International Ballroom. Foto: Facebook

Un oraș pentru bogați (2). O afacere exclusivistă înființată pe terenul statului sub pretextul utilității publice

  • Primăria Cluj-Napoca a susținut așa-zisul caracter social, cultural și educativ al înființării unei școli private pentru elită și i-a dat în concesiune 1,6 hectare dintr-un parc. 
  • Școala a construit ilegal un ballroom pe terenul concesionat, iar autoritățile au adoptat o poziție non-combat față de investitor. 
  • La sfârșit de săptămână, directoarea școlii organizează petreceri de nuntă în sala de mese a școlii pentru un ban în plus. 

Transylvania College The Cambridge International School in Cluj este o instituție de învățământ privată, care a fost construită pe un teren concesionat de stat. Concesiunea impunea obligația beneficiarului de a folosi spațiul exclusiv în scopuri non lucrative. Dar directoarea școlii conduce și un SRL care organizează în weekenduri nunți și botezuri în sala de mese a școlii, o clădire ridicată fără autorizație de construire. 

Urmează povestea unei afaceri de familie, crescute sub trei primari care au ocupat fotoliul Primăriei Cluj-Napoca. Pasivitatea autorităților în acest caz, în care notorietatea celui implicat este mare, este izbitoare și contrastează flagrant cu intransigența pe care forul local o afișează de ochii lumii, atunci când e vorba de respectarea regulamentului de urbanism. 

Spre exemplu, nu există loc de dialog între Primărie și proprietarii garajelor dintre blocuri. Aceste acareturi, care au înflorit după 1990, odată ce fiecare familie și-a permis un autoturism, au fost și ele construite fără autorizații. În multe cazuri erau prelungiri ale apartamentelor, fiindcă deveneau cămări, spații de depozitat și pivnițe improvizate sau ateliere pentru mici afaceri de cartier. De doi ani, Primăria Cluj-Napoca le demolează fără nicio remușcare. Numai în 2022 vor fi demolate alte 2.000 de astfel de construcții ilegale într-o campanie trâmbițată cu portavocea pe toate canalele mediatice și care ar trebui să îi facă pe rezidenții orașului să conștientizeze importanța respectării regulilor de urbanism. 

Garaj propus pentru demolare pentru că nu deține autorizație, aproape lipit de incinta școlii. Foto: Bianca Felseghi

Și totuși, ce îi este permis lui Jupiter, nu îi e permis unui bou, ziceau latinii.

Când e vorba de cazuri minore, abaterile de la regulile de urbanism sunt sancționate, dar când aceleași abateri sunt săvârșite de proprietarii unor afaceri, ele primesc o aură de respectabilitate.

Legea și regulamentele de urbanism din Cluj-Napoca sunt aplicate preferențial. 

Transylvania College The Cambridge International School in Cluj este astăzi un liceu la modă din Cluj-Napoca. E o instituție privată de învățământ în care învață, după curricula și în limba engleză, copiii oamenilor de afaceri și ai potenților financiar, dar și cei ai expaților veniți cu business în zonă. La origine, proiectul agreat de primărie s-a numit „școală europeană Erasmus” și era considerat un obiectiv de utilitate publică. Drept pentru care a și primit pe bani de nimic mai bine de un hectar și jumătate din terenul clujenilor. 

Concesiunea s-a întâmplat în 2004. E o afacere veche, am putea spune. Și ar putea fi uitată. Numai că atât Primăria, cât și instanțele de judecată au închis ochii la o serie de ilegalități în lanț și decizii de business discutabile care sfidează încă principiul interesului public. 

Funar și Boc înstrăinează o bucată din Parcul Detunata

Pentru edificarea școlii Erasmus aka a Școlii Internaționale aka viitoarea Transylvania College, administrația locală a concesionat pentru 49 de ani un teren în suprafață de 10.000 mp în cartierul Gheorgheni, în SE orașului, pe strada Detunata, fără număr. Contractul s-a încheiat chiar înainte de alegerile locale din 2004. Era, de fapt, o bucată dintr-un parc. Concesionarul: Fundația Copii Fericiți, reprezentat de o profesoară de desen tehnic pe nume Simona Baciu. 

Fostul parc Detunata, actuală curte a școlii Transylvania College. Foto: Bianca Felseghi

Peste ani, în 2010 – strada Detunata a devenit alee, iar Transylvania College a primit o nouă adresă, pe Aleea Băișoara. Simona Baciu este astăzi autor de cursuri de perfecționare în educație și ambasador al afacerii sale în țară și străinătate. 

În anul preluării terenului, Cluj-Napoca era un oraș tipic românesc după un deceniu de libertate, în care nu se întâmpla mai nimic. Era condus de 12 ani de administrația Gheorghe Funar, de pe urma căreia a rămas numai ura etnică și câteva bănci vopsite meschin în tricolorul românesc. 

Simona Baciu s-a adresat, atunci, Primăriei, solicitând un teren pe care să ridice o școală. Avea, spunea ea în scrisoarea trimisă Consiliului Local, o finanțare externă de 1.5 milioane de dolari, o sumă considerabil de mare la acea vreme. Promitea că va crea 75 de locuri noi de muncă. 

Consiliul nu s-a lăsat greu de convins, fiindcă urmau alegerile locale. Primele documente din această afacere au fost semnate de doctorul în economie Gheorghe Funar, pe atunci încă primarul orașului. Funar a pierdut alegerile din vara lui 2004. Concesiunea s-a dat pe 2 iunie. Turul doi s-a desfășurat în 20 iunie și a fost câștigat de Emil Boc. 

În Caietul de Sarcini, capitolul dispoziții finale, art. 7.5 aferent Contractului de Concesiune din iunie 2004 scrie că obligația concesionarului este de a asigura „pe perioada concesionării administrarea terenului și obiectivelor construite conform scopului pentru care a fost concesionat terenul. Orice schimbare de funcțiuni se poate face cu respectarea prevederilor legale”. 

Cu alte cuvinte, terenul s-a dat exclusiv pentru a servi construirii unui complex de învățământ. Același principiu e întărit de un referat al Direcției Domeniului Public și Privat și apoi prin Hotărârea de Consiliu Local care aprobă concesiunea.  

O parte din clădirea multifuncțională construită fără autorizație. Foto: Bianca Felseghi

Terenul poate fi dat în folosință pe termen limitat, la un preț modic, se spune în acel Referat, „în situația în care beneficiarul realizează obiective de utilitate publică sau binefacere cu caracter social, fără scop lucrativ”. 

În martie 2004 – când afacerea se discuta încă – Consiliul Local fixase prețul concesiunii la 51 de euro/mp pentru 49 de ani. În total, 510.000 de euro care ar fi mers către bugetul local. Printr-o cerere adresată Primăriei, Simona Baciu a solicitat însă fixarea prețului concesiunii la suma minimă posibilă întrucât Fundația desfășoară doar activități de educație în sistem nonprofit.

Cererea a fost aprobată și, printr-o nouă hotărâre, Consiliul Local a scăzut prețul concesiunii de la 51 de euro/mp la 5 euro/mp. În total, 50.000 de euro pentru 49 de ani, prețul concesiunii a 10.000 de mp în parcul Detunata.

În același an, dar în noiembrie 2004, noul primar Emil Boc a semnat un act adițional la contractul de concesiune, în care era adăugat și numărul topografic al terenului vizat. Era o clarificare ce demonstra, de fapt, continuarea angajamentului luat de municipalitate față de intențiile Fundației Copii Fericiți. 

Un an mai târziu, în iunie 2005, un nou act adițional – de asemenea semnat de Emil Boc – le va îngădui beneficiarilor să prelungească termenul inițial de începere a lucrărilor, ca să nu li se retragă concesiunea. În contract se prevedea că au la dispoziție un an. A urmat apoi un al treilea act adițional, când s-a constatat că numărul topo al terenului era greșit. S-a corectat greșeala.

În octombrie 2006, Fundația Copii Fericiți a revenit cu o cerere adresată Primăriei Cluj-Napoca, prin care solicita extinderea concesiunii în parcul Detunata cu încă 6.000 de mp pentru o piscină și dotări sportive aferente în completarea obiectivului de utilitate publică cu caracter social, cultural și educativ pe care îl creaseră acolo. S-a semnat un al doilea contract de concesiune, având, în mare, aceiași termeni ca pe vremea lui Funar și aceleași obligații. Numai prețul concesiunii terenului era diferit, acum costa 20 de euro/mp și s-a dat tot pe 49 de ani.

În avizul care însoțește cererea de suplimentare a terenului concesionat, Primăria arată că bazinul și dotările sportive vor fi destinate utilizării atât de către elevii școlii, cât și de către publicul din zonă. Rețineți aceste formulări, care simulează principiul utilității publice, fiindcă ele au suflat vânt în pânze unei afaceri exclusiviste.  

Avizul semnat de primarul Boc și arhitectul șef Adrian Iancu: bazinul urma să fie folosit de către toți locuitorii zonei

În fine, între documentele schimbate între Primăriei și acest ONG pe tema scoaterii unui teren public din patrimoniul orașului, pentru a-l da spre exploatare unei entități private, mai există alte trei acte adiționale la cele două contracte de cesiune. Ele datează din 2010 și sunt semnate de Sorin Apostu, mâna dreaptă și apoi urmașul lui Emil Boc la Primărie. În ele se fac adăugiri și se consemnează practic adresa actuală a instituției de învățământ privat. Între timp, ea fusese deja edificată. Se numea Școala Internațională Cluj. 

Construcție ilegală pe terenul statului

În septembrie 2013, la 7 ani după ce fusese aprobată cea de-a două concesiune, un funcționar din cadrul Serviciului Control Urbanism și Disciplina în Construcții a sesizat construirea ilegală a unei săli multifuncționale ridicate în incinta Liceului. Construcția, cu o suprafață de circa 950 mp, nu avea autorizația de construire. 

Funcționarul a amendat Fundația pentru construirea unui imobil fără autorizație cu 1.500 de lei. Minimul prevăzut de lege era 1.000 de lei, iar maximul 100.000 de lei. Contrar legii, odată cu aplicarea amenzii de 1.500 de lei, funcționarul nu a dispus și măsura opririi lucrărilor. Acest fapt a permis Fundației să construiască în continuare, chiar și după aplicarea amenzii pentru lipsa autorizației de construire. Termenul în care Fundația trebuia să revină la litera legii, într-un fel sau altul, a fost stabilit la 60 de zile.

Au trecut cele 60 de zile, iar starea clădirii a rămas suspendată, fără ca vreo autoritate a statului să ia o hotărâre. Și asta pentru că o parte din terenul concesionat de Funar și Boc era în litigiu, iar foștii proprietari se judecau cu Primăria și își revendicau dreptul de proprietate asupra lui. 

Am ajuns astfel în anul 2021. A trecut aproape un deceniu de la prima amendă, iar clădirea construită ilegal e încă în picioare. Mai mult, a devenit după 2015 și locație pentru evenimente private. În weekend-uri găzduiește nunți și botezuri cu sute de participanți. 

Procesul dintre Fundație și Primărie a durat 5 ani. A început în 2016 și s-a finalizat în 2021. Dincolo de temporizările sistemului judiciar, se pare că în acest caz niciuna din părți nu a avut interesul de a tranșa situația clădirii construite ilegal, fără autorizație. De ce? 

Fiindcă odată cu trecerea timpului devenea tot mai improbabil ca un imobil edificat în 2013 să mai poată fi demolat. E o rețetă folosită în mod recurent în Cluj-Napoca: o primărie incapabilă să apere spațiul public așteaptă să se spele pe mâini de responsabilitate folosindu-se de o hotărâre judecătorească. Practica e la ordinea zilei, au confirmat pentru PressOne surse din rândul urbaniștilor și arhitecților specializați în amenajarea teritoriului. 

De altfel, metoda pare să fie confirmată chiar de președinta Fundației învinuite, Simona Baciu. Fiind citată într-o expertiză tehnică depusă la dosarul cauzei, ea a declarat că s-ar fi autoreclamat în 2013 la Primăria Municipiului Cluj-Napoca. A spus că ar fi procedat astfel tocmai pentru a i se întocmi un proces verbal de constatare și sancționare a contravenției în încercarea de a forța mâna autorităților și de a intra cu orice preț în legalitate cu clădirea pe care o ridicase deja

Experta care semnează documentul este indulgentă, ea recomandă intrarea în legalitate. În repetate rânduri explică judecătorului că situația unei finanțări externe a obligat, practic, Fundația să nu respecte legea.  

S-a achitat amenda, dar nu s-a putut obține autorizația de construire pentru că nu era rezolvat litigiul de revendicare a părții de teren pe care urma să se amplaseze clădirea, chiar dacă Fundația Copii Fericiți dispune de teren prin concesiune. Între timp aflându-se în situația primirii unei finanțări de un milion de dolari, Fundația Transylvania College a trecut la întocmirea proiectului tehnic și a detaliilor de execuție pentru demararea lucrărilor la sala multifuncțională”, se arată în expertiză. 

În mod cu totul aparte, Transylvania College aduce în fața instanței o opinie în favoarea acțiunilor sale. E semnată de arhitectul Adrian Iancu, un personaj nelipsit din Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism din cadrul Primăriei începând cu 2004. 

A fost arhitectul-șef al municipiului din august 2004 până în noiembrie 2006, deci jumătate din primul mandat al lui Emil Boc la Primărie. De altfel, Iancu contrasemnează avizul celei de-a doua concesiuni atribuite Fundației conduse de Simona Baciu, pe motiv de utilitate publică. 

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Opinia lui din 2021 – în care se prezintă ca simplu specialist în domeniul arhitectură și urbanism și amenajarea teritoriului – este previzibilă: eliberarea retroactivă a autorizației de construire și intrarea în legalitate a clădirii multifuncționale disputate nu încalcă prevederile legii 350/2001 (Legea Urbanismului). Specialistul argumentează că actualul Plan Urbanistic General (PUG) al orașului, elaborat în 2014, e mai cuprinzător și permite ceea ce nu era permis într-un Plan Urbanistic de Detaliu (PUD) din 2013, aprobat de Consiliu Local și în care Fundația își făcea cunoscute intențiile privind construcțiile de pe terenul concesionat. 

Ca lucrurile să fie și mai incoerente, Poliția Locală Cluj-Napoca invocă într-un document atașat dosarului aceleași prevederi legale ca și arhitectul Iancu, dar spune că în niciun caz nu poate fi eliberată retroactiv autorizația de construire, fiindcă nu au fost respectate reglementările legate de retragerile față de aliniament: „Nu pot fi inițiate și aprobate documentații de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcții edificate fără autorizație de construire sau care nu respectă prevederile autorizației de construire”. 

Aceeași lege e folosită ca să argumenteze două opinii complet opuse. 

L-am consultat pe Claudiu Salanță, arhitectul șef al județului Cluj cu privire la această practică a proceselor pentru autorizații de construire eliberate practic sub constrângere, peste capul forului decizional. Procedurile lungite ani de zile dau incoerență atât în aplicarea legilor, cât și în amenajarea teritoriului, fiindcă una scrie pe hârtie, în planurile zonale, și alta se vede în realitate.

Salanță spune că noul cod al urbanismului ar trebui să impună sancțiuni mai drastice și instanțe specializate pe urbanism, care să tranșeze într-un fel sau altul cazurile în regim de urgență:

„De-a lungul timpului, legiuitorul s-a preocupat tot mai puțin de apărarea legii și sancționarea ilegalităților în construcții, motiv pentru care procesele au devenit tot mai anevoioase. Într-o legislație normală, o construcție realizată fără forme legale ar trebui ca într-un termen de maxim 6 luni să aibă consumate toate căile de atac și să fie luată o decizie definitivă și executorie. Cu sancțiuni clare pentru nepunerea în aplicare a deciziei. Speranța este în noul cod al urbanismului care propune instanțe specializate pe urbanism și construcții, dar și sancțiuni mult mai drastice.”

Claudiu Salanță, arhitect șef la Consiliul județean Cluj. 

Scurtă demonstrație despre cum Primăria a refuzat să se apere

Revin la cazul nostru, Primăria vs Transylvania College. Aici poziția non-combat adoptată de autorități în raport cu ilegalitatea comisă de Fundația concesionară devine cu adevărat flagrantă.

Pe parcursul procesului, doi avocați clujeni au decis să ajute apărarea juriștilor din Primărie. Ei au declanșat o procedură care se numește cerere de intervenție accesorie în favoarea Primăriei. Practic au cerut judecătorului să le permită să se alăture cauzei Primăriei, ca simpli cetățeni ai orașului, care își doresc ca spațiul public să fie folosit judicios de către autorități. 

„În calitate de cetățeni ai municipiului Cluj-Napoca justificăm interesul direct de a interveni în această cauză. Dorim să arătăm că fapta de a edifica o construcție în mod ilegal, fără autorizație de construire, pe un teren ce face parte din domeniul public, concesionat exclusiv pentru activități de interes public nonprofit este contrară legii și contractelor de concesiune încheiate cu Fundația Transylvania College și interesează întreaga comunitate locală.”

Fragment din cererea de intervenție formulată de avocații Diana Ionescu și Florin Plopeanu
Primăria nu a prezentat instanței dovezi esențiale

“Suntem surprinși să observăm că până în acest moment reprezentanții Municipiului Cluj-Napoca în cadrul acestui litigiu nu au prezentat instanței de judecată dovezi incontestabile, care pledează fără echivoc pentru desființarea construcției edificate în mod ilegal. În concret, de la data începerii acestui litigiu, respectiv 26.09.2016 și până la formularea cererii noastre de intervenție accesorie din 16.06.2021, funcționarii primăriei nu au prezentat instanțelor de judecată, nici în fața instanței de fond, nici în apel, următoarele informații esențiale pentru justa soluționare a litigiului de față:

1. Faptul că terenul pe care a fost edificată ilegal construcția în discuție face parte din domeniul public al statului
2. Faptul că terenul în cauză a fost dat în concesiune către persoana juridică Fundația Transylvania College cu scopul exclusiv de a desfășura activități nonprofit
3. Faptul că edificiul construit ilegal este exploatat în scop comercial având destinația de sală de evenimente (Ballroom) în care sunt organizate nunți, botezuri, petreceri private și alte evenimente contracost încălcându-se astfel regimul concesiunii acordate.

Fragment din cererea de intervenție formulată de avocații Diana Ionescu și Florin Plopeanu

Tribunalul Cluj a hotărât însă că cetățenii nu au un interes propriu pentru a susține acțiunile Primăriei. Pur și simplu, în viziunea justiției, un cetățean nu are interes de a interveni într-un proces, alături de cei care, teoretic, îi reprezintă interesele. 

În consecință, ei nu au dreptul să sprijine Primăria nici chiar atunci când, în mod vădit, Primăria refuză să se apere în mod corespunzător.

Astfel, chiar dacă terenul concesionat aparține comunității locale, aceasta nu are niciun drept să prezinte instanței dovezi privind eventuala folosire ilegală a acestuia. Toată lumea trebuie să aibă încredere că Primarul va acționa cu maximă diligență în apărarea intereselor tuturor.

Asupra acestei chestiuni urmează să se pronunțe în recurs și Curtea de Apel Cluj. 

În ceea ce privește problema construcției ridicate fără autorizație de construire de către Fundația Transylvania College, prin Decizia nr. 1728/2021 din 16.12.2021, Tribunalul a decis că acest imobil nu poate fi demolat

Potrivit instanței, funcționarul primăriei care, în anul 2013, a întocmit procesul-verbal de constatare a contravenției și care a aplicat amenda de 1.500 de lei a greșit, întrucât nu a indicat în mod expres măsura desființării construcției. Funcționarul indicase doar termenul de 60 de zile pentru intrarea în legalitate, însă nu a menționat că în cazul în care acest lucru nu este realizat se impune măsura desființării construcției. Hotărârea Tribunalului Cluj este definitivă. 

Să fie bine pentru toată lumea 

Este momentul să ne oprim asupra aspectului comercial al cazului. Sala construită fără autorizație și care se discută în instanță poartă denumirea de sală multifuncțională

În incinta ei, adică implicit în incinta școlii ridicate pe terenul statului, a fost creat un spațiu de petreceri care se numește International Ballroom și care e una din locațiile premium pentru nunți și botezuri din oraș. Așadar, la sfârșit de săptămână, când elevii iau pauză, în curtea liceului lor și-n sala de mese au loc petreceri de nuntă.

International Ballroom. Foto: Facebook

International Ballroom are în spate o societate, Wellbeing4all SRL (Bine pentru toată lumea, în traducere aproximativă), al cărei administrator este chiar Ruxandra Mercea, directoarea școlii Transylvania College The Cambridge International School in Cluj și fiica Simonei Baciu, cea care a fondat Fundația ce a înființat școala.

Potrivit Registrului Comerțului, Wellbeing4all SRL, care se ocupa inițial de activități de consultanță pentru afaceri, și-a modificat obiectul principal de activitate în alimentație și catering  pentru evenimente. În era pre-pandemie, Wellbeing4all SRL a avut în medie o cifră de afaceri de 2 milioane de lei și profituri nete de peste 320.000 lei în 2019 și peste 530.000 lei în 2018.

În 2020 și 2021, din pricina lockdown-ului și apoi a restricțiilor sanitare cauzate de infecția cu virusul Sars-Cov-2, nunțile și botezurile au fost în mare parte reprogramate. Astfel, cifra de afaceri și profitul societății s-au diminuat considerabil. Petrecerile au luat însă avânt din nou în 2022. Merită să comparăm numai faptul că cea de-a doua concesiune pe 49 de ani obținută de Fundația Copii Fericiți a costat 120.000 euro, adică o treime din profitul făcut de firma Ruxandrei Mercea în sala de mese a școlii într-un an. 

Am contactat-o pe Ruxandra Mercea pentru un punct de vedere. Am întrebat-o care este poziția ei legată de activitatea comercială desfășurată de firma al cărei administrator este într-un spațiu concesionat de stat strict pentru activități educative. 

Au trecut două săptămâni și nu am primit niciun punct de vedere. 


Promisiunea Transylvania College 

Proiectul Transylvania College a fost demarat în 1993 de doi clujeni, Simona Baciu și soțul ei, Dan Baciu, care e doctor. Simona Baciu mărturisește într-un interviu pentru Profit, din 2017, că este de fapt inginer. A predat tehnologie, desen artistic, apoi desen tehnic, apoi design vestimentar pentru elevii unui liceu. Astăzi este expertă în educație. A primit un premiu de „Lifetime Award” – pentru activitatea depusă din partea Consiliului Școlilor Britanice Internaționale, COBIS

E vorba de un ONG britanic care reunește în scopuri de lobby afacerile private din domeniul educației, respectiv școli cu predare în limba engleză, care urmează o curricula britanică. Transylvania College e unul din cele două instituții de învățământ din Cluj-Napoca, pe lângă Royal School in Transylvania, al celor de la S4E Foundation, care poartă ștampila COBIS. În București sunt unsprezece școli acreditate COBIS. În Iași și Timișoara câte una. 

Primăria cu bucătăria

După toate aparențele, legăturile Primăriei cu Transylvania College sunt strânse și cordiale. Am putea glumi spunând că nu merită să fie stricate pentru o simplă clădire ridicată fără autorizație de construire. 

În anii din urmă nu era ceva neobișnuit, de exemplu, ca Biroul de Comunicare al Primăriei să trimită presei locale comunicate de presă despre evenimentele petrecute sau organizate cu elevii acestei școli private. Când ne-am întrebat de ce face Primăria astfel de campanii de imagine Transylvaniei College, am realizat că purtătoarea de cuvânt de atunci a instituției, Oana Buzatu, avea fiica înscrisă la această școală. 

Potrivit legii educației, Primăria are reprezentanți în Consiliul de Administrație (CA) al școlilor. Ani de-a rândul, trimisul său în CA Transylvania College a fost Radu Moisin, fost consilier local și fost viceprimar al orașului, umbra lui Sorin Apostu în epoca când acesta cerea șpagă de la pepenarii din Oltenia veniți să își vândă fructele pe marginea drumului în orașul smart Cluj-Napoca.

O fi știut Radu Moisin de planurile Transylvania College de a construi fără autorizație o parte din campusul școlii și dacă da, ce sfaturi le-o fi dat? 

Radu Moisin a acționat, însă mereu cu „eleganță” în raport cu această entitate. În iulie 2019, conducerea Transylvania College, liceul privat de elită al municipiului Cluj-Napoca, s-a adresat printr-o plângere Consiliului local. A cerut atunci revocarea parţială a unei Hotărâri privind aprobarea bugetului general al municipiului Cluj-Napoca și rectificarea sumelor acordate instituţiei cu titlul de finanţare de bază pentru cheltuielile de personal, respectiv pentru bunuri şi servicii. Altfel spus, școala cerut un surplus de 2,8 milioane de lei pentru cheltuieli de personal – adică plata salariilor profesorilor și altor angajați şi alți 258.000 pentru bunuri şi servicii. 

Într-un răspuns al Primăriei, la solicitarea PressOne, se spune că forul local a votat totuși respingerea acestor pretenții. Potrivit procesului verbal al ședinței în care s-a discutat solicitarea Transylvania College, cei doi consilieri locali, Radu Moisin și Radu Mihai Constantea (ambii foști reprezentanți ai Consiliului Local în Consiliul de Administrație al Transylvania College) au spus că nu participă la vot. 

În 2021, însă, când Fundaţia redenumită Transylvania College organizează conferinţa Educaţie pentru Starea de Bine, 6 noiembrie 2021, contribuția financiară a Primăriei Municipiului Cluj-Napoca pentru acest eveniment a fost de 25.000 lei. 

În loc de încheiere, ne mai întoarcem o dată cu 10 ani în urmă. 

În perioada 5-9 septembrie 2012, Emil Boc s-a dus la Rotherham, un oraș din centrul Angliei, situat undeva la est de Manchester, și înfrățit cu Cluj-Napoca. A făcut o delegație din care au mai făcut parte șefa Biroului Relații Externe și Investitori, Emilia Botezan, directorul executiv de atunci al Asociației Cluj 2020 Capitală Culturală Europeană, Florin Moroșanu, și directoarea de la acea vreme a școlii Transylvania College, Simona Baciu.

Primăria arată într-un răspuns pentru PressOne că singurii cărora li s-a decontat diurna de 328 lei/zi și transportul cu avionul Cluj-Londra și retur de 1.341 lei/persoană au fost cei doi angajați ai Primăriei, Boc și Botezan. Moroșanu și Baciu și-au plătit singuri deplasarea. Cazarea a fost oferită gratuit de orașul gazdă, Rotherham. 

Prieteniile rezistă în timp. Întâmplător, și fiul directoarei din Primărie, Emilia Botezan, învață tot la Transylvania College. Emilia Botezan susține în mod public Școala Încrederii – un alt proiect al Ruxandrei Mercea, desfășurat inclusiv în clădirea construită fără autorizație de construire și care, în weekenduri, găzduiește petreceri private organizate de SRL-ul directoarei.

În orice caz, obiectivul delegației clujene din 2012 a fost un succes. Cluj-Napoca a primit din partea celor din Rotherham o cabină telefonică tipic londoneză, roșie de metal, pe care a amplasat-o într-o zonă pietonală de pe marginea Someșului, botezată cu mare fală Aleea Orașelor Înfrățite.  

Cabina telefonică inaugurată de Emil Boc în 2013, după delegația din Anglia alături de Simona Baciu (în dreapta lui Emil Boc, cu fusta albă). Foto: știridecluj.ro
Aceeași cabină telefonică, astăzi, în același loc. Foto: Bianca Felseghi
Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...