Numerele lui Rareș Bogdan. De la circul în prime time, la specula politică

22 aprilie 2020. Rareș Bogdan, europarlamentar, prim-vicepreședinte PNL, autointitulat jurnalist se simte dator să clarifice o afirmație pe care o făcuse în direct la o televiziune. Vine cu lămuriri într-o postare pe Facebook: 

„Am spus extrem de clar: din cei 1 milion de români veniți în țară din diaspora – marea majoritate oameni onești, muncitori, plecați din România din cauza condițiilor economice, pentru a-și căuta un trai mai bun – aproximativ 70.000 nu știm exact cu ce s-au ocupat în afara granițelor.Dintre aceștia, se pare că 8-10.000 sunt prostituate, proxeneți, șuți (2-3000), cerșetori, tâlhari, hoți, infractori cu violență. Aici, la aceștia trebuie să avem grijă, pentru că probabil vor fi predispuși să comită infracțiuni și pe teritoriul României. Sunt convins însă că poliția și organele competente îi au sub observație.”Rareș Bogdan, europarlamentar

Rareș Bogdan a fost ales acum un an deputat în Parlamentul European. În România era realizatorul emisiunii Jocuri de Putere de la Realitatea TV. Am pornit de la această declarație a sa, pe care am încercat să o verificăm din surse instituționale. Am încercat să îi urmărim și activitatea parlamentară în primul an de mandat european.

Am găsit doar multe intervenții halucinante referitoare la politica internă, unde joacă rolul unui outsider al Puterii, criticând prestația unor miniștri din propriul partid, în aceeași manieră în care o făcea la televizor.

Ce am putut verifica

Am solicitat în 23 aprilie 2020 Poliției Române și Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF) să confirme afirmația europarlamentarului Rareș Bogdan. Am vrut să verificăm dacă există informații punctuale și baze de date privind ocupația tuturor cetățenilor care au intrat în România în perioada stării de urgență. 

IGPF a precizat într-un răspuns pentru PressOne că nu deține „informaţii cu privire la întrebările din solicitarea dumneavoastră.”

Acestea erau, punctual:

Reprezentanții IGPF au declarat că în perioada „16.03 (data declarării stării de urgență, n.red) – 11.05.2020 (data la care am primit răspunsul instituțional, n.red), prin punctele de trecere a frontierei de la nivelul întregii ţări au intrat în ţară aproximativ 756.000 persoane, dintre care 458.000 au fost cetăţeni români”. 

Așadar, până în 22 aprilie 2020, când Rareș Bogdan a afirmat că în România s-au întors deja 1 milion de români din străinătate, numărul  celor care au intrat în țară nu avea cum să fie atât de mare. În aproximativ 2 luni, perioada martie-mai, doar circa o jumătate de milion de cetățeni români au tranzitat o vamă de la granițele țării. 

În continuare, am cerut Poliției Române să explice dacă a identificat în țară zone de risc, pe baza trecutului infracțional al populației revenite în România în perioada 16 martie 2020- 23 aprilie 2020. 

De asemenea, le-am cerut să precizeze dacă în perioada 16 martie 2020- 23 aprilie 2020 (cea la care a făcut referire eurodeputatul Rareș Bogdan, n.red) numărul infracțiunilor cu violență sau al furturilor din locuințe/mașini a crescut în comparație cu același interval al anului trecut. 

Potrivit statisticilor oficiale pentru luna martie 2020, au fost înregistrate mai puține tentative de omor, mai puține violuri, mai puține furturi din locuințe și din autovehicule, mai puține tâlhării decât în luna martie 2019. 

Singurele infracțiuni în creștere au fost ultrajele la adresa polițiștilor și a forțelor de ordine. O parte dintre aceste episoade violente au fost filmate și postate pe internet. Nu am găsit nicio dovadă care să susțină informația potrivit căreia “70.000 de români din diaspora, reveniți în țară, nu au o ocupație certă” și nici dacă există vreo entitate care operează acest tip de baze de date privind activitatea din străinătate a românilor plecați la muncă. 

„Repet, au intrat 1 milion, dintre care peste 93% știm ce au făcut în exteriorul țării, au avut ocupații onorabile, iar dintre ceilalți, știm aceste cifre pe care le-am expus mai sus.”Rareș Bogdan, eurodeputat

Europarlamentarul nu s-a grăbit să își justifice poziția. Nici el, nici altcineva din echipa sa de consilieri nu au considerat important ca informațiile comunicate pe timp de criză să fie corecte. De altfel, nu trecuseră două săptămâni de la instituirea stării de urgență, când Rareș Bogdan a postat un mesaj pe Facebook, pe care ulterior l-a șters, fără alte explicații: 

Distribuitor de știri false

„VESTE EXTRAORDINARÃ !!! Tratamentul împotriva virusului Covid19 se pare ca este gata! Capabil să vindece pacientul în termen de 3 ore de la injectare. Donald Trump a anunțat că Roche Medical Company va lansa tratamentul duminica viitoare, iar milioane de doze sunt gata! Descoperirea aparţine lui Didier Raoult. Este un biolog francez și director al spitalului Institutului Mediteranean de Infectologie din Marsilia. Este considerat lider în studiile bolilor infecțioase din lume.” (Data: 4 aprilie 2020)”

Postarea lui Rareș Bogdan a fost distribuită de peste 1.200 de persoane în numai o oră și inclusiv Alina Gorghiu a creditat-o ca fiind adevărată.

I-am cerut în mod oficial europarlamentarului Rareș Bogdan să își facă publice sursele de la care a plecat declarația lui din luna aprilie. Inițial, nu am primit niciun răspuns.

Imediat după publicarea acestui articol, în noaptea de marți spre miercuri (26/27 mai a.c.) am primit următorul comentariu:

“Ca urmare a unor întrebări puse de români în zona privată a principalei rețele de socializare (de genul „domnule Bogdan, vedeți că printre cei care vin în țară se află și infractori, fiți vigilenți!)”, am întrebat la Ministerul Administrației și Internelor care este situația și dacă există informații despre fenomenul semnalat de cetățeni. Afirmațiile mele se bazează, deci, pe informații din interiorul M.A.I., care arată că numărul celor certați cu legea intrați în țară de la izbucnirea pandemiei este mult sub 1% din total.”

Cu alte cuvinte, eurodeputatul susține că declarația lui inițială s-a bazat pe “surse” din Ministerul condus de Marcel Vela.

Apărătorul diasporei

De curând, Rareș Bogdan, erijat într-un apărător al diasporei plecate la muncă în străinătate, mai ales în contextul „afacerii sparanghel”, a intervenit la Realitatea Plus, urmașul postului de televiziune unde a muncit înainte de a candida pe listele PNL pentru europarlamentare în mai 2019. 

„Am cerut să merg în Germania, nu mi s-a permis. După 2 iunie, cu Motreanu, Falcă și Bușoi mă voi deplasa să văd ce se întâmplă. Statul trebuie să dea cu pumnul în masă. Nu trebuie să stai ca ghiocelul, cu capul plecat.

O rog pe Violeta (ministrul Muncii, plecat în Germania, n.red.) […] să stea în Germania până rezolvă problema. Nici să nu le zâmbească, să nu fie drăguță, e reprezentatul Guvernului unei țări care reprezintă ceva în Europa. […] Violeta să se poarte ca un stăpân, nu ca o slugă, să fie puternică, să înțeleagă că dacă e puternică și își susține punctul de vedere ești respectat. Violeta să nu lase să fim umiliți. Întreaga Românie este umilită, nu doar cei de la muncă”. (Declarație din 22 mai 2020) 

Ce face Rareș Bogdan la Parlamentul European 

Rareș Bogdan este membru în Comitetul Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne al Parlamentului European și membru în Delegația pentru Relația cu SUA. 

Ocupă funcția de membru supleant (care poate înlocui un membru plin, la nevoie) în patru comisii, de Afaceri Externe, de Industrie, Cercetare și Energie, de Cultură și Educație și Comisia pentru Petiții. 

De când și-a preluat mandatul de europarlamentar, Rareș Bogdan este, însă, mult mai prezent în politica internă. 

În Parlamentul European a avut 5 contribuții în plen referitoare la Republica Moldova, programul de activități stabilit de noul președinte al Consiliului Europei, Finlanda, condițiile de transport ale animalelor către țări din afara spațiului european și reglementarea internetului pentru copii. 

A depus 10 moțiuni comune (alături de alți europarlamentari) despre Cuba, Haiti, Afganistan, Rusia, Burkina Faso, Burundi, Nigeria, Madagascar și Guineea. Și semnează alături de ceilalți europarlamentari români o moțiune privind comemorarea Revoluției Române din 1989. E adevărat că în martie 2020, Parlamentul European, pe fondul pandemiei cu Covid-19 și-a redus activitatea, comisiile s-au întrunit online, iar plenarele au fost amânate pentru mijlocul lunii mai. 

Potrivit informațiilor publice de pe site-ul Parlamentului European, Rareș Bogdan plătește o firmă specializată în consultanță de afaceri și management, Power Sense Ltd Srl, înregistrată la Registrul Comerțului ca fiind administrată de un anume Tuta George Cristian, un fost colaborator al vicepreședintelui PNL Sectorul 4 Florin Melciu. Melciu a preluat în 2019 conducerea societății naționale Smart SA, al cărei obiect de activitate este Servicii de Mentenanță a Rețelei Electrice de Transport. 

Firma Power Sense Ltd Srl a fost înființată în aprilie 2019 – chiar înainte de alegerile europarlamentare, iar acum figurează deja ca fiind dizolvată. 

În schimb, la începutul activității sale europene, Rareș Bogdan avea un contract „de imagine” cu firma Phoenicia Express Srl, o companie care administrează mai multe hoteluri și cazinouri de pe litoral și din București, printre care Phoenicia Royal Hotel, Athena Casino, Hotel Lido și altele. 

Rareș Bogdan și noul discurs corect politic

În cazul lui Rareș Bogdan, corectitudinea politică a căpătat un sens propriu. El practică, de fapt, un discurs agreat politic. Asta înseamnă că face declarații publice în asentimentul unor majorități ale opiniei publice, racordate la mijloacele de informare în masă, fie că e vorba de televiziune sau social media. 

Când actualul ministru al finanțelor publice, Florin Cîțu, și-a depus mandatul de premier-desemnat, chiar înaintea votului din Parlament, pentru a obține o nouă nominalizare pentru Ludovic Orban, reacțiile publice au fost vehemente anti-PNL. 

Rareș Bogdan a declarat atunci la un radio național: „Absolut inadmisibil să te joci, să faci jocuri politice. Dovedeşte lipsa totală, totală de înţelegere a fenomenului politic şi de patriotism. Este inadmisibil, dacă ei vor să-şi bată joc de cariera lor, să-şi bată joc de ei, dar nu de o ţară şi nu de un partid”. 

Ulterior, „furia” împotriva colegului său de partid s-a domolit. 

Când presiunea redeschiderii societății românești – după cele două runde ale stării de urgență – s-a blocat la subiectul slujbelor din biserici, generând tensiuni între credincioși și agnostici, Rareș Bogdan a cerut Guvernului redeschiderea bisericilor. „România are nevoie de Sfânta Biserică. Printre primele instituţii care ar trebui deschise, să fie bisericile. Eu sunt credincios şi, alături de alte milioane de români, am nevoie să merg la biserică, să ascult slujba, măcar din faţa ei. Mă refer la toate Bisericile, nu numai la a mea, la cea Ortodoxă”, a declarat el, într-o intervenție televizată. 

Ca să își dovedească atașamentul ortodox, europarlamentarul a publicat pe pagina lui de Facebook o poezie (atribuită preotului Emil Nedelea Cărămizaru) dedicată înaltului prelat Pimen Zainea, arhiepiscopul ortodox al Sucevei și Rădăuților, decedat după ce a fost diagnosticat cu Covid-19. 

„Rămas bun, Înaltpreasfințite/ Părinte Pimen!/ Se-mbracă în doliu iarăși frumoasa Bucovină,

Căci blândul ei păstor spre/ Cer azi a plecat,/ Plâng florile de mai cu lacrimi de lumină,

Plâng dealurile-n văi, că doru-i nesecat…/ Părinte bun, prea-îndrăgit de cler și credincioși,/ Înaltul Pimen a lăsat în urma Sa iubire,

Plâng fiii Bucovinei, căci sunt drept-credincioși/ Și plânge România în zvon de prohodire…/ Se tânguie poporul cu bocete de clopot,

Căci vrednicul ierarh i-a binecuvântat,/ Le-a dat povață sfântă din mintea-i ca de chivot,/ Cu inimă de aur mereu i-a îmbrățișat…

Și Voronețul și Humorul îi mulțumesc acum,/ Rugându-se la Domnul să-i construiască Sus,/ Și mănăstiri și schituri, de sufletu-i preabun,

În Putna cea de Sus, sluji-va făr’ de-apus!/ Cu ochii lini, făcuți din petece de cer,/ Privește blând spre cler și spre popor, Cerându-i lui Hristos să aducă-n sfânt mister,/ Lumina și credința în duh mântuitor!”