Sorin Grindeanu. Foto: Lucian Muntean
14/02/2022
În numele fiului. Ipoteza integrală despre cartea de negăsit a ministrului Grindeanu
Cartea pe care Sorin Grindeanu, viceprim-ministru și ministru al Transporturilor, pretinde să o fi scris rămâne de negăsit. Am descoperit însă că tatăl său, profesorul de matematică Nicolae Grindeanu, a scris o lucrare de doctorat din același domeniu al analizei matematice, ca și presupusa carte a fiului său.
Uzanțele academice recomandă publicarea cercetărilor făcute în școlile doctorale. Doctoratul lui Grindeanu-tatăl nu a fost publicat nicăieri. Într-un fel, Sorin Grindeanu a admis, într-o intervenție de pe Facebook, în 18 decembrie 2021, care a fost contribuția tatălui său la cartea pe care o semnează împreună și al cărei titlu este „Integrala Lebesgue-Radon în raport cu o măsură complexă”:
„Am mai răspuns acum 4 ani pe subiectul cărții. Ea există, am arătat-o, e scrisă cu un profesor de matematică, aș zice chiar bun. Lucrurile sunt foarte clare.”
Departe de a fi însă clarificate, întrebările rămase fără răspuns sunt legate de: conținutul cărții, dacă acesta se suprapune parțial sau total cu teza de doctorat a tatălui, câte pagini are și care este ISBN-ul ei corect?
Singurul care poate face lumină în aceste detalii este vice prim-ministrul Grindeanu, care trebuie să își facă publică cartea. Doar că, între timp, el a șters din CV toate cărțile publicate. În noul CV, disponibil pe site-ul ministerului Transporturilor, nu se mai face nicio referire la niciuna din cele trei cărți al căror autor discutabil este.
- Grindeanu a arătat de la distanță, în decembrie 2021, într-o conferință de presă o carte, care ar fi un exemplar al „Integralei Lebesgue-Radon în raport cu o măsură complexă”. Cu toate acestea, cartea nu există niciunde altundeva.
- PressOne a continuat cercetările și a ajuns la o ipoteză: că lucrarea de doctorat a tatălui și cartea scrisă de tată și fiu sunt din același câmp de cercetare, dar, în lipsa celei de a doua, nu putem verifica dacă există similitudini flagrante între ele.
- Am găsit lucrarea de doctorat a tatălui, despre care matematicienii spun că nu este o cercetare în sine, ci doar o reambalare a unor idei cunoscute deja.
- În plus, articolele de cercetare ale seniorului Grindeanu, citate în doctorat, sunt și ele de negăsit.
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Crezi că e nevoie de presă independentă? Dacă da, cu doar 5 euro pe lună poți face diferența chiar acum!
5 ani de mister
Discuția despre cariera universitară a lui Sorin Grindeanu și cărțile pe care și le-a trecut în CV a început în 2017, când ocupa funcția de prim-ministru. Subiectul a devenit irelevant o dată cu demisia lui, după scandalul iscat de adoptarea Ordonanței 13, act ce a generat cele mai mari mișcări de stradă din România, după 1989. Lui Grindeanu i s-a retras sprijinul politic și a devenit primul prim-ministru dat jos de propriul partid, prin moțiune de cenzură.
Ulterior, Grindeanu s-a adăpostit într-un post de președinte al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). Timp de mai bine de 4 ani și jumătate, nu s-a mai discutat nici despre personajul Grindeanu și nici despre CV-ul lui. Însă acesta a revenit în Guvernul Ciucă, pe post de ministru al Transporturilor.
Spotmedia.ro: Gabriel Liiceanu spune că, dacă iese Călin Georgescu președinte, ar fi cea mai cumplită tragedie din istoria acestei țări
Vina nu trebuie căutată „jos”, la electorat, ci „sus”, la clasa politică aflată la putere, spune filosoful Gabriel Liiceanu, în interviul acordat spotmedia.ro.
Știri din cealaltă Românie. În Vrancea au fost arborate steagurile Rusiei și Belarusului, iar În Timișoara un bărbat a fost amendat după ce a amenințat că va sparge cu barosul statuile din oraș
Știri din România profundă: de la selfie pe vagoane de tren în Iași, la nepalezi ajutați în Timișoara să-și recupereze banii, de la mașini căzute în gropi de un metru în Harghita, la o aplicație AI care permite copiilor să vorbească cu Moș Crăciun
Era vorba despre trei volume, care ar fi apărut în perioada 2000-2002, când Sorin Grindeanu era preparator și apoi asistent universitar la Facultatea de Sociologie și Psihologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara (UVT).
Primele două, „Introducere în informatica socială” și „Tehnoredactarea computerizată”, ar fi apărut la Editura Universitatea de Vest în 2000, respectiv în 2002. PressOne a scris în 2017 că ministrul Grindeanu încurcase de fapt în CV-ul său Editura Universității de Vest cu Editura de Vest - o societate succesoare a unei edituri comuniste, înființate în 1972 cu numele de Facla.
De altfel, Editura Universității de Vest - mai prestigioasă, a fost înființată în 2001, deci la un an după apariția volumului, care este, de fapt, un simplu suport de curs cu mai mulți autori. Cât privește a doua carte, intitulată „Tehnoredactarea computerizată”, oficialii Universității de Vest nu au putut să o identifice în baza de date și nici în catalogul Bibliotecii Naționale. Ca atare, e inexistentă.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
În fine, cel de-al treilea volum are cea mai sinuoasă istorie și în căutarea lui au plecat, în decembrie 2021, matematicieni din întreaga țară. Se numește „Integrala Lebesgue-Radon în raport cu o măsură complexă”. Cartea ar trebui să aibă doi autori, pe Sorin Grindeanu și pe tatăl său, Nicolae Grindeanu. Grindeanu junior a susținut și în 2017 și acum, că volumul ar fi fost publicat în 2002 la editura Ionescu, o obscură societate din Caransebeş (judeţul Caraş-Severin) – oraşul său natal.
ISBN-ul cărții este 973-8245-08-7. Cel puțin acesta e numărul trimis de editură Bibliotecii Naționale a României, dar sub această serie cartea nu poate fi găsită în Depozitul Legal.
International Standard Book Number sau ISBN-ul unei cărți este un soi de CNP al acesteia și permite identificarea ei în circuitul editorial și în arhive.
Informațiile obținute în timp de PressOne, arată că Editura Ionescu din Caransebeș a notificat Biblioteca Națională că intenționează să publice cartea lui Sorin Grindeanu și a tatălui său folosind un ISBN, dar că pe coperta IV tipărită a cărții arătate de Grindeanu apare un alt număr.
Sub acesta apar, de fapt, editate două alte volume „Dreptul la adevăr: Contribuţia mişcării legionare la lupta de rezistenţă împotriva comunismului”, 1999-2001 (volumele 1 şi 2) de Filon Verca și „Monografie a comunei Obreja”, scrisă de un preot, Petru Itineanțu.
Prima întrebare. Câte exemplare din carte au fost publicate?
L-am contactat pe Mihai Mitrică, director executiv al Asociației Editorilor din România (AER) pentru a clarifica următorul aspect: dacă o carte căreia i s-a alocat un ISBN poate fi tipărită în orice tiraj, să spunem, numai în 10 exemplare? Sau într-un singur exemplar?
Legea în vigoare obligă editurile, sub rezerva sancțiunilor, să trimită șapte cărți în Depozitul Legal. Dar legea nu se aplică. Adică dacă nu se trimit cărțile în Depozit, nimeni nu este sancționat.
„Între ISBN și tiraj, respectiv numărul de exemplare tipărite dintr-un titlu nu există nicio corelație”, spune Mitrică.
Altfel spus, dacă volumul cu care defilează ministrul Grindeanu în conferințele de presă a apărut într-adevăr, acesta a avut un circuit foarte restrâns. Astfel că nu poate fi găsit în nicio bibliotecă publică.
Afacerea „Integrala Lebesgue-Radon…” a funcționat pe principiul o mână spală pe alta: Grindeanu s-a ales cu o carte care să îl propulseze în carieră. Iar editura, care a obținut ISBN-ul pentru ea, a plătit la stat un TVA redus de 5%. O carte fără ISBN nu primește reducerea de TVA, fiindcă ar avea același regim de comercializare ca, să spunem, o canapea.
A doua întrebare. Ce cuprinde doctoratul lui Nicolae Grindeanu?
Să vorbim despre tatăl ministrului, profesorul de matematică Nicolae Grindeanu.
Acum este pensionar. Până anul trecut, în iunie 2021, a fost consilier județean din partea PSD, în mai multe mandate. El și-a anunțat retragerea din administrație, pe motive de sănătate.
În perioada în care a ocupat portofoliul de la Consiliul Județean Caraș -Severin, a mai predat la plata cu ora la Liceul C.D. Loga din Caransebeș, al cărui director a fost. De altfel, Sorin Grindeanu a absolvit tot acest liceu, sub aripa tatălui său.
Nicolae Grindeanu a fost una din figurile centrale ale politicii din județul Caraș-Severin. După 2014 a fost inspectorul școlar general susținut de PSD, numit în funcție de Remus Pricopie. Și a fost președintele PSD Caransebeș. Presa locală relata atunci că niciun alt profesor din județ nu s-a înscris la concursul pentru șefia Inspectoratului, nici în 2014 și nici în 2015, astfel că Nicolae Grindeanu a ajuns să fie perceput ca un întâistătător al învățământului din județ, a cărui influenţă exceda fişa postului.
Nicolae Grindeanu este autor de culegeri și manuale de matematică. Și-a obținut gradul didactic I în 1984. După aproape 40 de ani, lucrarea nu se mai găsește în nicio arhivă, ne-au comunicat Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin și Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD) din cadrul UVT.
Cadrul legal prevedea că universitățile aveau obligația de a păstra în arhivă lucrările metodico-științifice pentru obținerea gradului didactic I 5 ani.
La începutul anilor 2000, Nicolae Grindeanu s-a înscris la doctorat, tot la Universitatea de Vest din Timișoara. Examenul l-a susținut în 2005, cu lucrarea „Analiza armonică a câmpurilor distribuții stochastice”.
Profesorii de ciclu preuniversitar recurg la obținerea titlului de doctor, în principiu, din patru motive:
- Pentru bani. Sporul salarial pentru gradul I și doctorat, cumulate, ajunge în zilele noastre în jurul valorii de 180 de euro. În plus, doctoratul crește punctul de pensie, odată încheiat stagiul activ.
- Pentru a-și echivala, ulterior, titlul de doctor cu gradul I. Astfel se scurtează perioada de vechime cerută de lege pentru a putea susține examenul de avansare pe o treaptă superioară de salarizare.
- Pentru că își doresc să profeseze în mediul academic.
- Pentru prestigiu și autoritate.
Dar Grindeanu senior nu avea nevoie de doctorat pentru a obține cel mai mare grad didactic din învățământul mediu. Și nici nu a predat, pe urmă, în mediul universitar. Avantajele obținut de el au fost financiare și de ordinul autorității în domeniu.
În 2000-2001 - anul universitar în care Sorin Grindeanu includea în dosarul de asistent intenția de a publica o carte cu titlul „Integrala Lebesgue-Radon în raport cu o măsură complexă”, tatăl său, Nicolae Grindeanu, era „boboc” al școlii doctorale de la Facultatea de Matematică din Timişoara.
Coordonatorul științific al tezei a fost profesorul Dumitru Gașpar, fost rector al Universității de Vest din Timișoara (1996-2000).
Titlul tezei nu a fost găsit în vreo arhivă, care să indice publicarea.
Am solicitat UVT conținutul dosarului de candidat al doctorandului Nicolae Grindeanu. Ni s-a răspuns că „documentația premergătoare acordării titlului de doctor cuprinde date cu caracter personal protejate de dispozițiile Regulamentului nr. 679 din 27 aprilie 2016”.
Urmele cercetărilor întreprinse de Nicolae Grindeanu pentru obținerea titlului de doctor sunt inexistente. Nu există articole publicate în reviste de specialitate. Acolo unde sunt indicate la bibliografie, ele sunt de negăsit. De altfel, arată UVT într-un răspuns pentru PressOne, înainte de apariția Legii Educației 1/2011 nu exista criteriul publicațiilor în baze de date pentru validarea tezelor de doctorat, nici la nivel de CNATDCU, nici la nivel de domenii doctorale. Criteriul exclusiv pentru validarea tezei de doctorat erau rezultatele acesteia.
În concluzie, în acest moment avem: o teză de doctorat a unui puternic om politic local, tatăl ministrului Grindeanu, și o copertă a unei cărți semnată de tată și fiu, dar al cărei conținut este necunoscut. Titlul cărții semnate de Sorin Grindeanu și de tatăl lui indică faptul că tratează același subiect înrudit cu lucrarea de doctorat a tatălui.
A treia întrebare. Ce spun matematicienii despre doctoratul fostului inspector general Nicolae Grindeanu?
Sergiu Moroianu este cercetător în cadrul Institutului de Matematică „Simion Stoilow” al Academiei Române. Nu a făcut un secret din faptul că e unul din cei mai vocali contestatari ai lui Sorin Grindeanu și l-a criticat public de mai multe ori, pe subiectul cărții sale de analiză matematică. În decembrie, Moroianu a fost semnatarul unui scrisori publice, asumate de 40 de matematicieni, care i-au cerut public lui Sorin Grindeanu să le pună la dispoziție pentru analiză cartea „Integrala Lebesgue-Radon…”.
Am luat legătura cu Sergiu Moroianu, care a declarat pentru PressOne că a studiat și doctoratul lui Grindeanu senior, al bătrânului profesor de matematică, tatăl ministrului.
L-am rugat să explice pe înțeles care e subiectul de cercetare.
- Care e problema investigată de doctorandul Nicolae Grindeanu?
- Eu m-am uitat peste lucrarea respectivă. E la fel ca foarte, foarte multe alte lucrări de doctorat, cu autori în vârstă, din afara sistemului de cercetare, în sensul că nu conține nimic consistent. E făcută de un om aproape de 60 de ani, care a vrut și el să-și facă o lucrare. A luat un subiect și a făcut o generalizare neinteresantă, are cuvinte bombastice, dar care nu sunt acoperite de nimic.
E greu de explicat. Distribuțiile pe care le discută sunt un fel de generalizare a funcțiilor.
Există funcții continue, care nu sunt derivabile. Însă în clasa mai largă a distribuțiilor, orice distribuție este derivabilă, în particular, orice funcție cu proprietăți foarte generale, e derivabilă. E un domeniu al matematicii care a început în anii 1950. Ce face acest domn, Grindeanu? El se uită la distribuții cu valori într-un spațiu Hilbert, adică asta, din punct de vedere matematic e o inovație elementară. Adică o generalizare fără interes, e formală, fără nicio noimă.
Nu face nimic relevant, doar aplică ceea ce se știe deja. Demonstrează niște propoziții fără real interes, care nu aduc nimic nou față de ceea ce e deja cunoscut.
Obiectele cu care lucrează sunt niște obiecte de bază în analiza matematică și dânsul vrea să le lege de teoria probabilităților. Și atunci face un fel de manipulări elementare. Asta nu e teză, nu e lucrare de matematică.
Să vă dau un exemplu. E ca și cum ai zice că ai făcut două lucruri separat și acuma hai, să le facem și împreună.
- Deci nu există o cercetare propriu-zisă, o demonstrație?
- Nu există o cercetare, fiindcă nu există o problemă, înțelegeți? El se apucă să generalizeze niște obiecte cunoscute. E ca și cum ai spune hai să descoperim Insula Mare a Brăilei. Care a fost deja descoperită. Și contribuția ta e că spui: uite, Insula Mare a Brăilei e înconjurată și la est și la vest de Fluviul Dunărea și a fost studiată și de la est și de la vest, hai acum să o studiem simultan și de la est și de la vest. Asta e filosofia.
O cercetare trebuie să plece de la o problemă, care să prezinte interes. Eu nu i-aș fi dat doctoratul. Dar era un om de 60 de ani, care își făcea doctoratul cu unul de 70 de ani. Sunt foarte multe teze de genul ăsta.
Un aspect ciudat: La bibliografie sunt citate patru articole ale doctorandului, două scrise singur, două în colaborare cu conducătorul de doctorat.
- La [29] si [30] este dat doar titlul, fără nicio indicație despre data publicării sau revista în care au fost publicate.
- Articolele [18] și 19] scrise de N.Grindeanu în colaborare, unul cu D. Gaspar și al doilea cu P. Gaspar, sunt prezentate ambele ca apărând în Analele UVT în 2005, volumul XLII. Însă în bazele de date Zentralblatt și Mathscinet, unde revista este indexată, articolele nu apar. Articolele nu apar nici în colecția tipărită a revistei „Analele Universității de Vest din Timișoara”.
- Referința [20] a conducătorului de doctorat, nu are nici ea nici date bibliografice, iar titlul „On periodically correlated random distribution fields” este extrem de similar cu ceea ce afirma că face doctorandul în capitolul 3 din teză. Deci nu a fost publicată niciodată.
- Comparăm ceva în lipsă, ceea ce e riscant, dar vă rog să spuneți dacă domeniile de cercetare al tezei pe care ați parcurs-o și titlul cărții ministrului Grindeanu sunt asemănătoare sau identice?
- Toți cei care ar putea să explice, într-un fel, ce e cu lucrarea aceasta, sunt foarte în vârstă. Supoziția pe care au avansat-o e că ar fi vorba de o lucrare de grad, rescrisă. Au fost foarte multe de acest fel.
Acuma, cartea „Integrala Lebesgue-Radon în raport cu o măsură complexă” și doctoratul „Analiza armonică a câmpurilor distribuții stochastice”, fac parte din același domeniu larg. Amândouă sunt din domeniul analizei matematice.
După titlul celor doi Grindeanu, e vorba de niște distribuții de ordin zero, cu o anumită regularitate precizată. În timp ce la Grindeanu bătrânul, apar distribuții generale, dar cu valori într-un spațiu Hilbert. Sunt legate, dar foarte vag. Pentru un matematician, titlul cărții sună hazliu, pentru că nu prea e nimic de făcut în tematica respectivă. El spune Integrala în raport cu o măsură complexă. O măsură complexă înseamnă o măsură cu o parte reală și o parte imaginară, dar e doar o pereche de măsuri reale. E ca și cum ai spune: alții au inventat mașina, eu inventez perechea de mașini. Două mașini. Cumva implicit, Grindeanu a recunoscut anul trecut că e vorba de cercetarea făcută de tatăl lui. A pasat acolo responsabilitatea.
- Ați primit vreun răspuns din partea ministrului Grindeanu la scrisoare deschisă semnată de 40 de matematicieni în luna decembrie?
- Nu am primit niciun răspuns. Doar a atacat-o pe nevastă-mea. A spus că volumul există, l-a fluturat din nou în fața televizorului și aici suntem.
„În cazul în care o lucrare științifică este citată într-un curriculum vitae, fiind folosită ca argument pentru avansarea profesională, cu atât mai mult când este vorba despre poziții în cadrul statului român, exigențele sunt foarte serioase. [...] Dezbaterea publică legată de carte are multiple efecte negative pentru imaginea dumneavoastră și a Guvernului. Singurul mod în care această dezbatere poate fi curmată este să trimiteți către Biblioteca Națională a României, cu titlu de depozit legal, cele 7 exemplare stipulate de legea 111/1995.” Fragment din scrisoarea semnată de 40 de matematicieni, sursa: G4media
Grindeanu a absolvit în 1997 secția Informatică de la Facultatea de Matematică a UVT și apoi a urmat un masterat în Baze de Date, în cadrul aceleiași instituții.
Activitatea didactică a lui Sorin Grindeanu s-a desfășurat în perioada februarie 1998 – decembrie 2001, mai întâi ca preparator și apoi ca asistent universitar.
Este vorba, practic, de o avansare profesională, fiind două grade didactice succesive: ca să ajungi asistent universitar, trebuie să susții un examen și să faci dovada unei activități academice.
Încă din 2017, PressOne a solicitat și a obținut din partea Facultății de Sociologie și Psihologie a Universității de Vest din Timișoara (UVT), primul loc de muncă al lui Sorin Grindeanu, conținutul dosarului de concurs depus de el în anul 2000.
Fișa postului de preparator, deținut de Grindeanu în intervalul octombrie 1998 – octombrie 2000, prevedea abilități de informatică, „prelucrare și gestiune de date”. În plus, el a fost responsabil de „practica sociologică de vară”.
După ce a devenit asistent universitar, Sorin Grindeanu a predat timp de un an Informatică și Informatică socială. Şi a continuat să coordoneze practica de vară a studenților de la Sociologie și Psihologie. Or, pentru a obţine un grad didactic superior, Sorin Grindeanu a folosit cel puțin o carte a cărei existenţă nu a dovedit-o încă, după aproape 5 ani de când activează la vârful puterii decizionale din România.
Am încercat să luăm legătura cu viceprim-ministrul Sorin Grindeanu. I-am cerut să explice mai larg care a fost contribuția lui și a tatălui său la realizarea cărții „Integrala Lebesgue-Radon în raport cu o măsură complexă” și în ce măsură doctoratul lui Nicolae Grindeanu a stat la baza cărții pe care o semnează în tandem. I-am cerut să facă publică o variantă scanată a cărții, pentru comparație.
De asemenea, am vrut să clarificăm aceste aspecte cu profesorul Nicolae Grindeanu.
Până la publicarea articolului, nu am reușit să luăm legătura cu niciunul dintre ei.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this