Bianca Felseghi
Senior Editor
Lucrează în branșă din 2004. Și-a pierdut și și-a recâștigat încrederea în presă, ca un personaj din Dostoievski, de atâtea ori încât episoadele nu mai pot fi numărate pe degetele de la două mâini. Dacă a învățat ceva pe drum e că în România actuală, cel mai adevărat adevăr e că omul sfințește locul. Că nu există progres. Există numai profesioniști, care nu-și bat joc de meseriile sau pasiunile lor. Și acolo unde pun mâna, înflorește speranța. Și apoi, la antipod, există politicienii.
„Să fii pacient de cancer în România încă înseamnă că ești o persoană fără valoare. Ești dat la o parte, nu contezi”
Am vorbit în interviul care urmează despre oameni, nu despre statistici. Despre ceea ce ar trebui să fie abordarea umană a unei boli care ne-a otrăvit nu doar trupurile, ci și imaginația de sute de ani. Într-o țară în care rata de supraviețuire a bolnavilor de cancer de plămâni este sub 10% și se moare pe capete de cancer de col uterin - când în alte țări acesta e aproape eradicat - o discuție limpede arată planul de supraviețuire al bolnavilor de cancer.
„Luceafărul”, operă rock
O mână de oameni într-un peisaj muzical greu de identificat, bruiat de vedetisme și glamour, fac o muncă de echipă și reușesc să livreze, la capătul a 5 ani de muncă și încercări, unul din cele mai inspirate tributuri aduse lui Mihai Eminescu.
Patru motive pentru care ne întâlnim tot mai des cu ursul
De ce s-au înmulțit atacurile urșilor asupra oamenilor și animalelor domestice? Studiile specialiștilor din România arată că principala cauză este intervenția omului asupra habitatului și surselor de hrană ale urșilor, combinată cu ignorarea regulilor tradiționale ale oieritului.
Votați Omul Anului 2019 în România!
Vă propunem 10 nominalizări pentru Omul Anului 2019 în România. Sunt câteva puncte luminoase, care ne-au răscumpărat, într-o anumită măsură, încrederea în umanitatea pierdută a semenilor noștri. Nominalizările sunt prezentate în ordine alfabetică și pot fi votate de dv. până duminică, 13 ianuarie 2020, la ora 24.
#NuUităm 5. Daneliuc.
Mircea Daneliuc a fost regizorul care a simțit enorm și a văzut monstruos sistemul politic și pe reprezentanții lui, politicienii anilor '90. Pe finalul acestei serii intitulate #NuUităm, l-am găsit vorbind pe un cotor de bandă, în cuvinte limpezi, care să-ți rămână bine întipărite în cap.
Omul care a dat breaking news-ul cu Revoluția
Dacă v-ați întrebat pe ce canale au ajuns în Occident și în lumea liberă știrile că la Timișoara și în România are loc o revoluție, în lipsa internetului, a story-urilor de Instagram și a rețețelor necontrolate de telefonie, atunci trebuie să îl cunoașteți pe Mirko Atanacković.
#NuUităm 4. Aripa Creștină.
În zilele tulburi ale sfârșitului de decembrie 1989, când nu exista încă certitudinea că cei vechi mai trăiesc și că cei noi sunt de încredere, s-a format ceea ce noi am numit, văzând imaginile filmate de Ljuba Becejski, Aripa Creștină. A fost unul din nucleele din care s-a format, câteva ore mai târziu, PNȚCD.
#NuUităm 3. Coposu.
Era de Crăciun 1989, iar în apartamentul uneia din surorile lui Corneliu Coposu, avea loc o întâlnire de taină. Foștii PNȚiști din perioada interbelică reînființau unul din partidele istorice românești, destructurate sub comunism, Partidul Național Țărănesc. Corneliu Coposu, fostul secretar al lui Iuliu Maniu a devenit liderul acestui partid.
#NuUităm 2. Caramitru.
Ion Caramitru a fost prezent în casele românilor și înainte de 1989 și la Revoluție, dar și mai târziu. A trecut prin politica mare și a rămas până astrăzi un personaj controversat. Imaginile luate de cineaștii iugoslavi îl surprind la două zile de la Revoluție, într-un spațiu ad-hoc amenajat prin grija lui Adrian Sârbu, la Studioul Cinematografic SAHIA.
#NuUităm
La 30 de ani după Revoluția din 1989, PressOne și cineastul sârb Ljuba Becejsky, publică o arhivă de imagini care nu au mai fost văzute în România.
#NuUităm 1. Rebengiuc
Ljuba Becejski este cineast. În decembrie 1989, de îndată ce s-au deschis granițele, Ljuba a fost trimis de o televiziune din orașul Novi Sad din Iugoslavia să filmeze Revoluția română. Imaginile document, needitate și salvate de pe niște casete beta sunt sursa acestei serii de imagini pe care PressOne le face publice pentru prima dată în România, la 30 de ani de la căderea comunismului.
Criza urșilor (III). Vânătorii din Parlament decid dacă se deschide sezonul de vânătoare la ursul brun
Camera Deputaților ar trebui să decidă în această săptămână dacă dă undă verde modificărilor din Legea Vânătorii în varianta votată de Senat. La sfârșitul lunii septembrie, camera superioară din Parlament a votat pentru suspendarea, timp de 5 ani, a prevederilor legale care interzic vânarea ursului brun în România.
Criza urșilor (II). Cum am putea salva și oamenii și urșii, dar suntem prea incompetenți să o facem
România are din 2013 capacitatea de a monitoriza științific populația de urs brun din Carpați, dar nu folosește expertiza obținută de un grup de cercetători din Vrancea.
Viață pentru urs, însă doar pe hârtie
România a cheltuit, până în octombrie 2019, peste 1,5 milioane de euro într-un proiect de cercetare destinat întocmirii unui plan de acțiune pentru conservarea ursului brun în România. Degeaba.
Granița de 1000 de ani
Pe 6 iunie 2019, în localitatea Valea Uzului, românii și maghiarii din zonă de graniță a județelor Bacău și Harghita au ajuns la violență fizică, după ce au fost ambalați de reprezentanții locali ai partidelor politice, UDMR și ALDE, să participe la două comemorări ale unor soldați, morți în primul război mondial.