A fost prăpăd în Apuseni. Primarii de la munte au îmbogățit două firme driblând legea achizițiilor

Bianca Felseghi

Știri

17/07/2022

Un carusel de decizii care pornește de la vârful Guvernului a adus în buzunarele a două firme milioane de euro trecuți pe sub radarul sistemului național de achiziții. În 2020, banii au fost scoși din fondul de rezervă al Guvernului și atribuiți în procedură de urgență, după niște evaluări făcute chiar de firmele beneficiare. 

Mai multe primării din județul Cluj au primit, în ajunul alegerilor locale din 2020, sume record de bani pentru pietruirea unor drumuri afectate de ploi torențiale și pentru reparații la poduri. Banii au venit din fondul de rezervă al Guvernului și au fost alocați de primării firmelor care au executat lucrările, pe urmă, prin procedură excepțională, fără publicare prealabilă, deci direct și fără să urmeze pașii unei achiziții publice. Astfel, zeci de milioane de lei au mers către aceleași două firme, în numai câteva luni. Una dintre ele, înființată abia cu doi ani înainte, a făcut un profit record în cei doi ani de activitate: peste 6 milioane de euro în 2021. 

Am urmărit doar cinci dintre comunele din județul Cluj care au primit cele mai mari sume prin HG 554/2020, între 12,7 milioane de lei și 17,5 milioane de lei la sfârșitul lui iulie 2020. HG este destinată „unor unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale”. Majoritatea sunt comune de la munte, din regiunea Apuseni. Dar lista alocărilor e mai lungă. 

Contractul cel mai bănos, încheiat de fostul primar al comunei Mărgău, face obiectul unui dosar DNA, în care acesta este acuzat de abuz în serviciu. Plângerea penală a fost înaintată de actualul primar, care a câștigat alegerile la mustață. Speța de la Mărgău poate fi, însă, replicată în cazul fiecăreia din celelalte primării identificate de PressOne. În toate celelalte patru cazuri, primarii care au încheiat contractele de atribuire din vara lui 2020 au fost realeși în funcție. 

Se deschide pușculița 

Comuna Mărgău stă pe una din văile mocănești din Munții Apuseni și e o poartă de intrare spre Parcul Natural Apuseni. Aici se vorbește o limbă secretă, gumuțeasca, singurul argou profesional din România, inventat de geamgiii din zonă, care obișnuiau să colinde întreaga țară la pas și să înlocuiască ferestrele și oglinzile sparte ale orășenilor, după ultimul război. Limba banilor este însă o limbă comună, înțeleasă de toată lumea, chiar și de vorbitorii de gumuțească. 

Ultimele alegeri locale de la Mărgău au produs o ruptură în ordinea tăcută a lucrurilor, după ce primarul PSD a pierdut la circa 50 de voturi cel de-al treilea mandat. I-a urmat un primar PNL, care după opt ani de stat pe tușă, a revenit în administrație „la insistențele unor oameni”, după cum a declarat el într-o discuție cu PressOne. 

Cu 10 zile înainte de scrutinul din toamna lui 2020, sigur că va fi reales, Petru Ungur, fostul primar, a semnat un contract cu o asociere de două firme pentru refacerea unor drumuri comunale afectate de o ploaie torențială. Contractul e semnat numai de el, nu are viza de control financiar preventiv și nici semnătura juristului. Sunt 17,5 milioane de lei destinați, în principiu, pietruirii a 30 de km de drum comunal și forestier, refacerea unui podeț și decolmatarea pe lungimea a doi kilometri a albiei unui pârâu. 

Pentru primarii în funcție, aflați în pre-campanie electorală, deschiderea pușculiței a fost un cadou și s-au grăbit să atribuie banii în timp record, urmând proceduri simplificate de achiziție, pe motive de urgență. Nimeni nu a mai avut timp să verifice situații și proiecte tehnice sau să compare devizele de lucrări cu prețurile pieței pentru materiale. Banii s-au dat pe repede înainte. Și au fost bun dați.

Mai puțin la Mărgău. Mergând pe firul afacerii cu intervenții de urgență, am descoperit mai multe comune care au încheiat, în aceleași condiții, contracte cu aceleași firme. 

E vorba de două companii care au în total 10 angajați, iar una dintre ele, cu conturile poprite în urma unei evaziuni de un milion de euro la plata obligațiilor fiscale față de stat, e firma fiului vitreg al fostului șef al Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public şi Privat - RAADPP Cluj din „era Uioreanu”. Vom reveni asupra acestei istorii îngropate, dar care are relevanță în poveste. 

Cum să scoți un milion de euro dintr-o primărie comunală, în câteva zile

Alegerile locale au avut loc în duminica de 27 septembrie 2020. Pe 17 septembrie 2020, Primăria Mărgău încheia cu asocierea de firme Eud Drumconstruct SRL și Eurodrum Com SRL contractul nr. 3570. Documentul este semnat doar de primar, fără ca altcineva din Primărie să știe bucătăria atribuirii. Obiectul contractului este „Refacere lucrări în urma fenomenelor hidrometeorologice periculoase (ploi abundente) în comuna Mărgău, județul Cluj”. 

Mai mult, primarul a dispus și plata unui avans de 4.998.000 lei (4,2 milioane + TVA), bani care s-au și achitat în ziua următoare atribuirii contractului, pe 18 septembrie 2020. 

Contractul dintre Primărie și Eud-Eurodrum are la bază un proces verbal întocmit de o comisie a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj - CJSU (organism întrunit în cadrul prefecturilor județene - n.red.), care a evaluat în macro efectele unei ploi torențiale petrecute pe 16 iunie 2020. 

Ca urmare a fenomenelor meteo violente, „rezultă podețe distruse, drumuri, străzi, drumuri forestiere și agricole inundate, cu partea carosabilă spălată de viitura rapidă, pe care s-a depus material aluvionar, șanțuri și rigole colmatate, ziduri de sprijin deteriorate”, se arată în documentul CJSU, citat în rechizitoriul DNA. În procesul verbal care constată pagubele se arată că valoarea refacerii obiectivelor avariate va fi transmisă de reprezentanții primăriei, urmând să fie certificată de studii tehnice sau de fezabilitate. Dar acest lucru nu s-a mai întâmplat.

În schimb, comuna a realizat, într-adevăr, un centralizator de evaluare de pagube, datat 2 septembrie 2020, și care avea o valoare totală de 17.519.000 lei. 

Până acum, instanța nu a luat în discuție felul în care s-a făcut această evaluare, ci îi impută fostului primar al Mărgăului drept prejudiciu numai cele aproape 5 milioane de lei (1 milion de euro), avansul acordat celor două firme. Într-o discuție cu PressOne, primarul în funcție, Sorin Suciu a declarat că s-a ajuns la suma de 17,5 milioane de lei după ce evaluarea a fost făcută tocmai de reprezentanții Eurodrum, care au întocmit un deviz estimativ. Altfel spus, beneficiarul banilor a evaluat suma care urma să îi ajungă în cont de la Primărie.  

Așadar, două săptămâni după ce Mărgăul a depus devizul cu aprecierile Eurodrum la CJSU, pe 16.07.2020 s-a aprobat la București o Hotărâre de Guvern pentru alocarea din fondul de rezervă a sumei necesare. În următoarele zile, Primăria a solicitat Trezoreriei viramentul banilor atribuiți de Guvern, iar în ultima zi din august 2020, primarul comunei a avizat propunerea privind inițierea și aplicarea unei proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare pentru atribuirea contractului de execuție. 

Așa ajung să fie desemnați câștigători cei de la Eud Drumconstruct SRL și Eurodrum Com SRL. Într-o discuție înregistrată cu reporterul PressOne, fostul primar Petru Ungur susține că a trimis prin e-mail o invitație de participare la alte trei firme, dar numai cei de la Eurodrum i-ar fi răspuns. 

Martorii audiați în timpul anchetei - contabila și câțiva angajați ai primăriei care au fost numiți într-o comisie de evaluare a ofertelor care, de fapt, nici nu s-a întrunit vreodată - au declarat pe bandă rulantă că primarul era decidentul exclusiv pe subiectul contractării și executării lucrărilor la drumuri. 

Martorii audiați de procurori

Viorel Purcel a fost, în perioada 2016-2020, consilier personal al primarului Petru Ungur. Teoretic, el și alte două persoane au făcut parte dintr-o comisie care ar fi trebuit să analizeze cu celeritate ofertele de lucrări pentru contractul în discuție. 

În afară de consilierul personal al primarului, care era și subalternul acestuia pe linie de partid, în aceeași comisie ar fi fost numiți și casierul comunei și agentul agricol, potrivit procurorilor DNA care au instrumentat speța. 

Ei ar fi trebuit să decidă câștigătorul celor 17,5 milioane de lei. 

„Am fost înștiințat verbal de primar că voi fi numit într-o comisie care se va ocupa de problema calamităților. (…) Ulterior nu am primit nicio dispoziție a primarului în baza căreia să îmi desfășor activitatea în cadrul comisiei. Nu am participat la vreo evaluare a propunerilor tehnice ale societăților comerciale și nici la vreo negociere cu reprezentanții acestor firme. (…) Nu cunosc niciun aspect în legătură cu încheierea contractului de execuție de lucrări… nu știu cine l-a conceput și întocmit”, a spus Purcel în fața procurorilor DNA. 

În toamna lui 2020, Viorel Purcel, care este vicepreședintele PSD Mărgău, a fost ales în funcția de consilier local al comunei. 

Dorin Ungur lucrează în Primăria Mărgău din 2002, în funcția de casier. Și el ar fi făcut parte din comisia-fantomă de analizare a ofertelor de la Mărgău. „Nu îmi explic cum am făcut parte din această comisie din moment ce nu am fost informat și nu am avut vreo discuție în acest sens cu fostul primar. (…) Practic, nu cunosc absolut nimic în legătură cu procedura de achiziție sau lucrările care au făcut obiectul acestui contract”, a spus el în fața procurorilor.  

În niciun moment, nici cei implicați în procesul de așa-zisă negociere a contractului și nici primăria beneficiară a lucrărilor nu au chestionat valoarea sumei aprobate, de altfel, prin HG. 

Trebuie spus și că în teren, propriu-zis, s-a făcut pietruirea, și nu asfaltarea, unor drumuri secundare și s-a reparat un pod peste un pârâu care se numește Valea Cetății, în satul de reședință al comunei Mărgău. 

Așadar, refacerea unor străzi și drum forestier pe o distanță de 26 de km, în Răchițele și Mărgău, și refacerea de 4 km de drum comunal în satele Bociu și Ciuleni, și decolmatarea Văii Stanciului din Răchițele pe o distanță de 2 km au fost evaluate la 17,5 milioane de lei, adică 3,5 milioane de euro, la cursul din iulie 2022, cu un euro apreciat, față de valoarea de acum doi ani. 

Am consultat mai multe site-uri care prezentau oferte pentru tona de piatră spartă de tipul celei cerute în caietul de sarcini pentru pietruirea drumurilor din Mărgău, la dimensiunea 16-25 mm. Tona de agregate concasate costa în 2020 circa 200 lei, adică 40 de euro, la banii de astăzi. 

E un calcul primar, care nu ia în considerare lucrările de decolmatare și edificare a podețului care leagă Mărgăul de cătunul Frăsinet și nici costurile de servicii ale firmei executante. Dar și așa, prețul la care au fost calculate lucrările din Mărgău sare în ochi. 

O spune și primarul în funcție, Sorin Suciu. El a mai sesizat că perimetrele de lucru sunt greu de identificat în teren, fiindcă străzile și drumurile din zonă nu au nume și nici numere, fiind în mare parte căi de acces la pădure, printr-o zonă relativ puțin circulată și nelocuită. 

„Nu sunt identificate sectoarele de drum pe care s-a lucrat, 2 km de drum în Răchițele pot fi oriunde, nu zice unde sunt cei 2 km care au avut nevoie de reparații, de exemplu”, spune Suciu. 

După mintea fostului primar, Petru Ungur, însă, suma de 17,5 milioane de lei a fost justificată pentru acest contract. 

„Bineînțeles! Era foarte mult de lucru. S-o făcut un pod, s-o pus asfalt pe 4 km și ceva. O fost mai multe articole. Pe Valea Stanciului s-au făcut decolmatări. Drumu din Buteni să îl asfaltezi 3 km! Hai să zic că firma poate o făcut o mică greșeală, lucrările s-o terminat în decembrie 2020, când i-o scos afară cu a lui primar! (primarul în funcție - n.red.) I-o dat afară și n-o predat lucrările numai în anul 2021”, a spus Petru Ungur, într-o discuție cu reporterul PressOne. 

L-am găsit pe fostul edil în casa ridicată la câțiva pași de Primăria în care lucra, într-o miercuri la amiază. Peste drum se află și un magazinaș mixt, condus de soția lui. Primarul a rămas după alegeri pe funcția de consilier local, dar din cauza absențelor la ședințele forului legislativ local a fost înlocuit. Acum este pădurar la Ocolul Silvic Huedin. În martie 2021, o lună după ce Primăria Mărgău a depus plângere la DNA reclamând contractul cu Eud și Eurodrum, Ungur a fost depistat băut la volan și s-a ales cu dosar penal. Avea 0,52% mg/l alcool pur în aerul expirat, potrivit polițiștilor. Câteva zile mai târziu a fost pus sub acuzare și de DNA. 

El ne-a mai spus că primarul în funcție i-ar fi pus în mod nelegal pe cei din asocierea Eurodrum să lucreze pe un alt șantier, inclus într-un alt proiect finanțat de PNDL. 

„Ok, că am încălcat un HG, că am acordat avansu’… asta nu e penal la urma urmei! Acuma, di ce m-am grăbit așa? Pă calamități trebe să lucrezi de urgență. Ok, no, să spunem că nu trebuia să îl acord. La urma urmei nu-s expert contabil, contabilitatea trebuia să spună stop joc, să nu facă ordinul de plată, dacă considera contabila că nu-i legal. Daaa, mai ascultă contabila de primar, bine-ar fi să fie așa! Dar nu e așa! Ăștia îs pă viață în Primărie, primarul îi trecător. Mai ales dacă ești în ultima lună de mandat, cine te mai ascultă?”

Frăsinet - capăt de drum

Frăsinetul e o zonă unde poezia domoală a Apusenilor poate fi tăiată cu cuțitul, atât e de prezentă. Deschideri largi de pădure cu cer și pământ și stâncă, sub care se tupilează căsuțe de lemn. Drumul de la principala din Mărgău și până aici sus are circa 9 km. O parte au fost refăcuți acum, prin contractul dubios de care vorbim. Pe alocuri, piatra împrăștiată se mai vede, după doi ani, dar oamenii spun că a fost deja spălată de ape și drumul nu a mai fost întreținut. Pe pantele abrupte se urcă tot pe pământ, iar semnele șantierului din 2020 pot fi numai pet-urile de bere aruncate răsfirat ici-colo pe lângă acostament. 

Frăsinet e un cătun aproape părăsit astăzi. Cele patru familii care mai locuiesc în vârful dealurilor de unde panorama survolează înspre stânga spre Pietrele Albe și Vârful Vlădeasa își amintesc ca prin vis de perioada în care aici ieșea fumul și de la 150 de case. Fără curent, fără apă, oamenii s-au tot dus unde e traiul mai ușor. Acum a început repopularea cu case de vacanță. 

Floarea Abrudean (foto sus, alături de unul din fiii ei, n.red) are 72 de ani și a avut 12 copii. I-a crescut acolo în vârful pădurii. Încă face pâinea în cuptorul din curte, că satul e prea departe, ca să își permită un drum zilnic la magazin. Iarna stă izolată numai cu băieții ei rămași pe lângă casă și care se ocupă de animale. Ajung să nu vadă țipenie și trei luni pe an. 

Aici, în această sărăcie spartană, spunea Petru Ungur că se poate circula cu un Mercedes-Benz S-Klasse, grație lui și intervenției Eud-Eurodrum. 

Vânt în pânze pentru Eurodrum și Eud Drumconstruct 

Prin aceeași HG 554/220, o altă comună din județul Cluj, Negreni, a primit din fondul de rezervă al Guvernului, ca urmare a declarării unei stări de calamitate în urma ploilor torențiale din vara lui 2020, 13.422.000 lei pentru lucrări de infrastructură. În răspunsul trimis la solicitarea PressOne, Primăria spune că banii au fost încredințați prin „negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare” către Eud Drumconstruct, care s-a ocupat de proiectare și execuție. 

S-au refăcut, astfel, 12,2 km de străzi prin pietruire cu piatră spartă, au fost refăcute 8 podețe prefabricate, s-a consolidat malul Văii Semeni, cu gabioane pe o distanță de 400 m, la fel a fost consolidat malul Văii Caselor pe 50 m, s-au curățat drumurile de noroi, iar noroiul a fost transportat și s-au decolmatat șanțurile. 

Ca fapt divers, în 2021, prin programul „Anghel Saligny”, Primăria Negreni a primit 22,6 milioane de lei pentru modernizarea a 22 de km de asfalt pe raza comunei. Suma a fost suplimentată cu 833.000 lei, bani din bugetul local. Executanții lucrării au fost cei de la Eurodrum. Tot Eurodrum a primit contractul de circa 38 de milioane de lei pentru realizarea lucrărilor de canalizare vacuumată, tot prin programul național de investiții „Anghel Saligny”.

Am solicitat și Primăriei Beliș informații despre lucrările derulate cu banii din fondul de rezervă al Guvernului, 14.722.000 lei – 2,9 milioane de euro. Răspunsul întârzie. Dar am găsit online o dispoziție de constituire a comisiei de recepție a lucrărilor, datată pe 8 decembrie 2020, și este vorba de bani pentru refacere lucrări în urma fenomenelor hidrometeorologice periculoase (ploi abundente). De aici aflăm că banii din vara lui 2020 au mers tot către executantul Eud Drumconstruct SRL. 

O solicitare similară am trimis comunei Poieni. Nu am primit răspunsul, dar am reușit să vorbim cu primarul Gheorghe Bota. A confirmat că proiectul de execuție a fost încheiat tot cu Eud Construct. Lucrările au costat 16.349.000 milioane de lei, iar evaluarea pagubelor s-a făcut, ca la Mărgău, după un deviz făcut de Eurodrum. De acești 3,2 milioane de euro în echivalent au fost refăcute 15,8 km de străzi în satele Tranisu, Lunca Vişagului, s-au înlocuit și refăcut două poduri în satul Morlaca și tot aici s-a refăcut un zid de sprijin. Eurodrum e unul din partenerii abonați la fondurile destinate infrastructurii din comuna Poieni. În mai 2021, devine titularul unui contract finanțat prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), încheiat în 2013 cu SC Diferit SRL și ulterior reziliat. 

Negreni, Beliș și Poieni sunt primării aflate la circa 1 oră de mers de comuna Mărgău. Negreniul și Poieniul se înșiră chiar de-a lungul lui E 60, fiind primele localități din județ la limită cu Bihorul. Belișul e la munte, comuna care și-a votat primarul pentru încă un mandat cu toate că exact înainte de alegerile din 2020 a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Cluj pentru dare de mită.

Primăria Recea Cristur e mai îndepărtată geografic, undeva la limita dintre Cluj și Sălaj, ascunsă între dealuri. Ea a primit 12.739.000 lei pentru lucrări de infrastructură, prin HG 554/220. În răspunsul remis PressOne ni se spune că asocierea Eud Drumconstruct și Euroconstruct a fost declarată câștigătoare urmând aceeași procedură de atribuire ca în celelalte cazuri, negociere directă fără publicare. Ei au executat „drumuri, poduri, podețe, șanțuri, rigole”. „Au ceva belele, sau di ce m-ați întrebat?” a fost curios primarul Laurean Rus. A mai spus că a fost mulțumit de calitatea lucrărilor prestate. 

Singurul contract de lucrări cu Eud Drumconstruct pe care l-am găsit publicat pentru lucrările din toamna lui 2020 a fost pentru comuna Iara, din județul Cluj. Conform e-licitație.ro, celor de la Eud li s-a atribuit prin procedura de negociere, fără publicare, în 7 septembrie 2020 contractul cu o valoare de numai 3.8 milioane de lei. Prin Hotărârea de Guvern discutată, comuna Iara primise 5.1 milioane de lei. 

Eud Drumconstruct e o firmă nouă pe piață, fiind listată pe Registrul Comerțului în iulie 2019, când avea doar doi angajați. Astăzi figurează ca având 5 angajați permanenți, dar felul în care „s-a mișcat” din punct de vedere financiar în acest timp i-ar pune pe gânduri și pe cei mai prolifici antreprenori. Cifra de afaceri a crescut constant în 2020 și 2021, de la 41 de milioane de lei la 51 milioane de lei și un profit net de 26 de milioane de lei. 

L-am contactat pe administratorul Eud Drumconstruct, Ovidiu Emanuel Mureșan, ca să îl întrebăm cum a făcut față, cu numai 5 angajați, atâtor contracte în regim de urgență, câte i s-au atribuit în toamna lui 2020. 

„În ce sens, cum am făcut față? Cu subcontractorii pe care i-am angajat, bineînțeles. Am fost contactați de ei, de primării, lucrând pe zonă în diverse locații și datorită faptului că am făcut lucrările în termene, m-au contactat. Păi, nu e vorba de portofoliu, ci de colaboratorii pe care îi am în jurul meu și cu care am reușit să ducem lucrările la bun sfârșit. Cu Eurodrum am colaborat pe partea de proiectare, sigur că ne cunoaștem de mai multă vreme cu administratorul de la Eurodrum și partea asta de proiectare am făcut-o cu dânșii. 

Presupun că ați analizat contractele și ați văzut că toate s-au executat în termen, toate au fost conform reglementărilor, nu sunt probleme pe niciunul dintre ele, bine, mai puțin Mărgăul, cu care suntem în litigiu”, a spus Mureșan într-o conversație telefonică. 

Eurodrum e administrată de Liviu Laurențiu Lola și e o companie veterană, există din 2005. În timp, a oscilat tot de la 2 la 11 angajați, iar astăzi figurează ca având 5. În 2020, presa locală din Cluj scria că Lola, împreună cu soția lui, au fost trimiși în judecată de către procurorii Parchetului Curții de Apel Cluj pentru neplata obligațiilor fiscale și a taxelor datorate statului, începând cu anul 2011.

Potrivit rechizitoriului, administratorul Eurodrum s-a sustras de la plata obligaţiilor fiscale datorate „prin evidenţierea în actele contabile a unor cheltuieli şi operaţiuni care au fost considerate ca fiind nereale de către inspectorii fiscali, emiţând în acest sens mai multe facturi fiscale referitoare la achiziţionarea de servicii de consultanţă tehnică”. ANAF a depus o plângere penală încă din 2017 pentru neregulile constatate la Eurodrum. Acum s-a constituit parte civilă în procesul penal, imputând neplata impozitului pe profit în valoare de 4,5 milioane de lei. 

Dacă ne uităm într-un centralizator de date disponibil în Sistemul informatic colaborativ pentru mediu performant de desfășurare al achizițiilor publice - SICAP, la o parte din contractele obținute anual de Eurodrum la primăriile comunelor din județul Cluj, situația arată aproape ca și când ar colecta un soi de abonament impus, ca să nu-i spunem altfel. Primăriile plătesc în mod recurent sume identice pentru studii de fezabilitate și proiecte tehnice de modernizări de drumuri. 

Am atașat aici, un tabel 2020-2022 cu extrase din datele SICAP disponibile online.  

De unde se vede că vechile încrengături mor greu

Despre Liviu Laurențiu Lola, ziariștii clujeni au scris că ar fi fost fiul unui șef al Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public şi Privat - RAADPP Cluj pe nume Liviu Bota, fiindcă cei doi locuiau la același domiciliu. Bota a negat vreo legătură de rudenie. Dar el este, de fapt, tatăl vitreg al lui Lola. 

În acest moment este nevoie să facem un arc peste timp și să coborâm în 2014, când Horea Uioreanu, președintele Consiliului Județean Cluj a fost arestat la cererea DNA Cluj, acuzat fiind de luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la spălare de bani.

Arestarea și apoi condamnarea lui Uioreanu a fost o lovitură formidabilă dată PNL-ului. Iar dosarul instrumentat de DNA Cluj cu minuțiozitate a devoalat în cursul urmăririi penale, împletirea grupărilor care finanțează PSD cu grupările care finanțează PNL, un fenomen interpartinic ce creează o aparenţă de legalitate în atribuirea contractelor publice. Cazul a fost închis definitiv și irevocabil de Curtea de Apel Cluj abia în 2018, care l-a condamnat pe Horea Uioreanu la 6 ani și 4 luni de închisoare cu executare. 

De pe urma denunțurilor care au survenit odată cu condamnarea șefului PNL, aflăm că Liviu Bota, fostul director al RAADPP Cluj, era angajat la Eurodrum, firma lui Lola, și era un colaborator apropiat al lui Horea Uioreanu.  

Într-un referat care punctează mărturia dată în fața procurorilor de unul din consilierii personali ai lui Uioreanu, se pictează un tablou grafic în detaliu al felului în care firmele de casă ale partidelor lucrează în sistem de cartel cu autoritățile locale. Scopul lor era să primească contractele preferențial, iar acestea să fie supraevaluate, fiindcă astfel și comisioanele nelegale, care se întorceau la partid, erau mai mari. 

De exemplu, exista o înțelegere verbală între Uioreanu și Liviu Bota, (director general la RADPP Cluj, demisionat în luna aprilie 2014), alți funcționari din Consiliul Județean și Mircea Abrudean (administratorul firmei Napotech SRL la acea dată, devenit mai târziu prefect al Clujului - n.red) pentru stabilirea drumurilor ce urmau să fie incluse într-un proiect cu finanțare de la bugetul de stat. 

Astfel, contractele pentru studii de fezabilitate și pentru proiecte tehnice, care se situau în jurul valorii de 200.000 de euro se comisionau cu cel puțin 10%. S-a stabilit că pentru obţinerea unor sume cât mai mari în cadrul etapei de proiectare şi întocmire a studiilor de fezabilitate, aceste servicii să fie contractate separat.

„Dacă iniţial costurile pentru aceste lucrări erau estimate la 105.000 euro, după divizare, când au decis încheierea separată de contracte, suma ce urma a fi încasată a crescut la 240.000 euro pentru aceeaşi activitate realizată, ceea ce însemna că suma ce urma a fi remisă preşedintelui CJ Cluj Uioreanu Horea pentru alocarea preferenţială şi în aceste condiţii a contractelor se ridica la 24.000 de euro, reprezentând procentul de 10% anterior negociat", se arată în referatul procurorilor DNA.

Influența lui Liviu Bota este importantă și în speța noastră legată de Mărgău. Iată de ce: 

În 18 noiembrie 2020, la aproape două luni după ce a câștigat alegerile, primarul Sorin Suciu din Mărgău a solicitat printr-o adresă firmelor Eud și Eurodrum să își suspende lucrările, care făceau obiectul contractului semnat de fostul primar Petru Ungur. 

Nu există ordin de începere a lucrărilor și nu există proiect tehnic, a spus noul primar. Prin aceeași adresă, Primăria solicita rambursarea avansului de aproape 5 milioane de lei, arătând că a fost acordat fără respectarea normelor legale. În februarie 2021, cele două firme au comunicat însă Primăriei un centralizator de lucrări, însoțit de o nouă factură în valoare de 5,9 milioane de lei în care susțineau că ele și-au făcut treaba din contract și au finalizat cea mai mare parte din lucrări. Mărgăul s-a adresat Curții de Conturi, cerând să verifice legalitatea contractului și a circumstanțelor în care s-a plătit avansul, iar ulterior a depus o plângere penală la DNA. 

În această etapă a problemei, fără să existe o decizie finală a unei instanțe, contractul a rămas oarecum suspendat, într-o stare incertă, dar care produce în continuare efecte. Cele două firme asociate, Eud Drumconstruct și Eurodrum, s-au adresat la rândul lor unei instanțe specializate și au introdus o acțiune de asigurare de dovezi. 

Practic, au cerut unui judecător să permită expertizarea lucrărilor din teren, ca să poată demonstra pe termen lung că ei s-au achitat de sarcinile din contract, având în vedere că deja au trecut aproape doi ani de când au închis șantierul din Mărgău. În fața judecătorului, Eurodrum a cerut în mod expres ca expertiza tehnică a lucrărilor să fie făcută de inginerul Liviu Bota. Singurul capabil și specialist recunoscut pe acest gen de infrastructură, au susținut ei. 

Instanța a acceptat cererea Eud și Eurodrum, dar a numit un expert din evidența Biroului Central de Expertize Tehnice Judiciare din cadrul Tribunalului Cluj-Napoca. Documentul a fost finalizat pe 21 iunie 2022. 

„Noi am făcut o cerere pentru conservare de probe, în urmă cu un an și jumătate. Lucrările nu s-au conservat cum trebuie. Acolo e o discuție, bineînțeles, sunt avocații care cunosc mai bine situația, avem și noi un expert care e fix pe partea de drumuri, care își face temele și așa mai departe. Expertiza a constatat niște lucrări după un an și jumătate. Păi, niște lucrări de urgență făcute în zone muntoase… Noi am cerut expertiza asta de mult timp, dar s-a aprobat și s-a făcut doar acuma”, a declarat administratorul Eud Drumconstruct, Ovidiu Mureșan, reporterului PressOne. 

De ce a făcut aceste precizări? Pentru că, într-un fel, cererea de administrare de probe pare să se fi întors, ca un bumerang. Expertul independent a constatat că în caietul de sarcini executantul ar fi trebuit să aștearnă piatra spartă pe drumurile afectate în două straturi, care să măsoare în final 25 cm, după compactare. Dar că a fost așternut un singur strat, fără să se verifice gradul de tasare și fără să se respecte grosimea stratului de piatră spartă prevăzut în normativele standard. Pentru Valea Cetății - drumul spre Frăsinet, vizitat și de echipa PressOne, stratul de piatră așternut măsoară în medie între 16,5 cm - 17,3 cm în două sectoare, iar sortul de piatră spartă folosit este neconform. Expertul spune că nu se poate spune cu certitudine că s-a lucrat în mod real și la terasarea drumului, iar șanțurile de pământ nu s-au executat. 

Instanța va analiza în luna septembrie expertiza. 

Drumurile refăcute cu 17,5 milioane de lei sunt astăzi aproape de starea dinaine să intre în șantier, parte din pricina calității slabe a lucrărilor prestate, dar și pentru că nu au fost întreținute de atunci. 

Eurodrum lucrează cu primăria Mărgău și pe alte proiecte.