F-35 vs. zone defavorizate: Cum va putea România să cheltuiască 3,5% din PIB pe apărare și în ce condiții pot fi combinate fondurile de coeziune UE cu investițiile militare

Mihnea Lazăr

Războiul din Ucraina continuă, Putin tocmai a primit un nesperat boost de energie de la administrația Trump, iar Europa se înarmează. Sau, mai exact, se „reînarmează”, după ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat zilele trecute semnalul și a propus un plan numit „ReArm Europe”, care vizează mobilizarea a aproximativ 800 de miliarde de euro.

„De exemplu, dacă statele membre își vor majora cheltuielile pentru apărare cu 1,5% din PIB, aceasta va crea un spațiu fiscal de aproape 650 de miliarde de euro pentru următorii patru ani”, a spus Leyen.

România va putea deci, teoretic, să propună o astfel de majorare a cheltuielilor militare cu 1,5% din PIB (care să ajungă astfel, în total, la circa 3,5% din PIB), fără ca acest procent și jumătate suplimentar să fie „adunat” la deficit.

Prioritățile de înarmare țin cont de lecțiile învățate după trei ani de război în Ucraina și vizează: apărarea antiaeriană și antirachetă, sisteme de artilerie, inclusiv muniții inteligente care pot lovi în adâncime, rachete, drone și sisteme antidrone.

Banii necheltuiți din PNRR și fonduri europene ar putea merge direct în apărarea UE

Luna trecută, aceeași Ursula von der Leyen a anunțat că UE ia în considerare redirecționarea a 93 de miliarde de euro din fondurile neutilizate din PNRR către sectorul său de apărare, ca parte a eforturilor de creștere a investițiilor și a cheltuielilor militare

Capacitatea de împrumut rămasă de 93 de miliarde EUR din Facilitatea pentru redresare și reziliență postpandemică (RRF) reprezintă fonduri neutilizate dintr-un total de 800 de miliarde EUR în subvenții și împrumuturi convenite de UE pentru a fi obținute în comun în vederea stimulării economiilor lor după pandemie.

O altă opțiune explorată de Comisie este reutilizarea așa-numitelor fonduri de coeziune care sunt alocate regiunilor UE cel mai puțin dezvoltate.

„Pe baza noii abordări, pe lângă investițiile cu dublă utilizare, politica de coeziune poate sprijini acum sectorul apărării, tratându-l într-o mare măsură ca pe orice altă industrie”, potrivit unei note a departamentului pentru fonduri regionale al Comisiei, consultate de Financial Times. 

Pentru perioada 2021-2027, România a absorbit abia în jur de 7-8% din aceste fonduri, dedicate în special eliminării decalajelor dintre zonele „favorizate” care beneficiază de fonduri și infrastructuri bine puse la punct (București-Ilfov, de exemplu) și zonele „defavorizate” ale României.

Despre cât de importante sunt aceste fonduri de coeziune în cazul României și cum (și mai ales dacă) ar putea fi ele folosite în marea schemă financiară a UE privind reînarmarea, aflăm de la Tania Foarfă, director executiv Europuls - Centrul de Expertiză Europeană.

PressOne: În primul rând, cum se situează România în acest moment în privința fondurilor de coeziune?

Tana Foarfă: De fapt, ce sunt fondurile de coeziune? Practic, la nivel european, avem mai multe categorii de programe europene, printre care cel mai mare, și din care România a beneficiat cel mai mult, e legat de aceste fonduri de coeziune, care reprezintă mai multe instrumente financiare, cuplate împreună, care să permită României să recupereze anumite decalaje din regiuni.

Statul român antrenează luptătorii de top din armata privată a lui Horațiu Potra în trei unități de elită ale MApN. Surse PressOne: „E o hemoragie”

Zeci de militari activi din Forțele Speciale române ar fi devenit mercenari în Congo, deși MApN neagă că a permis acest lucru. Surse PressOne susțin contrariul, în timp ce experții avertizează asupra riscurilor pentru siguranța națională.

Colegiul Psihologilor îl suspendă 6 luni pe psihoterapeutul care a ajuns să facă sex cu o clientă pentru „a nu-i mări angoasa de abandon”. Măsura a fost contestată și nimeni nu știe când ar putea fi pusă în aplicare

Matei Georgescu, psihoterapeut și fost psihanalist, a comis abuz terapeutic împotriva unei foste cliente și va fi suspendat pe o perioadă de 6 luni, hotăra Colegiul Psihologilor în decembrie 2024. Bărbatul dă vina pe victimă și contestă decizia.

În actualul cadru financiar (2021-2027), România are alocată pe suma de fonduri de coeziune, 45 de miliarde de euro. Acestor 45 miliarde de euro, noi le spunem la modul general fonduri de coeziune, dar de fapt acest buget se împarte în mai multe instrumente: Fondul European de Dezvoltare Regională – pe partea de recuperare de decalaje; Fondul Social European – cel care se referă la dezvoltare și proiecte cu impact social; Fondul de Coeziune și Fondul pentru o Tranziție Justă și mai e, de asemenea, un Fond pentru Afaceri Maritime.

Influențați de propagandă și dezinformare, tot mai mulți români devin eurosceptici, deși România este un beneficiar financiar net al apartenenței la UE. Foto: Codrin Unici

Acum, aceste fonduri se alocă pe baza unor programe operaționale, create de minister (Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene). Aceste programe trebuie să aibă o serie de priorități, aliniate cu prioritățile UE, care să seteze și modul de implementare a fondurilor.

Noi în 2021 (când a început exercițiul financiar) încă eram cu elaborarea PNRR, iar aceste programe operaționale au fost lăsate în urmă. Acest lucru a avut și un impact asupra ratei absorbției. 

Liber la investiții în apărare, dar nu și la cheltuieli

PressOne: Cât s-a absorbit până acum din acest 45 de miliarde?

Tana Foarfă: Suntem un pic peste 7%, ca rată de absorbție. Dacă vorbim de 2021-2027, ne gândim că 2027 e data limită, dar, în unele contexte, ea se poate prelungi.

Dacă statul membru arată că în 2027 are deja niște investiții majore pregătite și a alocat deja o parte din bani, există bunăvoința CE pentru a putea obține o extensie. Procentul (de circa 7%), având în vedere că suntem în 2025, e destul de mic. Noi, cumva, dacă ne uităm și la exercițiile precedente, avem o pornire greoaie și încercăm să recuperăm pe ultima sută de metri.

Astfel, pe exercițiul precedent - 2014-2020 - am avut 84%, am reușit să absorbim, cu prelungiri. Acum, date fiind și întârzierile pe PNRR, nu știu cât de optimistă aș putea să fiu, dar sper să putem trece măcar de 50% rata de absorbție.

PressOne: Avem acum această intenție, la nivelul Comisiei Europene, de a putea folosi aceste fonduri de coeziune și pentru cheltuieli de apărare. Ce impact ar avea pentru România o astfel de redirecționare a fondurilor către apărare?

Tana Foarfă: Președinta von der Leyen a declarat că tot ce înseamnă cheltuieli ale statelor membre pentru apărare nu va fi luat în calcul la deficit. S-a dat, așa, un fel de liber la investiții. Dar asta nu înseamnă că aceste cheltuieli provin din fondurile de coeziune.

Trebuie să facem distincția asta. Comisia Europeană a publicat un document legat de viitorul cadru financiar, de după 2027. 

România și SUA au semnat anul trecut protocolul privind lansarea programului de tranziţie a Forţelor Aeriene Române către aeronave de generaţia a V-a, F-35. foto: ID 347916599 © Wirestock | Dreamstime.com

Astfel, în contextul actual, cu urgențele pe care le avem, va trebui regândit bugetul (UE). În primul rând, rămâne portofoliul alocat statelor membre – ceea ce noi numim „fonduri de coeziune” – la care se adaugă două mari direcții strategice. Un fond pentru competitivitate, care va presupune investiții mai țintite, pe cercetare, inovare și o finanțare pe tot ce înseamnă acțiune externă. Aici, de fapt, ne uităm mai mult în ceea ce înseamnă investiții pe partea de apărare.

Nu este vorba de a transfera o parte din fondurile de coeziune pe altă direcție. Nu înseamnă că, din 2027, fondurile de coeziune se duc pe apărare.

Degeaba faci investiție într-o fabrică de armament, dacă n-ai și muncitori calificați. Pentru care poți apela la fondurile europene de reconversie profesională

PressOne: Practic, aceste fonduri din cadrul financiar 2021 – 2027 sunt „bătute în cuie”?

Tana Foarfă: Dacă guvernul vrea să regândească ceva, este mult prea tâziu să regândim o restructurare a programului. Dar această idee poate fi pusă în aplicare din exercțiul financiar care începe în 2028.

Sau, dacă dorește să investească din bugetul național, România, care e deja în procedura de deficit excesiv, vine la CE și spune că „începând de anul următor dorim să alocăm investiții în apărare”.

Dar, atenție, e vorba despre „investiții”, nu „cheltuieli”.

În contextul acesta, dacă România dorește să investească într-un program strategic, cheltuielile pe care le va face către această investiție nu se vor calcula la deficitul bugetar pe care deja îl avem.

PressOne: Să înțelegem că aceste cheltuieli de apărare nu vor avea impact asupra proiectelor de coeziune și recuperare a decalajelor?

Tana Foarfă: Nu, nu vor avea, vor merge foarte bine mână în mână. Și ar trebui să meargă așa. În mod normal, ar trbeui să meargă. Pentru că degeaba faci o investiție în dezvoltarea unei fabrici (de armament), dacă nu ai personal capabil și calificat. 

Nu poți merge cu o investiție țintită pe o singură componentă. Ai nevoie de fonduri suplimentare, cum  sunt cele de coeziune, să te ajute să investești cum trebuie. Astfel, fondurile de coeziune ar putea fi folosite în programe țintite pentru recalificarea profesională, (în zonele unde se fac investiții în dezvoltarea fabricilor de armament).

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€