Președintele Camerei Deputaților Marcel Ciolacu și Prim-ministrul Ludovic Orban în plenul Parlamentului. Foto: Robert Ghement/EPA/Agerpres

Cum a „furat” PSD Ardealul cu ajutorul Guvernului Ludovic Orban

Proiectul de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc la care s-a referit astăzi președintele României a trecut de Camera Deputaților prin adoptare tacită. Președintele a văzut imediat o tentativă a PSD de a „fura Ardealul”, după cum a declarat într-o conferință de presă. 

Cu toate acestea, PressOne a descoperit că problema a fost neinteresantă și pentru Guvernul condus de Ludovic Orban. Instituția a transmis un punct de vedere pentru proiectul de lege abia pe 16 aprilie – adică la aproape trei săptămâni după ce termenul de adoptare tacită trecuse. Guvernul ar fi trebuit să transmită acest punct de vedere până în 7 februarie. 

Am vrut să vedem cum a trecut tacit de prima cameră a Parlamentului un proiect legislativ care vizează una din cele mai sensibile chestiuni politice, Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc. Am descoperit un lung șir de bâlbe și o altă listă de proiecte de lege care au trecut la fel, prin adoptare tacită, în ultimele două luni.


Dezinteresul PNL pentru autonomie

Guvernul României ar fi trebuit să depună la Cameră punctul de vedere referitor la acest proiect, și care fusese solicitat de Biroul Permanent al Camerei, încă din 7 februarie 2020. Nu a făcut-o. Dimpotrivă, a întârziat până în 16 aprilie 2020 în transmiterea acestui document, adică aproape la trei săptămâni după ce trecuse termenul de adoptare tacită. Ultima dată la care proiectul se mai putea dezbate în plenul Camerei a fost 25 martie 2020. 

Miting al secuilor la Sfântu Gheorghe, Județul Covasna, 20 februarie 2008. Foto: Lucian Muntean

Așadar, Guvernul a făcut posibilă amânarea dezbaterii propunerii de lege, până după depășirea termenului legal. Acest lucru a atras după sine adoptarea de principiu a legii prin așa-numitul „vot tacit” a propunerii. Și asta în condițiile în care toate comisiile sesizate, precum și avizele Consiliilor Legislativ și Economic și Social, au fost negative. 

Pe subiectul autonomiei Ținutului Secuiesc se discută în contradictoriu de ani de zile și de fiecare dată, oricare dintre partidele tradiționale, PSD sau PNL, care s-au aflat la putere, au contestat atât legitimitatea unei astfel de propuneri, cât și inițiativele legislative pe același subiect. Și care nu au lipsit. În mai multe cazuri UDMR, cel mai mare partid reprezentant al minorităților naționale din România, a încercat să obțină undă verde pentru realizarea statutului de regiune autonomă pentru cele trei județe aflate în centrul României, (o parte din) Mures, Harghita și Covasna și locuite, în majoritate, de români de etnie maghiară. 

Și totuși, în plină evoluție a scenariului de contracarare a epidemiei de Covid-19, am aflat, la 6 zile de la adoptare, că Propunerea legislativă nr. 670/2019 privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc a trecut de Cameră și urmează să fie dezbătută în camera superioară, decizională, care este Senatul. 

Cronologia

Proiectul a fost depus la Biroul Permanent al Camerei Deputaților chiar înainte de Crăciun, pe 23 decembrie 2019, inițiatorii fiind doi deputați UDMR, Zsolt-Istvan Biro şi József-György Kulcsar-Terza.

Biroul a anunțat imediat calendarul lucrărilor: a înregistrat proiectul pentru dezbatere și a solicitat avize și puncte de vedere. De la Consiliul Economic și Social și de la Consiliul Legislativ, termenul pentru remiterea avizelor a fost stabilit pentru data de 7 februarie 2020. La fel, punctul de vedere al Guvernul României ar fi trebuit să fie depus până la 7 februarie 2020. 

Consiliul Economic și Social a remis avizul său negativ în 15 ianuarie. 

Consiliul Legislativ s-a achitat de datoria legală în termenul limită, pe 7 februarie 2020. 

În schimb, punctul de vedere al Guvernului s-a lăsat așteptat până în 16 aprilie 2020. 

Punctul de vedere nr. 2532/14.04.2020 s-a discutat în ședința de Guvern din 9 aprilie 2020, iar Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA) arată documentul oficial, nu susține inițiativa legislativă. 

Potrivit site-ului Camerei Deputaților, Propunerea 670/2019 apare ca fiind „dezbătută” în plenul Camerei. Este vorba, însă, de constatarea lui Marcel Ciolacu din 23.04.2020, că termenul de dezbatere și vot a fost depășit. 

Stenograma Ședinței din Camera Deputaților, din data de 23 aprilie 2020.

Am contactat-o pe Angelica Fădor, deputat de Suceava și președinta Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului din Camera Deputaților, comisie raportoare în cazul propunerii legislative privind Statutul Ținutului Secuiesc. 

Fădor spune că singurul lucru de care Camera avea nevoie pentru a pune pe ordinea de zi și apoi a dezbate propunerea era raportul Comisiei pe care o conduce și care a fost depus cu 21 de zile înainte de termenul limită. Ea acuză PSD-ul că ar fi împins în spatele listei proiectul, la poziția 112 stabilită în ședința Biroului Permanent al Camerei din 9 martie 2020, tocmai pentru a se asigura că nu va fi discutat niciodată în termen. 

Pentru ca o propunere legislativă să ajungă în plenul Camerei trebuie să fie avizată de Comisiile sesizate și, respectiv, să se dea raport de către Comisia sesizată pentru raport. În data de 3 martie, Comisia de administrație s-a întrunit în ședință și a avut printre alte subiecte, pe ordinea de zi, și propunerea legislativă privind Statutul Ținutului Secuiesc.

Cu unanimitate de voturi s-a elaborat un raport de respingere a acestei inițiative, de altfel și în 2004, în 2005, 2016, 2018 au fost inițiative similare ale UDMR și de fiecare dată au fost respinse. În 4 martie a fost depus raportul în condițiile în care termenul pentru adoptare tacită era 25 martie. 

Acuzațiile dlui Ciolacu că ar fi trebuit să ne atenționeze printr-o adresă sunt nefondate. Pe 9 martie el a fost înscris pe ordinea de zi a plenului de către Biroul Permanent, aici cei de la PSD, ALDE și Pro România au majoritate. Avem și noi reprezentanți, dar cei care decid ce se întâmplă, ce ajunge în plen, sunt majoritatea.

Au înscris proiectul abia la poziția 112. Asta înseamnă că n-ar fi avut nicio șansă ca în final acest proiect să fie discutat, decât dacă ar fi existat posibilitatea ca cineva să ceară ca pe ordinea de zi să fie adus mult mai în față. Doar 8-11 puncte de pe ordinea de zi se supun plenului. N-a fost niciun interes să fie discutat, ci să fie ținut la sertar, cu scopul de-a fi adoptat tacit.

De ce a venit punctul de vedere al Guvernului atât de târziu, în 16 aprilie? În ce măsură acest fapt influențează intrarea unui proiect aflat pe ordinea de zi, în dezbatere? Fădor spune că singurul lucru care contează este raportul Comisiei pe care ea o conduce și că Guvernul nu a dat dovadă de dezinteres față de subiect. 


Necesar pentru a pune pe ordinea de zi și a dezbate un proiect legislativ este raportul Comisiei.

Angelica Fădor (PNL), președinta Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului din Camera Deputaților

Laurențiu Dan Leoreanu este chestor din partea PNL în Biroul Permanent al Camerei Deputaților și membru în Comisia de Administrație a Camerei. Leoreanu a declarat inițial că proiectul statutului Ținutului Secuiesc „n-a ajuns pe ordinea de zi”. 

I-am comunicat că pe site-ul Camerei figurează că în data de 9 martie, Biroul Permanent a întocmit lista ordinii de zi pe care se regăsea și proiectul Ținutului Secuiesc. 

A, da, a fost, dar n-a mai fost dezbătută! N-a fost pe ordinea de zi în sensul să ajungem s-o votăm. Să fie operațională. Punctul de vedere al Guvernului a venit când s-a cerut, aicea e între staff-urile Camerei Deputaților și ale Guvernului, urmând ca până la data de expirare a termenului de adoptare tacită să vină răspunsul Guvernului.

Ba da, a venit! Eu vă spun așa, termenul de trecere tacită era 23 și pe 14 sau 15 a venit punctul Guvernului, negativ. N-a intrat proiectul în Parlament și nu avea avizul negativ? Nu a venit după termenul de adoptare tacită. A, 16 aprilie. N-am văzut. Io știam că parcă 16 martie. N-am în față desfășurătorul. Avizul oricum era consultativ. Colegii noștri se ocupă acuma la Senat, să fie respins la Senat”. 


Acuma, să vedem exact dedesubturile care-au fost e foarte greu, trebuie făcută o reconfigurare a tot ceea ce s-a întâmplat. E păcat că s-a ajuns aici. Ați văzut că la un moment dat, UDMR-ul a susținut guvernarea PNL, de o lună de zile încoace s-au întors un pic lucrurile. Pot fi puse cap la cap coincidențe, dar nu vreau să intru în zona asta speculativă

Laurențiu Dan Leoreanu este chestor din partea PNL în Biroul Permanent al Camerei Deputaților

Am încercat să luăm legătura cu purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ionel Dancă, dar până la publicarea acestui articol, el nu a răspuns.

La începutul lunii iunie 2019, românii și ungurii s-au înfruntat în două proteste concomitente desfășurate în Valea Uzului, Harghita. FOTO: captură HotNews.

S-au încins spiritele

Proiectul legislativ în discuție prevede, printre altele, constituirea și recunoașterea prin constituție a unei regiuni autonome, pe criterii etnice, în județele Mureș, Harghita și Covasna, care să aibă dreptul de autoadministrare și de generare a unei legislații proprii, inclusiv în ceea ce privește limba folosită în instituțiile publice, sistemul școlar și economia zonei. În proiect, Ținutul Secuiesc ar fi condus de un președinte și un Consiliu de Administrație.


În timp ce noi, eu, Guvernul, ne luptăm cu pandemia de coronavirus, PSD-ul, marele PSD, se luptă în birourile secrete ale Parlamentului ca să dea Ardealul ungurilor”.

Reacție Klaus Iohannis, președintele României

Klaus Iohannis, isterizat si nervos, a avut o declarație nedemnă pentru un președinte, cu un mesaj tipic PRM-ist violent și periculos: ungurii ne iau Ardealul. Astăzi am fost martorii unui eveniment fără precedent în ultimii 30 de ani: de la microfonul Cotroceniului se dezinformează grosolan și se instigă împotriva maghiarilor. UDMR respinge ferm acest gen de discurs și orice fel de instigare. Președintele trebuie să-și ceară scuze pentru acest derapaj periculos.

Reacția oficialilor UDMR, după conferința președintelui.

Întrunit în ședință de urgență după ieșirea furibundă a președintelui, Senatul a respins într-o şedinţă de plen proiectul privind Statutul Ținutului Secuiesc. S-au înregistrat 126 de voturi „împotrivă” şi 9 voturi „pentru” din partea reprezentanților UDMR.

Culisele

Trocul cu votul tacit în prima cameră a Parlamentului este un joc politic, au declarat pentru PressOne surse parlamentare din interiorul PSD. Spre exemplu, în 2017 și în 2018 susținerea de către UDMR a unor mișcări politice care să asigure majoritate în Parlament au fost negociate tot cu adoptarea unui cadru legislativ pentru minorități.

Jocul este unul electoral: UDMR câștigă imagine, chiar dacă problema, pe fond, nu se mai discută. 

În 2017, când noi ne-am picat Guvernul Grindeanu, Dragnea le-a promis celor de la UDMR că trece autonomia tacit de Camera Deputaților, ca să poată liderii UDMR să-și facă imagine pe asta, iar apoi pică la Senat. Au fost atunci o serie de deputați PSD care s-au opus și treaba a picat. În 2018, a încercat să o facă din nou, cu modificarea legislației pentru minorități. Nu a mers. 

Și, practic, PSD a rămas cumva dator UDMR, PNL e acum la guvernare cu susținerea UDMR, s-au gândit că lumea e panicată de coronavirus, n-o să vadă că trece tacit proiectul ăsta. Ciolacu nu e din Ardeal, nu înțelege că nu poți face așa ceva, Guvernul Orban a depășit termenul maxim cu punctul de vedere… 

Au mai fost și săptămânile în care Camera a avut lucrările suspendate… proiectul a fost adoptat tacit. Asta a fost o înțelegere între grangurii mari din PSD și PNL, asta a fost.”, au declarat pentru PressOne surse parlamentare din PSD.


În ultimele trei luni, cel puțin alte șase proiecte de legi au trecut prin aprobare tacită.

În fiecare an trec zeci de trăznăi adoptate tacit, dar reacția de astăzi a președintelui Iohannis a fost extrem de disproporționată. 

Proiectul acesta, pe care nu țin minte să-l fi văzut pe Ordinea de zi, a venit în perioada aceea, după 9 martie, a fost imediat Chițac declarat pozitiv cu COVID-19, apoi a fost povestea cu Florin Cîțu, care a fost nominalizat premier și s-a retras în ultima secundă, apoi pe 13 martie s-a luat curentul la cameră, apoi nu mergeau tabletele…

Dar, revin. În fiecare an trec de Cameră zeci de proiecte care se adoptă tacit, pentru că atunci când ajung pe Ordinea de zi, sunt și câte 400 de proiecte pe o listă, iar în dezbatere ajung abia primele 10-12 proiecte din listă. Restul sunt amânate. Așa ajung să fie adoptate tacit”, a explicat Cătălin Drulă, liderul de grup al USR în Camera Deputaților.


PressOne a consultat site-ul Camerei deputaților și a descoperit că anul acesta, în februarie și martie, au mai trecut spre Senat, tot prin adoptare tacită, următoarele proiecte de lege: 

  • Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi (inițiator – Daniel-Cătălin Zamfir)
  • Propunere legislativă privind instituirea sistemului „Alertă Copil” (inițiator, Ovidiu Raețchi)
  • Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011
  • Propunere legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.92 din 15 octombrie 2018, pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei (inițiatori PNL și USR)
  • Propunere legislativă privind abrogarea dispoziţiilor care reglementează posibilitatea pensionării anticipate a personalului de specialitate juridică din sistemul judiciar (inițiator USR)
  • Tot prin adoptare tacită a trecut inclusiv Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.4/2020 care crea contextul legislativ pentru crearea Autorității pentru Digitalizarea României.
Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...