CAZUL ȚONE. UNAP constată plagiatul și îl sancționează. Academia de Poliție recunoaște frauda, însă refuză să ia măsuri

Emilia Şercan

Știri

02/11/2025

Cazul dublului plagiat în tezele de doctorat ale fostului comisar-șef și expert TV Cătălin Țone, dezvăluit în exclusivitate de PressOne, a fost tranșat în mod diferit de universitățile care i-au acordat în 2011 titluri de doctor la o distanță de 36 de zile. 

Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP) a stabilit în mod explicit că teza de doctorat a lui Țone este plagiată masiv, pe când Academia de Poliție „Al. I. Cuza”– instituție unde Țone a predat o serie de cursuri – recunoaște că există „abateri de la integritatea academică” în procent de 31%, dar pretinde că „nu este abilitată să analizeze fondul științific al lucrării și nu poate stabili existența sau inexistența plagiatului”. 

Deciziile celor două comisii de etică arată absurdul în care a fost împinsă soluționarea cazurilor de încălcare a integrității academice în România: concluziile sunt diametral opuse, deși s-au aplicat aceleași legi, pentru simplul motiv că interpretarea lor a fost complet diferită.

Cătălin Țone, fost șef al Serviciului Antidrog din Poliția Capitalei și invitat permanent în studiourile TV ca expert în combaterea traficului și consumului de droguri, în prezent pensionar special angajat consilier superior la Agenția Națională Anti-doping, a contestat deja decizia de plagiat luată de UNAP.

În august, PressOne a dezvăluit, în seria „Doctorate la indigo”, că Țone deține două titluri de doctor obținute la distanță de doar 36 de zile: unul de la Academia de Poliție, celălalt la Universitatea Națională de Apărare.  

Investigația demonstra că peste 40% din conținutul celor două teze este identic, adică autoplagiat, iar fiecare lucrare în parte este plagiată în proporție de peste 70% din diverse surse. Tema centrală a ambelor lucrări este aceeași: traficul și consumul de droguri - domeniul în care Țone a lucrat ca polițist aproape două decenii, ocupând exclusiv funcții de conducere. 

Ministrul Educației, Daniel David, a reacționat la scurt timp și a transmis celor două universități că așteaptă „responsabilitate” din partea lor și că le va cere public să se autosesizeze, dacă nu o vor face din oficiu. 

Două zile mai târziu, Academia de Poliție și UNAP confirmau public că s-au autosesizat și urmează să analizeze separat tezele de doctorat în baza cărora i-au acordat lui Țone titlul de doctor. 

Ce a decis UNAP

Comisia de Etică a UNAP s-a autosesizat pe 21 august, la trei zile după ce PressOne dezvăluia că teza de doctor cu titlul Influența traficului și consumului ilicit de droguri asupra securității naționale, susținută în această universitate în 2011 este plagiată în proporție de 79,66%, echivalentul a 239 de pagini cu conținut plagiat dintr-un total de 300.

Această lucrare i-a adus lui Cătălin Țone pe 20 iulie 2011 un al doilea titlu de doctor – în Securitate națională –, după ce pe 14 iunie 2011 acesta obținuse primul său titlu de doctor – în Ordine publică și siguranță națională – la Academia de Poliție. 

În decizia Comisiei de etică, făcută publică pe site-ul UNAP, se precizează că fostul comisar-șef Cătălin Țone a fost convocat de două ori pentru a-și putea prezenta punctul de vedere cu privire la acuzațiile de plagiat. 

Acesta a prezentat două documente distincte, înregistrate în zilele în care s-a prezentat în fața comisiei – 19 și 29 septembrie –, iar separat a transmis online alte patru solicitări. 

Comisia de etică a UNAP și-a bazat întreg procesul de analiză care a dus la admiterea acuzațiilor de plagiat în elaborarea tezei de doctorat a lui Țone pe prevederile Legii nr. 199/2023 a învățământului superior. 

De partea cealaltă, plagiatul efectiv a fost constatat prin raportare la dispozițiile Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică – legea care definește ce este plagiatul și care se afla în vigoare la momentul susținerii tezei lui Țone din 2011. 

În hotărâre se precizează explicit că analiza tezei s-a făcut fără a fi reevaluat fondul științific al tezei și că s-a ajuns la concluzia că în teză există „abateri de la normele de citare [...] sub forma plagiatului”. 

Documentul mai precizează că, fără cuprins, lista de abrevieri, anexe și bibliografie, teza numără 300 de pagini efective și că are un volum de circa 9.000 de rânduri. Dintre acestea, Comisia de etică a analizat doar 6.450 de rânduri (215 pagini), un număr de 990 de rânduri (33 de pagini) neputând fi analizate deoarece comisia nu a avut acces la una dintre cărțile-sursă din care Țone a preluat conținut. 

Comisia mai precizează că „se confirmă un număr de 5.190 de rânduri” (aprox. 173 de pagini) de text „preluat integral și necitat din lucrările-sursă analizate în cadrul tezei de doctorat, ceea ce reprezintă 57,66% din volumul de 300 de pagini al tezei”.

Ce a decis Academia de Poliție

Comisia de etică de la Academia de Poliție, la rândul său, a analizat probele de plagiat în teza lui Cătălin Țone, a constatat că 31% din numărul total de rânduri sunt „identice sau substanțial similare cu secțiuni din alte lucrări științifice publicate anterior”, însă și-a încălcat propriul regulament, care o obligă, conform Art. 16 (3) să se pronunțe asupra acuzațiilor.  

Regulamentul prevede că în cazul în care comisia „constată existența plagiatului în cadrul unei teze de doctorat se aplică, după caz, prevederile art. 172 alin. (8) - (11) din Legea nr. 199/2023 a învățământului superior”, aceeași lege în baza căreia UNAP a declanșat procedurile de retragere a celuilalt titlu de doctor deținut de Țone.

Mai exact, Academia de Poliție a reușit performanța de a susține, în același document, două lucruri contrare: pe de o parte s-a pronunțat asupra acuzațiilor de plagiat, admițând că Țone și-a obținut titlul prin fraudă, iar de cealaltă parte s-a sustras de la obligația de a se pronunța, așa cum îi cere propriul regulament de funcționare.

***

Deși a confirmat oficial pentru PressOne că s-a autosesizat pe data de 21 august, fapt anunțat public, în realitate, Academia de Poliție a oficializat autosesizarea cinci zile mai târziu, în data de 26 august. 

În hotărârea publicată pe site-ul Academiei de Poliție, Comisia de etică simte nevoia – dincolo de precizarea cadrului legal care permite autosesizarea – să motiveze luarea deciziei, deși acest lucru nu era necesar: „analizarea abaterilor etice este în continuare permisă de decizia CCR 334/2022”, o referire, de fapt, la decizia CCR 364/2022, prin care Curtea Constituțională a stabilit că titlurile de doctor nu mai pot fi retrase odată ce au intrat în circuitul civil. 

În mod evident, analizarea încălcărilor de norme etice – inclusiv plagiatul –, este permisă atâta timp cât acest lucru este prevăzut în Legea nr. 199/2023 a învățământului superior, adoptată un an după decizia CCR 334/2022, lege ale cărei prevederi nu au fost declarate neconstituționale. 

La fel ca și Comisia de etică de la UNAP, și cea de la Academia de Poliție i-a cerut lui Cătălin Țone un punct de vedere „pentru asigurarea dreptului la apărare”. Acesta s-a prezentat în fața Comisiei la data de 1 octombrie și suplimentar a transmis electronic mai multe puncte de vedere. 

În hotărârea sa, Comisia de etică menționează că „nu poate admite toate punctele de vedere” ale lui Cătălin Țone „deoarece nu are competență de a intra pe fondul științific al tezei de doctorat, aceasta ar duce la reanalizarea și reaprecierea lucrării științifice”.  

În document se precizează că teza de doctorat Livrarea supravegheată - Metodă specială în activitatea de combatere a traficului de droguri cuprinde 319 pagini fără lista de abrevieri, cuprins și bibliografie, iar la o medie de 38 de rânduri pe pagină, are un volum total de 12.122 rânduri. 

Forul de etică de la Academia de Poliție precizează că – fără a fi reevaluat fondul științific al tezei – a constatat că „3.745 de rânduri sunt identice sau substanțial similare cu secțiuni din alte lucrări științifice publicate anterior, inclusiv prin preluarea integrală a notelor de subsol aferente acestor surse, fără o delimitare clară și explicită a contribuției proprii autorului tezei de doctorat”. 

De asemenea, în document se spune explicit că „Comisia de analiză a ajuns la concluzia că aceste elemente constituie abateri de la normele de integritate academică”, însă o frază mai târziu, aceeași comisie afirmă că „Comisia de Etică Universitară nu este abilitată să analizeze fondul științific al lucrării și nu poate stabili existența sau inexistența plagiatului, întrucât o asemenea apreciere implică o analiză de conținut științific și de valoare originală care excede competențelor sale legale, ținând cont și de jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, Decizia 227/2025”.

Prin această decizie, Comisia de etică a Academiei de Poliție recunoaște explicit  frauda, dar o anihilează juridic, pentru că decizia în sine nu produce efect și permite ca titlul de doctor al lui Cătălin Țone să rămână neatins.

Aceeași lege, interpretări divergente

Deciziile emise de UNAP și de Academia de Poliție, deși au fost fundamentate pe același cadru legal – Legea 199/2023 și Legea 206/2004 – și au confirmat preluări masive fără citare și atribuire corespunzătoare, ajung la concluzii opuse:

Cu toate că lasă senzația că face dreptate, hotărârea Comisiei de etică a Academiei de Poliție a fost construită astfel încât să nu producă nicio consecință reală. Comisia confirmă oficial că peste 3.700 de rânduri din lucrarea lui Cătălin Țone sunt copiate din alte surse – cu tot cu note de subsol –, însă evită deliberat să folosească termenul „plagiat”.

Din document reiese clar că motivul invocat pentru a se deroba de responsabilitate este o așa-zisă lipsă de competență: comisia susține că stabilirea plagiatului ar presupune reevaluarea „fondului științific al tezei”, ceea ce legea nu i-ar permite. 

Numai că analizarea și constatarea plagiatului nu presupune verificarea valorii academice a unei teze, ci a modului în care un text a fost redactat, dacă citarea s-a făcut corect, dacă informațiile din lucrare sunt originale, iar dreptul de autor a fost respectat. Această verificare ține de stabilirea respectării normelor de integritate, nu a valorii științifice.

Mai mult, comisia de etică a Academiei are o atitudine disonantă de la cap la coadă în propria hotărâre: recunoaște existența abaterilor grave de integritate, dar refuză să folosească cuvântul „plagiat”.

Legea nr. 206/2004 – aflată în vigoare în 2011, la data redactării tezei – nu face nicio distincție între „abateri de la integritate” și „plagiat”, deoarece plagiatul reprezintă o abatere de la integritate. 

În plus, Legea 199/2023 a învățământului superior obligă comisiile de etică să formuleze un verdict care să poată duce la retragerea titlului de doctor, atunci când există o fraudă academică. În acest caz, Comisia de etică s-a oprit exact în punctul în care legea îi cerea să acționeze, ceea ce face ca hotărârea Academiei, în forma sa actuală, să fie una pur decorativă: admite existența fraudei, dar îi șterge efectele juridice. 

Practic, instituția recunoaște că teza nu este originală, însă refuză să spună că este plagiată, astfel că titlul de doctor rămâne neatins. 

Spre deosebire de Academia de Poliție, UNAP a aplicat legea fără nicio reținere, confirmând evidența: teza de doctorat în baza căreia Țone a obținut titlul de doctor în cadrul instituției în 2011 este plagiată. 

Nu este exclus ca în decizia sa, Academia de Poliție să fi ținut cont de trecutul de ofițer de poliție a lui Cătălin Țone. În plus, acesta a fost profesor asociat la Academia de Poliție în perioada 2020-2022, unde a predat două cursuri în cadrul programului de studii universitare de licență. În numeroase apariții media, lui Țone i se atribuie însă, în mod eronat, și calitatea de „profesor universitar”. 

Decizia Academiei de Poliție nu este una chiar surprinzătoare, având în vedere trecutul controversat, presărat cu nenumărate dezvăluiri făcute în exclusivitate de PressOne despre zeci de titluri de doctor acordate în baza unor teze de doctorat plagiate masiv. 

De altfel, din cauza repetatelor scandaluri în care au fost implicate cele două școli doctorale ale Academiei de Poliție, acestea au fost desființate. Inițial, în octombrie 2020, Ministerul Educației a decis retragerea acreditărilor celor două școli doctorale ale Academiei de Poliție – cea de Drept și cea de Ordine Publică și Siguranță Națională – la propunerea Consiliului de Etică și Management Universitar.

Șapte luni mai târziu, în mai 2021, cele două școli doctorale erau desființate definitiv ca urmare a adoptării unei hotărâri de Guvern privind reorganizarea Academiei de Poliție.