Scenariu de speriat liliecii: asfaltarea unui drum de pământ pune în pericol un sit protejat din Munții Apuseni

Bianca Felseghi

Senior Editor

Asociațiile de mediu acuză o primărie din județul Alba că s-a apucat să „accesibilizeze” drumul pentru turiști către Peștera Huda lui Papară. Peștera e un sanctuar pentru amatorii de speologie, dar și pentru cercetători și se află în comuna Sălciua. 

Locul adăpostește cea mai mare colonie de lilieci din România și una din cele mai mari din Europa. Conservaționiștii avertizează că asfaltarea drumului, care are loc în interiorul unui sit protejat Natura 2000, încalcă legislația în vigoare, însă proiectul se bazează pe-o decizie de etapă de încadrare a Agenției pentru Protecția Mediului Alba emis în 2011, adică acum 9 ani. 

O prezență umană tot mai sporită și iluminatul artificial al gurii peșterii vor afecta uriașa colonie de lilieci, obișnuiți să părăsească noaptea incinta. Iarna, populația de lilieci numără între 70.000-80.000 de exemplare, spun cercetătorii. Pe timp de vară, Huda lui Papară funcționează ca „maternitate” pentru înmulțirea liliecilor. 

Câteva sute de persoane au semnat o petiție „Declic” inițiată de mai mulți membri ai comunității din Sălciua, care dețin proprietăți sau afaceri în apropiere de gura peșterii.

Oamenii cer Primăriei Sălciua să oprească asfaltarea drumului din fața Peșterii Huda lui Papară din Munții Apuseni și construcția a două parcări, una în fața Peșterii - lângă un podeț care trece peste Valea Morilor și o alta în partea opusă de acces, pe un alt drumeag ascuns care duce la Pensiunea Sub Piatră din satul cu același nume, Sub Piatră. 

Între timp, primarul comunei Sălciua Vasile Lombrea, spune că asfaltarea s-a și încheiat și că parcările despre care e vorba în petiție, nu sunt niște parcări în adevăratul sens al cuvântului, ci că s-a lărgit drumul, ca să poată întoarce mașinile.

Drumul către Peștera Huda lui Papară, înainte de asfaltare.

„Am venit în zonă acum 10 ani, n-am fi vrut să se umple de gunoaie și mașini. Asfaltul e turnat până aproape de intrarea în Peșteră. Primăria susține că e drum public, însă ceea ce se dorește este accesibilizarea drumului către o pensiune de peste vale, unde turiștii ajung acum trecând cu jeep-ul prin apă”, a spus pentru PressOne inițiatoarea petiției Declic, care a dorit să îi fie protejată identitatea. 

Primarul, pe de altă parte, consideră că e vorba de o isterie a „viniturilor”, cum sunt numiți în zona Apuseni localnicii stabiliți acolo, fără legătură tradițională cu satul. N-a putut preciza, în schimb, cu exactitate, dacă drumul pe care l-a asfaltat este în aria protejată sau nu. 

Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”

La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie. 

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

El a mai declarat, pentru PressOne, că proiectul a fost aprobat de Consiliul local în 2014, dar că din pricina lipsei de finanțare, constructorul s-a retras, iar lucrările au fost întrerupte. Până acum, când urmează, în toamnă, alegeri locale. 

Conflictul dintre Primărie și o parte a rezidenților din zonă pare, așadar, să fie mai vechi și are la bază și o interpretare diferită a prevederilor unor legi. Iată ce se întâmplă: 

Proiectul Primăriei a obținut în anul 2011 o Decizie de Etapă de Încadrare din partea Agenției pentru Protecția Mediului Alba. Acest aviz se referă la „Modernizarea infrastructurii rutiere din comuna Sălciua - DC 130”.

Este vorba de un drum comunal din care, până acum, se desprindea o bretea neasfaltată, drum pentru car, în direcția Peșterii. Și Primăria și APM Alba au considerat că breteaua respectivă se află în prelungirea drumului, iar autoritățile au considerat că nici măcar nu e nevoie de o analiză a impactului de mediu. 

În decizia obținută de PressOne de la APM se arată că „proiectul presupune efectuarea unor lucrări de modernizare a drumului comunal DC 130, care face legătura între Sălciua și localitatea Sub Piatră spre Peștera Huda lui Papară”.

În aceeași decizie, APM arată că proiectul se defășoară în interiorul ariei protejate Trascău, dar spune că impactul asupra mediului este nesemnificativ. 

Conservaționiștii susțin însă că fiind vorba de un sit Natura 2000 și de o zonă protejată, ar fi fost nevoie de o atenție sporită înainte ca proiectul să primească undă verde. Cei contactați de PressOne arată că Primăria Sălciua a schimbat, practic, destinația terenului de lângă calea de acces la Peșteră în parcare pentru autoturisme, lucru care, potrivit unei ordonanțe a guvernului din 2007, constituie infracțiune. 

Drumul către Peștera Huda lui Papară, după asfaltarea Primăriei din Sălciua, Alba

Pentru a fi avizată această intervenție, ar fi trebuit obținut un acord din partea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), o instituție înființată în 2016. Deci, ulterior avizării proiectului de către APM Alba. 

Pe de altă parte, inițiatorii petiției invocă și faptul că, potrivit Google Maps, drumul comunal DC 130 nu duce către Peștera Huda lui Papară, ci figurează ca un drum distinct, care se desprinde în dreapta, înainte de capătul drumului. Trebuie spus și că DC 130 este o arteră montană, care nu duce spre o altă destinație, ci se înfundă imediat după intersecția cu potecă spre peșteră. 

Am solicitat ANANP un punct de vedere cu privire la intervenția primăriei Sălciua. Până la publicarea acestui text, nu am primit un răspuns. 

Cei mai îngrijorați de situație sunt însă cercetătorii speologi.

„Aici la Huda lui Papară se află cea mai mare colonie de lilieci din România și se află pe primele trei locuri în Europa. Intervențiile chiar și la intrare, în zona intrării în peșteră, vor afecta populația de lilieci, fiindcă există studii făcute în străinătate despre impactul luminii artificiale, nocturne, asupra acestor animale, care noaptea părăsesc incinta ca să se hrănească, cu insectele din zonă. Asfaltarea vine cu un număr sporit de oameni, vine cu construcții și implicit cu iluminat, care poate distruge colonia”, a declarat pentru PressOne Bücs Szilard-Lehel, de la Centrul pentru Cercetarea și Conservarea Liliecilor.

ONG-ul deține licență de monitorizare a populației de lilieci din Huda lui Papară și întreprinde cercetări în zonă de mai mulți ani. 

Am încercat să luăm legătura și cu Lucian Macaveiu reprezentantul Administrației Siturilor Natura 2000 Trascău, care până în 2016, înainte ca ANANP să fie înființată, a fost custodele sitului care include și Peștera Huda lui Papară. Nu ne-a răspuns la telefon.

Asfaltarea drumeagului a condus și la amenajarea a două parcări pentru autoturisme.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€