Cerealele românești au băgat în corzi fermierii și Guvernul, după interzicerea exporturilor. Foto: Mircea Gherase (c)

Frica de foametea de mâine. Cât este de justificată?

O posibilă criză alimentară la nivel global care să urmeze actualei crize sanitare a apărut ca știre pe canalele media din România în ultimele săptămâni.

Teama că „vom muri de foame în trei luni” este intens discutată în social media și a fost alimentată chiar de Executivul român, care a adoptat o ordonanță militară prin care interzicea exportul pentru produsele de primă necesitate, de la cereale, la ulei și zahăr. 

Ordonanța militară nr. 8, apărută în Monitorul Oficial în 10 aprilie, a fost amendată o săptămână mai târziu, prin Ordonanța militară nr. 9. Ministrul de Interne, Marcel Vela, a declarat atunci că Guvernul intenționase să refacă stocurile de cereale din rezerva de stat și de aceea a recurs la interzicerea exportului. 

Dar acea săptămână, între 10 și 17 aprilie 2020, în care Ordonanța 8 a produs efecte, a lăsat piața cu sechele, din cauză că legislația cu privire la exportul grâului românesc a fost neclară, suspendând contracte în curs de derulare, spun specialiști din industria alimentară. 

Prețul cerealelor ar fi scăzut pe piața internă cu până la 20%, iar o felie importantă din piața externă, cum sunt importatorii tradiționali ai grâului românesc din Orientul Apropiat, ar fi fost pierdută în favoarea altor jucători, cum este Rusia. 


„Comisia nu dispune de niciun fel de informații care să arate că România se confruntă sau se va confrunta în scurt timp cu deficiențe în aprovizionarea de produse agricole destinate consumului uman”.

Comisar european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, 14 aprilie 2020

O poveste cu știri interpretate greșit

Cât despre perspectiva crizei de alimente, niciun decident nu poate răspunde cu certitudine dacă și când se va declanșa. Un singur lucru este evident: informația de avertizare a pornit de la niște oficiali al Organizației Națiunilor Unite, citați în presa internațională

Numai că mesajul acestora a fost deformat în România. O parte dintre publicațiile naționale citează o analiză Bloomberg, care pleacă, de fapt, tocmai de la decizia de interzicere a exportului în România – aflată în primii trei mari exportatori de cereale din Europa. 


Două dintre exemplele de articole apărute în presa românească săptămâna trecută, cu privire la criza alimentară.

Ce transmisese, de fapt, ONU prin vocea economistului-șef Maximo Torero era că cel mai mare rău care se poate face în acest moment sunt tocmai  măsurile protecționiste ale guvernelor naționale și întreruperea lanțurilor pieței sau impunerea de tarife și interdicții la export.

Dacă acest gen de măsuri ar fi aplicate în cascadă de mari exportatori, ar putea genera în următoarele săptămâni probleme în alimentarea unor țări sau regiuni vulnerabile. 

De aici și reacția critică a comisarului european pentru agricultură Janusz Wojciechowski la adresa măsurii unilaterale luate de România. Oficialul Comisiei Europene a declarat că „nu există motive de piață pentru a limita schimburile comerciale în interiorul sau în afara pieței unice”.

„Restricțiile care plasează o <povară excesivă> asupra exportatorilor de produse agricole vor afecta securitatea alimentară. Comisia nu dispune de niciun fel de informații care să arate că România se confruntă sau se va confrunta în scurt timp cu deficiențe în aprovizionarea de produse agricole destinate consumului uman. Măsurile par să fie disproporționate”. 

Janusz Wojciechowski, Comisar european pentru Agricultură

Am solicitat opinia unor analiști politici, specializați în evaluarea riscurilor, dar și explicații de la reprezentanții industriilor alimentare, de panificație și de la Ministerele Afacerilor Interne și Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu privire la cele două ordonanțe militare și urmările lor.

Dacă pentru oficialii industriei măsura este considerată pripită și „luată pe genunchi”, oficialii politici refuză să răspundă unor întrebări cheie: 

  • Există informații că România se va confrunta în viitorul apropiat cu lipsa unor produse alimentare de larg consum? 
  • Dacă scopul restricției exporturilor a fost refacerea rezervelor de stat, România a vrut doar să cumpere grâu mai ieftin de pe piață, având în vedere prăbușirea prețului?
  • Ce măsuri concrete pentru asigurarea recoltei acestui an au fost luate? 

La ora actuală nu există niciun pericol să se moară de foame în România. Dar și <moartea de foame> are diferite nuanțe. A nu muri de foame și a avea să mănânci din ceea ce produci nu înseamnă a mânca foarte bine sau a mânca tot ce vrei.”

Sorin Minea, președinte Romalimenta

Guvernul s-a grăbit să corecteze o fluctuație a pieței, care are loc anual 

Sorin Minea. Foto arhiva facebook

Sorin Minea (foto) este președintele Romalimenta. Aceasta este o federație a patronatelor din industria alimentară, mari firme procesatoare, autohtone și multinaționale. La solicitarea PressOne, el a făcut o evaluare a pieței alimentare actuale din România, pentru mai multe produse de bază în alimentația noastră. 

Minea spune că, în ultimii 30 de ani, România nu a produs mai mult de 50% din necesarul de carne de porc – principala proteină animală consumată de români. Mai mult, în ultimii doi ani, din pricina pestei porcine africane, producția s-a diminuat la 20-25%. Pe de altă parte, spune el, România cumpără carne de porc de pe piața comună europeană pentru a completa necesarul de cerere. Nici cartofi nu avem suficienți. Și aceștia vin de pe piața europeană. 

Să luăm o situație în vogă: laptele și produsele lactate. Dacă am bea numai lapte și-am mânca numai brânză de vaci și telemea, am avea. Dar dacă vrem să mâncăm Emmentaler, Cheddar, Roquefort și așa mai departe, suntem dependenți, fiindcă noi nu le producem. Dacă vreau să mănânc șuncă de Parma, o iau din Italia, fiindcă România nu produce și nici nu va produce vreodată. Asta înseamnă dependența. 

Dacă vrei să trăiești mai prost, poți mânca doar ceea ce se produce în România


În schimb, mezeluri procesate sau carne de pasăre se produc în cantități ușor excedentare și în acest moment. Minea spune că întrebarea „ce putem noi asigura” la ora actuală din punct de vedere alimentar reprezintă reducerea la absurd a unei situații date. 

Foto: Mircea Gherase (c)

A fi în UE înseamnă a fi parte dintr-o piață comună. E ca și când eu aș aproviziona Bucureștiul de la Timișoara, cam același lucru e și când cumpăr din altă țară europeană. Pe teritoriul UE nu există import și export, există comerț. 

La ora actuală nu există absolut nicio țară din Europa care să fie complet independentă din punct de vedere alimentar. Ar fi și o greșeală, o prostie. Nimeni nu gândește așa.

Despre România nu putem spune că independentă sau dependentă. Pe anumite perioade din an, în funcție de sezon, România nu are de unde să aibă legume și fructe, fiindcă nu are sere. E o dependență, dar nu neapărat de UE, ci de producția țărilor care au altă climă. Așa se întâmplă în toată lumea.”, a declarat Sorin Minea. 

România este independentă „de ani de zile” la producția de grâu și porumb, unde suntem exportatori și mari producători, iar interzicerea exportului a fost „o greșeală, fiindcă suntem unii din jucătorii de pe piața mondială”. 

Sorin Minea spune că executivul s-a îmbătat cu cuvinte când a redactat Ordonanța militară nr.8, mai cu seamă că interzicea și exportul de produse procesate din cereale, a căror valoare adăugată este mai mare. 

La produse procesate abia intrasem pe piața europeană și aveam și desfacere la piața din fostele state iugoslave. Dădeam acolo pufuleți, biscuiți, tot felul de nebunii. Cine a dat această ordonanță e în cel mai bun caz, dus cu pluta, sau a făcut-o intenționat sau din prostie. Acum câteva luni, un producător de croissante român spunea mândru că a intrat până și pe piața din Franța. 

Una din fabricile de pâine din România tocmai își deschisese o secție foarte mare și foarte modernă de pâine și patiserie congelată. Piața românească a scăzut, cererea de mâncare pe piață e mai mică decât în mod normal, el ar fi exportat. Dacă îi închizi posibilitatea de a da afară, îl bagi în faliment și piața e luată de altcineva. ”. 


Cu privire la diminuarea stocurilor de grâu, Sorin Minea susține că acest lucru se întâmplă în fiecare an în această perioadă, iar prețul cerealelor crește.

E o chestie normală, fiindcă se așteaptă recolta următoare. Și s-ar putea să fie o recoltă slabă. În fiecare an se întâmplă același lucru și în fiecare an, acum e perioada când exportatorii dau afară. 

Cineva a spus, dacă nu scoateți de la rezerva de stat 200.000 tone, s-ar putea să avem o lună în care să nu fie suficient grâu. De la asta a pornit tot scandalul. Cineva și mai deștept a tradus-o în <nu vom mai avea grâu>, iar altcineva extrem de deștept a dat o lege. Au făcut o chestie populistă. 

Erau foarte multe comentarii mai ales pe Facebook despre cum va putea România să trăiască acum până la adânci bătrânețe. Ce e straniu, zic eu, e că prima oară acest gen de reacție protecționistă a fost anunțată în Rusia. Și după ce a circulat această știre, tocmai zilele trecute Rusia a semnat pentru contract uluitor cu Egiptul și țările arabe. 

Deci, ne-a luat o felie din piață la prima strigare. De aceea mi se pare ciudată decizia luată de România. Prăbușirea grâului pe piață în România, dacă ai excedent și nu exporți, înseamnă că pe intern prețul va scădea dramatic. Nu cred că e dorit acest lucru de vreun fermier. Acel articol faimos, în care se face trimitere la o criză alimentară, are un <dacă> la început. <Dacă> piața va fi dereglată prin oprirea comercializărilor, <s-ar putea să>. Parcă sună altfel”. 


Foto: Mircea Gherase (c)

Panificația din România, în Franța și Belgia

România exportă produse de panificație în UE și în alte state non-UE, inclusiv în Statele Unite ale Americii, doar în ultimii doi ani investițiile în sector ridicându-se la 70 de milioane de euro, a declarat pentru fermierinromania.ro președintele Rompan, Aurel Popescu.

De exemplu, croissante produse de o fabrică din Turda ajung chiar în patria croissantelor, Franța, și în Belgia, iar celebrii biscuiți cu cremă, eugeniile- promovate chiar de fostul lider PSD Liviu Dragnea, se regăsesc pe rafturile magazinelor din New York sau Chicago. Sursa: Hotnews, noiembrie 2019


Exemplul Rusiei

Rusia și alte câteva țări membre în Comisia Economică Euroasiatică au anunțat primele, la începutul lunii aprilie, că au decis să restricționeze exporturile pentru semințe de floarea soarelui, hrișcă, orez și secară până în 30 iunie, din pricina pandemiei de coronavirus, a anunțat agenția RIA news. Soia sau ceapa și alte legume vor mai fi comercializate doar în interiorul Uniunii Economice Euroasiatice. Ministrul Agriculturii din Rusia a anunțat că va limita exportul de grâne la 7 milioane de tone, pentru aceeași perioadă a lui 2020, aprilie-iunie, ca să poată asigura necesarul intern.  Sursa: The New York Times, 3 aprilie 2020


Dacă un jucător important – iar România e un jucător important – părăsește această piață s-ar putea să o părăsească și alții. Atunci, vor fi țări care vor intra în deficit și într-adevăr, încet-încet, va apărea foametea. Dacă eu interzic acum comerțul cu grâu și nemții de mâine interzic comerțul cu carne de porc, s-ar putea ca prețul porcului în România să se dubleze. Și românii să nu mai aibă carne de porc. Murim, nu murim de foame, sunt efectiv chestii populiste”.

Sorin Minea, președinte Romalimenta

Imposibil de prognozat o criză alimentară

Foto Lucian Muntean

Agronomul Dacian Cioloș (foto), europarlamentar și liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European și fost comisar european pentru agricultură (2010-2014) a declarat și el, pentru PressOne, că măsura interzicerii exporturilor a fost una inadecvată și a generat panică la nivel național. 

Dacă obiectivul Guvernului era să asigure aprovizionarea pieței românești cu produsele acestea de primă necesitate, acest lucru se putea face și altfel decât din topor și pe picior. 

Nu s-au luat în considerare nu numai riscurile de a afecta piața comună din care noi facem parte, dar nici măcar nu sunt sigur că o astfel de măsură va asigura aprovizionarea pieței interne. 

Ce înseamnă asta? Să te asiguri că industria alimentară, cei care fac pâine, produse de patiserie și cei care le comercializează au materia primă necesară, făină. Ei, cum te asiguri? Prin faptul că blochezi grâul acela sau cerealele se blochează în hambare, în stocurile fermierilor care au deja contracte. Știm noi dacă industria alimentară din România are nevoie de marfa asta? La ce preț? Când va avea nevoie de ea, de ce tip, ce calitate, pentru ce tip de produs? Dacă aș fi văzut o astfel de analiză, în care să spună Ministerul Agriculturii și Ministerul Economiei, noi preconizăm că în următoarele 6-12 luni că vom avea nevoie de cantitățile astea…” 


E o lege protecționistă care nu are impact. Cei care au făcut această propunere se vede clar că nu sunt conectați la realitățile din mediul agricol.

Dacian Cioloș, liderul Renew Europe din Parlamentul European

În acest moment, mai precizează Cioloș, e imposibil de prognozat o criză alimentară, dar, mai adaugă el, până în luna iunie nu există informații cu privire la o schimbare bruscă a cererii și ofertei de pe piața comună. 

Foto: Lucian Muntean

Nu mănâncă lumea mai mult sau mai puțin pentru că a fost criză, eventual mănâncă mai puțin fiindcă s-a stat mult în casă. Ce se va întâmpla din toamnă încolo depinde de acest an agricol și aș vrea să văd care e planul Guvernului ca să combată seceta, cum asigurăm irigațiile, acolo unde e nevoie. 

Asta au cerut agricultorii, nu să-i blocheze în hambare, ci să le dea acces la apă, pentru ca recolta din iulie-august și apoi din toamnă să fie mai bună decât o putem acum preconiza”. 


Dialogul limitat dintre producători și Guvern ne face vulnerabili 

Foto: Lucian Muntean

Radu Magdin (foto) este analist politic. El spune că reacția crispată și protecționistă a Guvernului pornește de la incapacitatea decidenților politici de a asigura un cadru modern pentru dezvoltarea agriculturii românești. Frica pornește de la lipsa de încredere. 

Decizia de suspendare a exporturilor de cereale și produse procesate din cereale, anulată între timp pe fondul criticilor interne și externe, a avut marele <merit> de a pune sub semnul întrebării nivelul stocurilor interne ale României. 

Orice decizie protecționistă ascunde, întotdeauna, o teamă mai mult sau mai puțin justificată. În cazul nostru, teama poate fi justificată doar în măsura în care întâmpinăm probleme la nivelul asigurării rezervei de stat, dar vine și pe fondul unei relații dificile între stat și agricultori în ultimele decade. 

Dincolo de subvențiile disponibile și programe guvernamentale punctuale, viziunea pentru dezvoltarea agriculturii românești a rămas una limitată, depășită, care nu a încurajat în totalitate aplicarea unor practici moderne și orientări actuale – cum ar fi producția de legume sau combustibili bio și, bineînțeles, consolidarea capacităților de procesare a produselor agricole. 

Grija față de factorul uman, de lucrătorii agricoli care acum se văd nevoiți să plece în țările vest-europene, în ciuda pericolului evident și a cazurilor tragice din ultimele zile, este de asemenea esențială. Acest dialog limitat între factorii guvernamentali și producătorii agricoli este ceea ce ne face acum vulnerabili în fața unei crize alimentare, indiferent când va veni ea.

Foto: Mircea Gherase (c)

Frica față de o eventuală criză alimentară, bazată pe un grad de încredere extrem de redus între producători și stat, nu poate fi combătută prin măsuri protecționiste ci, mai degrabă, printr-o intensificare a cooperării pe piața locală și europeană, diversificarea schimburilor și obiectivelor comune. Nu contează numai să ai stocuri, ci contează și la ce preț se cumpără/ vinde. Sigur, ca să fiu și mai clar, e important să ai mâncare, dar nu la prețuri umflate, de criză”.

Radu Magdin, analist politic

La sfârșitul săptămânii trecute, în ziua în care România anunța revenirea asupra ordonanței de interzicere a exporturilor,  Comisia Europeană a adoptat două măsuri de sprijinire a sectorului agroalimentar, menite să le ușureze fermierilor accesul la lichidități și să reducă sarcina administrativă de pe autoritățile naționale. 

Comisia a majorat avansurile la plățile directe (de la 50% la 70%), respectiv plățile pentru dezvoltare rurală (de la 75% la 85%). Fermierii vor începe să primească aceste avansuri de la jumătatea lunii octombrie. 


Ce a explicat Vela?

Prin această ordonanță, articolele care interzic acest export își încetează aplicabilitatea. În urma discuțiilor purtate la nivel guvernamental cu comercianții de produse cerealiere s-a reușit perspectiva (sic!) și s-a clarificat achiziția necesară pentru completarea rezervei de stat astfel încât un subiect care preocupa Guvernul României, securitatea alimentară, să fie asigurată până la următoarea recoltă. Tot ce a fost interzis la export, nu mai este interzis”.

Marcel Vela, ministrul Afacerilor Interne din Guvernul României

Între timp, în online-ul românesc… 

Foto: Mircea Gherase (c)

Așa cum s-a întâmplat în cazul mobilizării fără precedent pentru susținerea sistemului medical românesc și dotarea spitalelor cu echipamente de protecție de primă necesitate, societatea civilă a început să se reunească în comunități consistente în jurul unor proiecte care ușurează accesul la hrana de la nivel local.

Chiar dacă vine pe linie instituțională, una din primele inițiative a aparținut Consiliului Județean Cluj, care a facilitat unei asociații create în 2010, Produs de Cluj, să preia online comenzi de alimente și produse procesate ale producătorilor locali.

Mici producători de fructe proaspete și legume de sezon sunt ajutați pe astfel de grupuri de suport, care au înflorit pe social media într-un fel de cooperative pe internet, și au început să își distribuie la domiciliul clienților recolta, date fiind restricțiile de deplasare și riscurile de îmbolnăvire din aceste zile. 

Prețul unui coș de piață începe de la minimum 50 lei, iar agricultorii nu percep uneori nici măcar taxă de transport sau anunță gratuitățile pentru anumite zone din oraș. Astfel, costurile trecerii „pe online” sunt minime. 


Am încercat câteva zile să obținem o reacție din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu privire la contextul celor două ordonanțe militare succesive și la prognozele oficiale privind situația rezervelor de stat și a măsurilor pentru securizarea viitoarei recolte din vara-toamna 2020. Nici Ministerul, nici ministrul Adrian Oros nu au răspuns pe niciun canal până la publicarea acestui articol. 

Foto: Lucian Muntean
Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...