Cazată la băieți pentru că așa scrie în buletin. Experiența unei studente trans în căminele Universității București

Alina Zibrițchi

E prima zi de cazare în căminele Universității din București. Alexandra* își târăște valizele pe holul lung al căminului, încercând să pară sigură pe ea. Fiecare pas îi trădează emoțiile. Pe foaia pe care o ține în mâini scrie numărul camerei în care a fost repartizată, iar la capătul holului vede ușa cu numărul 312. Ezită o clipă, apoi bate ușor. 

Înăuntru se aud voci și râsete – colegii Alexandrei de cameră. Care însă nu se așteptau ca „noul băiat” să aibă părul lung și unghiile făcute cu gel.

Alexandra s-a născut băiat și în acte este, încă, băiat. Dar ea se identifică drept fată și trăiește ca atare de mai bine de 15 ani. Spera ca la facultate mediul universitar să fie mai deschis și mai pregătit să o vadă așa cum e. În schimb, s-a trezit cazată într-o cameră de băieți, fără ca cineva să o întrebe cum se simte sau dacă e în regulă cu decizia.

Pentru administrația universității, a fost o simplă repartizare făcută după „sexul din buletin”. Pentru Alexandra a fost un început de an care a însemnat explicații, priviri curioase și sentimentul că nu are un loc al ei. 

Zero proceduri privind cazarea persoanelor transgender 

Niciuna dintre universitățile de stat din România, conform regulamentelor consultate de PressOne, nu are o procedură clară privind cazarea persoanelor transgender în cămine. De fapt, metodologiile nici nu vorbesc despre cazarea pe bază de gen. Universitatea din București, de exemplu, menționează în regulament că „principalul criteriu al repartizării locurilor de cazare este cel al performanței”. Același document, evidențiază cazurile speciale privind repartiția în camere. 

Foto: captură din „Metodologie cazare 2025/2026/UniBuc”

Astfel, în căminele universităților de stat din România tinerii sunt cazați în funcție de sexul din buletin, iar studenții a căror identitate de gen este diferită de sexul care le-a fost atribuit la naștere ajung să fie discriminați, pentru că universitățile nu au o procedură clară pentru astfel de situații. 

Patrick Brăila, activist pentru drepturile persoanelor transgender și copreședinte al Asociației ACCEPT, a declarat pentru PressOne că „neacomodarea studenților trans în căminele studențești conform identității lor de gen nu e doar un act de discriminare, ci predispune, în special pe tinerele trans, la violență și batjocură.”

Când a solicitat cazare în căminul Universității din București, Alexandra a precizat că e fată trans și că vrea să stea cu fete. Cu toate acestea, cererea i-a fost refuzată, fiindcă în documente studenta e încă „băiat”. În prezent, după mai bine de două luni de la începerea anului universitar, tânăra continuă să împartă camera cu doi băieți. 

„Ambii colegi sunt ok. Chiar și așa, nu prea mă simt confortabilă, dar accept situația așa cum este. Baia o folosesc pe cea pentru fete. Mi-am făcut prietene, pe partea asta sunt foarte bine. Mai mult stau pe la ele și în camera mea merg doar ca să dorm”, povestește Alexandra.

Pentru a putea fi repartizată într-o cameră de fete, tânăra trebuie să-și schimbe sexul din buletin, iar asta presupune o tranziție medicală specifică.  

„Dacă o persoană trans alege să parcurgă terapii medicale specifice ține strict de viața privată a acelei persoane și nu ar trebui, sub nicio formă, să devină un criteriu de repartizare în căminele studențești”, explică activistul. 

Spotmedia.ro: Autostrada A0, aproape să închidă inelul Bucureștiului. Cât mai avem de așteptat și pe ce loturi se lucrează acum (Video)

Am putea circula curând un pic mai ușor pe șoselele din Capitală – inclusiv pe Drumul Național de Centură al Bucureștiului (DNCB) – dacă se inaugurează toate loturile din A0 – autostrada de aproape 1 miliard de lei, care va înconjura orașul. Iată pe ce porțiuni se circulă deja și care sunt loturile care mai pot întârzia închiderea completă a inelului.

Limitarea avioanelor F-16. Motivul pentru care dronele rusești care intră în spațiul aerian al României nu sunt doborâte, deși există o lege în acest sens

O dronă rusească a pătruns în dimineața zilei de 25 noiembrie în România și a traversat patru județe, Tulcea, Galați, Vrancea și Vaslui, marcând astfel prima incursiune atât de adâncă pe teritoriul românesc de la începutul invaziei din Ucraina. De ce nu sunt doborâte dronele rusești care intră în spațiul aerian al României?

Mai mult, adaugă acesta, schimbarea identității de gen în actele de stare civilă e un proces care durează și costă foarte mult, lucru care pentru multe persoane trans poate fi prohibitiv. 

„Te-ai aștepta ca măcar în mediul universitar aceste informații să fie știute”, susține Patrick Brăila. 

Schimbarea sexului se poate face doar în baza unei hotărâri judecătorești

În prezent, legislația din România privind actele de stare civilă nu prevede o procedură clară de schimbare a genului. Astfel, orice modificare a mențiunii privind sexul se poate face doar „în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile”. 

O persoană din România își poate schimba sexul în buletin doar după ce trece printr-un șir de proceduri pentru a obține hotărârea judecătorească, precum evaluări psihologice și psihiatrice. 

În ultimii 10 ani, doar șapte persoane din România au trecut prin procedurile de schimbare de sex, conform unui răspuns oferit de Ministerul Sănătății pentru PressOne. O parte dintre proceduri au fost decontate de Casa Națională de Asigurări pentru Sănătate. 

Patrick Brăila susține că procedura de schimbare a sexului poate dura câțiva ani, deoarece implică o serie de etape. 

„Deși operațiile în sine durează câteva ore, recuperarea completă necesită timp, iar procesul general poate dura până la câțiva ani, incluzând multiple intervenții chirurgicale și perioade de recuperare”, explică acesta.

Etapele procedurii:

Alexandra urmează să înceapă tratamentele hormonale în februarie 2026 și spune că nu a făcut asta mai devreme din cauza banilor. 

„Nu s-a pus niciodată problema de o perioadă mai lungă de acomodare socială. Bariera financiară este motivul pentru care nu mi-am făcut operațiile până acum. Am știut încă de la bun început cine sunt. De când eram mică. De exemplu, atunci când eram la grădiniță și trebuia să mergem la baie, mă duceam mereu cu fetele, sau când îmi punea cineva întrebarea «Ce ești?», mereu răspundeam că fată”, susține tânăra.

Patrick Brăila explică cum prețul pentru intervențiile asupra organelor genitale diferă de la caz la caz „în funcție de necesitățile individuale ale fiecărei persoane”. În Turcia, de exemplu, un cost mediu este de 14.000 de euro, pe când în Germania suma poate ajunge la 20.000 de euro. 

„La noi nu prea se fac intervenții asupra organelor genitale, că nici nu prea sunt chirurgi, sunt scumpe, grele și nu toata lumea le vrea”, este concluzia lui Patrick.

„Universitățile n-au nicio scuză”

Crina Criț, psihoterapeută care lucrează cu persoanele LGBTIQ+, susține că situația în care se află Alexandra în prezent o expune la stresul minoritar, „o formă aparte de stres cu care se confruntă persoanele din comunitatea LGBTIQ”. 

Universitățile din România ar trebui să aibă niște proceduri clare privind cazarea tinerilor trans, susține psihoterapeuta, altfel acesta pot ajunge să se simtă în pericol. 

Nu e prima dată când psihoterapeută se confruntă cu astfel de cazuri. 

„Din practica mea la cabinet am mai întâlnit persoane trans care aveau probleme la cămine și nu li se permitea cazarea în funcție de identitatea de gen pe care o au. Unora li s-a cerut să aducă adeverințe care atestă că sunt în proces de tranziție socială sau au inițiat deja intervențiile asupra organelor genitale”, susține Crina Criș. 

Pentru a evita astfel de cazuri este nevoie ca universitățile să-și actualizeze metodologiile.  

„S-au făcut suficiente cercetări care sunt la îndemâna tuturor, ceea ce confirmă că universitățile n-au nici o scuză că nu acționează mai prompt în astfel de situații. Știm că unde există astfel de discriminare, crește automat riscul ca persoana în cauză să sufere mai mult, indiferent ce formă ia această suferință”, a punctat Criț. 

PressOne a solicitat un punct de vedere și de la Cosmin Octavian Cîrciumaru, directorul Direcției Cămine-Cantine și Activități Studențești din cadrul Universității București în legătură cu poziția acestuia față de situația Alexandrei. La fel, am întrebat dacă universitatea planifică să actualizeze metodologia de cazare pentru a avea un cadru legal bine definit și pentru studenții trans.

Până la publicarea acestui material nu am primit niciun răspuns. 

__

*Numele Alexandra este unul fictiv, pentru a proteja identitatea persoanei în cauză. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€