Bianca Felseghi

Mai multe primării din județul Cluj au primit, în ajunul alegerilor locale din 2020, sume record de bani pentru pietruirea unor drumuri afectate de ploi torențiale și pentru reparații la poduri. Banii au venit din fondul de rezervă al Guvernului și au fost alocați de primării firmelor care au executat lucrările, pe urmă, prin procedură excepțională, fără publicare prealabilă, deci direct și fără să urmeze pașii unei achiziții publice. Astfel, zeci de milioane de lei au mers către aceleași două firme, în numai câteva luni. Una dintre ele, înființată abia cu doi ani înainte, a făcut un profit record în cei doi ani de activitate: peste 6 milioane de euro în 2021. 

Am vrut să vedem ce e adevărat și ce e prejudecată în aceste povești care animă discuțiile din mediul online și sunt preluate de ziarele locale și apoi chiar de presa națională. A fost sau n-a fost soluționat dosarul „vietnamezilor-mâncători-de-câini” de acum doi ani și jumătate?  

Am încercat să aflăm în ce stadiu se află planul trenurilor metropolitane, și ce au făcut primăriile din marile orașe ca să aștepte marea deblocare a ceea ce ar putea deveni o nouă epocă de aur a navetei dinspre orașele mici înspre centrele economice, care oferă o varietate mai mare și mai bine plătită de slujbe. 

De ce se discută după 50 de ani din nou în SUA legislația despre legalitatea întreruperilor de sarcină? Ce implicații are decizia instanței asupra drepturilor femeilor de peste tot din lume? 

16 sate din mai multe județe din țară au șansa unei relansări pe harta turismului, după ce au fost selectate într-un program guvernamental cu fonduri nerambursabile prin PNRR, de restaurare a gospodăriilor tradiționale. 

Sute de refugiați ucrainieni și-au adus cu ei și animalele de companie. Regulile de intrare în țară cu animale au fost suspendate în mod excepțional. Cazările și transportul pentru animalele de companie în România lipsesc aproape cu desăvârșire. În mod paradoxal, animalele refugiate salvează umanitatea care se pierde în război.

Cartea pe care Sorin Grindeanu, viceprim-ministru și ministru al Transporturilor, pretinde să o fi scris rămâne de negăsit. Am descoperit însă că tatăl său, profesorul de matematică Nicolae Grindeanu, a scris o lucrare de doctorat din același domeniu al analizei matematice, ca și presupusa carte a fiului său. 

Casa de licitații de artă Artmark a decis anularea licitației prin care se scotea la vânzare un volum de documente din dosarul disciplinar al activistei comuniste Ana Pauker. Societatea a comunicat reprezentanților statului că va permite accesul specialiștilor de la Arhivele Naționale ale României pentru a stabili fără echivoc autenticitatea documentelor menționate în cuprinsul dosarului. 

Una din cele mai mari case de licitații de artă din România a scos la vânzare într-o licitație un volum de documente de arhivă care conține 827 de file cu materialul de urmărire disciplinară a Anei Pauker, fosta lideră comunistă epurată politic în anii ‘50.

Vechea zonă evreiască din Cluj-Napoca a devenit terenul unui război tacit între locuitori și dezvoltatori imobiliari rapace. Pe fondul modificărilor urbanistice aprobate de Primărie, zona de case mici cu curte a fost invadată de blocuri, iar proprietarii sunt presați să vândă casele și curțile pe care le au, de teama mastodonților.

Nu se știe în România și nici aiurea câte femei suferă de depresie post-natală. În general, cele care recunosc deschis că „nu sunt bine”, o fac în cercul închis de prieteni sau se destăinuiesc familiei. Psihologii spun că în perioada pandemiei, depresia post-natală s-a accentuat

În 2009, Lucian Vasile a început să scrie despre Ploiești. Despre istoria acestui loc, în care s-a născut. Și în timp ce scria, descoperea o istorie care i-a fost străină și care, așa cum se întâmplă cu orice lucru interesant, nu e predată la școală. În 2012 a conceput o serie tururi ghidate ale orașului, în care vorbea despre o lume pe care nici măcar n-ai fi bănuit-o.

Grant T. Harward e un nume (deocamdată) necunoscut în România. Un istoric american care s-a aplecat cu râvnă și curiozitate asupra unei părți întunecate din trecutul nostru, la distanța confortabilă de care poate dispune numai un observator străin: campania românească în Basarabia și Bucovina din vara anului 1941 și Holocaustul.

Stephanie Roth are 50 de ani și timp de 20 de ani a fost, în Campania Salvați Roșia Montană, un fel de marinar din vârful catargului, care i-a ghidat pe mateloții de pe vas încotro să o apuce. A intrat prima oară în mica localitate minieră din Apuseni în mai 2002, după ce a făcut autostopul de la Sighișoara, iar polițistul satului - flancat de niște angajați ai companiei care se pregătea să deschidă acolo cea mai mare exploatare minieră de aur din Europa - a escortat-o afară din sat, fără nicio explicație. 

Acesta este un raport subiectiv cu capcanele și obstacolele călătoriilor în natură cu un bebeluș care nu merge încă (bine) pe picioarele lui. Pentru mine, e un experiment în desfășurare, învățăm din mers și ne adaptăm la nevoile șefului cel mic. Dar pentru alții e deja un mod de viață.