Zbor deasupra unui cuib de cuci. „Oamenii sunt disperați, nu au cu ce-și plăti facturile”

Bianca Felseghi

Senior Editor

Valentin Șchiopu

Redactor

Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a înregistrat vineri, 10 aprilie, un dosar penal de cercetare in rem a celor care se fac vinovați de a fi înghesuit, în parcarea Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj și, ulterior, în terminalul plecări, circa 1.000 de muncitori sezonieri care trebuiau să ajungă în Germania.

Acuzația este de zădărnicirea combaterii bolilor și cercetările vor avea loc în contextul în care, în România, regulile impuse prin instalarea stării de urgență interzic aglomerările de persoane.

Cu toate acestea, joi, 09.04.2020, începând cu ora 07:00, sute de oameni, aduși cu autocare și microbuze din mai multe părți ale țării - unele dintre ele decretate deja focare de infecție cu Covid-19 - au început să se strângă în incinta Aeroportului.

Trebuiau să fie transportați cu 13 curse charter, organizate în baza unui acord dintre statul german și cel român. Germania are nevoie de muncitori sezonieri pentru culegerea de urgență a recoltei de sparanghel.

Aeroportul Cluj-Napoca. Foto: Dan Bodea/Transilvania Reporter

În ciuda pericolului mare de contagiere, autoritățile aeroportuare, firmele de pază și protecție și firmele plasatoare de forță de muncă și transport, care i-au adus pe cei câteva sute de muncitori români, nu au luat nicio măsură pentru a păstra în limite rezonabile riscul a de trimite în Germania oameni direct infectați cu Sars-Cov-2.

"Se știa de două săptămâni de aceste zboruri"

Pe Facebook e plin de anunțuri care oferă intermediere în găsirea unui loc de muncă în fermele din Germania. Pagina Locuri de munca in Germania are peste 20.000 de likeuri. E administrată de Geta Lupșan, un medic stomatolog din Măgura Ilvei (județul Bistrița-Năsăud) și acționar unic al unei agenții de plasare a forței de muncă.

Firma ei e activă din 2009. Inițial făcea transport de călători, iar în urmă cu cinci ani și-a schimbat obiectul de activitate și se ocupă de recrutare pentru muncile agricole în străinătate.

Apă și talpă. Să alergi toată Via Transilvanica. Și să rămâi în viață.

Aceasta este povestea unui documentar de lung metraj care tocmai a intrat în cinematografe. Filmul e un must see, nu doar de către pasionații de alergare sau fanii Via Transilvanica. Este pur și simplu un film onest, dinamic, care conține fascinante felii de viață. E genul de film care pare prea scurt. Când se termină simți că ai fi vrut să mai vezi.

Reportaj: Minerii care sting lumina. De ce s-au bătut oamenii din Valea Jiului pe slujbele din subteran

325 de posturi au fost aruncate pe piață la începutul lunii septembrie 2024 și candidații s-au înghesuit să-și depună dosarele. Paradoxul închiderii minelor din Valea Jiului e că e nevoie de oameni în subteran.

Astfel sună un anunț pe pagina Getei Lupșan. A avut oameni care au plecat joi de pe aeroportul din Cluj și care vor munci la recoltarea sparanghelului. Am sunat-o pentru a întreba ce s-a întâmplat în cazul de la Cluj, din perspectiva unui reprezentant al firmelor de plasare.

„Nu e ca și când cineva s-ar fi trezit cu peste 10 avioane aterizând dintr-odată la Cluj. Hopa, au aterizat niște avioane, hopa, uite niște oameni, ce facem? Se știa de cel puțin două săptămâni, se zboară de pe aproape toate aeroporturile din țară și așa va fi toată luna aceasta, mai și iunie.

Patronii din Germania, fermierii, au făcut solicitare la Ministerul Muncii, acesta din urmă colaborează cu niște companii aeriene. Au stabilit că la data X pot oferi 3 aeronave, patru, cinci...

Știa toată lumea cu ceva timp înainte când vor ajunge. Nu înțeleg toată harababura. A fost deficitară organizarea de la aeroport, dar și faptul că au trimis oamenii mai repede acolo decât era stabilit. Să fie acolo, să prindă loc. Credeau că e ca la Wizz, că rămâi pe jos. Dar aici nu rămâne nimeni pe jos, toată lumea urcă”, spune Lupșan.

"Nu e ca și când cineva s-ar fi trezit cu peste 10 avioane aterizând dintr-odată la Cluj. Hopa, au aterizat niște avioane, hopa, uite niște oameni, ce facem? Se știa de cel puțin două săptămâni"

Femeia spune că partea germană a plătit biletele lucrătorilor români și că a trimis 13 aeronave calculând tocmai ca pasagerii să aibă un loc liber între ei. La destinație ar fi fost așteptați de reprezentanții fermierilor germani. Românii au fost împărțiți în grupuri care au ajuns în cel puțin 100 de ferme.

Potrivit unei derogări de la restricțiile de călătorie impuse din pricina pandemiei și care a fost adoptată de Cabinetul Federal din Germania la începutul acestei luni, aproximativ 40.000 de lucrători sezonieri au voie să intre în Germania în lunile aprilie și mai.

Condițiile de muncă sunt supuse, însă, unor rigori. Muncitorii străini vor circula numai pe cale aeriană și sunt ridicați în bloc (nu au voie să călătorească individual) de la aeroport de către companiile care au luat legătura cu agențiile de plasare a forței de muncă din țările de proveniență.

Toate persoanele trebuie să treacă printr-un control de sănătate la sosire și ulterior, vor lucra strict separat de ceilalți angajați în primele 14 zile, fără posibilitatea de a părăsi locațiile în care trăiesc și lucrează.

„Toți au contractul și o listă cu un set de instrucțiuni. O să postez un video cu organizarea nemților, în aeroporturile de destinație. Pentru transportul lor către ferme au procedat în felul următor: într-o mașină cu 6 locuri au urcat doar trei oameni.

În primele două săptămâni lucrează separat de grupul mare, ajuns deja acolo înainte de declararea pandemiei. Apoi îi integrează, dacă totul e în regulă. Ajung și încep să lucreze încă de a doua zi, nu intră în carantină, cum greșit s-a mai spus”, spune proprietara firmei de plasare a forței de muncă.

Aeroportul Cluj-Napoca. Foto: Dan Bodea/Transilvania Reporter

După calculele ei, un muncitor ar putea rămâne cu între 2000 și 3000 de euro în mână, după o lună de muncă. Recoltarea sparanghelului și plantatul de căpșuni sunt acum prioritățile fermierilor. Lupșan spune că e asaltată cu telefoane și că cererea a crescut cu 20 la sută față de perioada similară a anului trecut.

„Nimeni nu voia să plece la muncă înainte de Paști. Nu puteau concepe așa ceva. Acum primesc și 100 de telefoane pe zi. Lumea e disperată, nu mai are cu ce plăti facturile. Vă spun eu că nu pleacă înapoi cei care s-au întors acum câteva săptămâni din Spania sau Italia și care majoritatea sunt cei care se ocupă de alba-neagra și alte prostii.

La noi apelează oameni muncitori, cei care practică munci sezoniere de ani de zile în Occident. Și, în plus, cei care au rămas fără locuri de muncă în această perioadă.

M-a sunat o femeie care are un salon de înfrumusețare în Bistrița. Să-i caut ceva pentru că nu mai are cu ce plăti chiria. Sunt mii de firme de recrutare în România, multe neînregistrate. Și foarte mulți oameni care pleacă să muncească”, a mai spus femeia.

"Recolta nu așteaptă!"

"Recolta nu așteaptă. Nu poți întârzia să semeni câmpurile", a declarat Julia Kloeckner, ministrul Agriculturii din Germania, într-o conferință de presă organizată pe aeroportul din Frankfurt-Hahn.

Fermierii aduseseră deja aproape 20.000 de lucrători, înainte de impunerea interdicțiilor de călătorie legate de Covid-19, iar Germania a prelungit timpul în care "sezonierii" au voie să stea, de la 70 de zile la 115 zile. Lucrătorii trebuie să se înregistreze online pentru a primi draftul de contract și pentru a fi verificați de către poliția federală.

Până în prezent, 9.900 de est-europeni se înregistraseră pentru luna aprilie și încă 4.300 pentru mai. Anul trecut, în plin sezon, munceau 300.000 de oameni în fermele din Germania, lucrători veniți din România, Bulgaria, Ucraina sau Ungaria.

Prim-ministrul român Ludovic Orban se așteaptă să plece 80.000-90.000 de lucrători sezonieri din România. Și asta spre toate țările care îi solicită, inclusiv Italia.

"Nu avem nicio pârghie legală de a împiedica cetăţeni români să fie angajaţi la companii din alte ţări. Ce putem face noi? [...] Este un acord de voinţă care este dat în mod independent de fiecare cetăţean român care decide să plece la muncă atunci când i se oferă un loc de muncă în altă ţară.

Deplasarea persoanelor către o ţară unde au contract de muncă este încadrată între prevederile ordonanţelor militare emise - deplasarea în scop profesional. Asta nu înseamnă că noi vom mai tolera ceea ce s-a întâmplat la Cluj.

Aici totul trebuie asigurat printr-o corectă planificare a zborurilor sau a altor mijloace de transport şi prin asigurarea tuturor măsurilor de distanţare fizică, de protecţie a persoanelor care se deplasează spre locurile de muncă pe care le vor avea în alte ţări", a spus Orban la TVR.

*

Și vineri s-a plecat de pe aeroportul din Cluj. De data aceasta, regulile de distanțare au fost respectate, dacă facem abstracție de numărul mare de oameni adunați la un loc.

Aeroportul Cluj, vineri 10.04.2020 foto:actualdecluj.ro

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€