Smârdan”.

Ce sunt zonele defavorizate și cum sunt ele stabilite pentru a putea primi fonduri europene de coeziune

Așa cum am mai arătat, „fondurile de coeziune” e denumirea generică sub care sunt cunoscute programele de investiții europene care să permită României să recupereze decalajele dintre zonele sărace și cele dezvoltate. Avem, astfel, Fondul European de Dezvoltare Regională – pe partea de recuperare de decalaje, Fondul Social European – care se referă la dezvoltare și proiecte cu impact social, Fondul de Coeziune sau Fondul pentru o Tranziție Justă.

Astfel, pe exercițiul precedent 2014-2020 (luat în calcul pentru a arăta legătura cu rezultatele votului pentru prezidențiale) – România a avut o rată de absorbție de 93.23%. Trebuie menționat că această rată de absorbție a fost obținută „cu prelungiri”, în sensul că s-au mai acordat fonduri chiar și până în 2023-2024.

Conform Comisiei Europene, „harta ajutoarelor regionale” pentru România definește regiunile din această țară care sunt eligibile să primească ajutor regional destinat investițiilor.

În cazul României, sunt eligibile pentru a primi ajutoare regionale destinate investițiilor

regiuni care acoperă 89,34 % din populația țării: este vorba, astfel, de șapte regiuni din România (Nord-Vest, Centru, Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud-Vest, Oltenia și Vest) care se numără printre regiunile cele mai defavorizate din UE, cu un PIB pe cap de locuitor sub 75 % din media UE. Acestora li se mai adaugă 28 de municipii din zona Ilfov.

O imagine completă și transparentă a stadiului actual al fondurilor de coeziune acordate României poate fi văzută la această pagină a Comisiei Europene.

România are un buget de 44 de miliarde de euro din fonduri de coeziune de cheltuit până în 2027

În cadrul perioadei 2021 – 2027, România a absorbit, până acum, mai puţin de 10% din fondurile europene pe care le are alocate. Mai exact, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a spus că România a atras, până acum, 9,4% din fondurile alocate în această perioadă de programare.

Boloş, a explicat că România are alocată suma de 30 de miliarde de euro în cadrul Politicii de Coeziune pentru perioada 2021-2027, iar la această sumă România trebuie să adauge cofinanţare în cuantum total de 14 miliarde de euro. „Bugetul total de gestionat este de 44 de miliarde de euro. Aceşti bani trebuie să îi cheltuim până pe 31 decembrie 2029, sunt complementari cu Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, şi de acea rămâne o prioritate, alături de PNRR, absorbţia acestei sume consistente pentru dezvoltarea şi modernizarea României”, a afirmat Marcel Boloş.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€