Autonomie militară europeană cu arme americane. Cum a ajuns un program SAFE la MAI și la compania germano-americană SIG Sauer

Răzvan Filip

Reporter

SIG Sauer, firma a cărei filială din România va produce - în parteneriat cu ROMARM -, pistoale și arme de asalt în fabricile de la Cugir și Sadu este controlată de cetățeni germani, însă are toată linia de producție SIG Sauer în Statele Unite ale Americii. 

Regulamentul programului SAFE permite parteneriate cu firme din afara Uniunii, însă statele membre au obligația de a se asigura că entitățile respective nu exercită o influență decisivă asupra producției și dezvoltării autohtone de tehnologie militară.

În SUA, orice transfer extern de tehnologie militară este atent controlat de statul federal american și necesită aprobare din partea Congresului - fapt ce riscă să intre în coliziune directă cu intenția programului SAFE de a spori independența militară a Uniunii Europene. 

Mihai Jurca, coordonatorul grupului de lucru interinstituțional privind programul SAFE și șeful cancelariei premierului Ilie Bolojan, dă asigurări că a verificat împreună cu reprezentanții Comisiei Europene faptul că SIG Sauer respectă toate cerințele de eligibilitate prevăzute de regulamentul programului. 

Comisia Europeană a transmis pentru PressOne că statele membre UE ar trebui să achiziționeze produse eligibile „de la entități stabilite și cu sediul central în UE, în statele SEE/AELS (Spațiul Economic European / Asociația Europeană a Liberului Schimb) și în Ucraina”. Sediul central al SIG Sauer este în statul american New Hampshire.

PressOne a relatat ieri, în exclusivitate, că firma de la care statul român va cumpăra armament individual în valoare de peste 816 milioane de euro este administrată de un fost partener de afaceri al senatoarei PNL Nicoleta Pauliuc, șefa Comisiei pentru apărare din Senat. 

Anterior, Consiliul Superior de Apărare a Țării a decis ca această componentă a Programului SAFE să fie mutată de la Ministerul Apărării Naționale și să fie gestionată de Ministerul Afacerilor Interne, condus de liberalul Cătălin Predoiu, unul dintre politicienii apropiați de Pauliuc. 

Contractul încă nu a primit semnătura finală, deși termenul limită prevăzut de Regulamentul SAFE era data de 30 mai 2026.

De ce Ministerul Afacerilor Interne și de ce o companie americană?

Programul SAFE, în valoare de 816,6 milioane de euro - coordonat de MAI în loc de MApN și trecut rapid prin procedurile parlamentare -, atribuit unei companii americane care este reprezentată în România de o persoană conectată la Nicoleta Pauliuc, lider important din PNL, a ridicat de la bun început întrebări.  

Una dintre ele este legată de alegerea Ministerului Afacerilor Interne pentru coordonarea componentei referitoare la achiziția de armament individual, în condițiile în care beneficiarul principal al programului este Ministerul Apărării Naționale. 

Ministerului Afacerilor Interne susține pentru PressOne că rolul instituției trebuie privit prin prisma responsabilităților pe care le are în „arhitectura de securitate națională”, de la asigurarea securității interne și protecția infrastructurilor critice, până la gestionarea situațiilor de criză. 

„Aceste responsabilități justifică implicarea MAI ca autoritate de coordonare pentru o capabilitate comună, utilizată transversal la nivelul statului”, au transmis reprezentanții instituției.

Aceleași argumente au fost folosite și în fața parlamentarilor în ședința comună din 13 mai, în care programul SAFE a primit aprobarea prealabilă a comisiilor de apărare. Explicațiile privind rolul MAI în apărarea națională au fost susținute inclusiv de secretarul de stat Bogdan Despescu, chestor general în Poliția Română. 

Mihai Jurca, coordonatorul grupului de lucru privind programul SAFE, afirmă că Ministerul de Interne a fost desemnat coordonator deoarece un număr semnificativ de arme și muniții urmează să intre în dotarea structurilor sale, dar și datorită complexității logistice a programului. 

Un cuplu din conducerea Colegiului Psihologilor, în conflict de interese: câștigă milioane din teste obligatorii pentru accesul în profesie

Un cuplu din conducerea Colegiului Psihologilor din România (COPSI) - Florin Alin Sava și Laura Pătruț - a obținut, în ultimii ani, un profit de milioane de lei din vânzarea bateriilor de teste psihologice obligatorii pentru accesul în profesie sau avansarea în treaptă. 

O membră din conducerea Colegiului Psihologilor a ajuns în funcție pe baza unor informații false din CV

Laura Pătruț, președinta Comisiei muncii și membră în Comitetul Director al Colegiului Psihologilor din România, a ajuns în pozițiile de conducere fără să îndeplinească condițiile minime de vechime și pregătire profesională cerute de regulamentul instituției, arată documente oficiale din dosarul profesional intrate în posesia PressOne. 

„Argumentele principale au fost cantitatea de arme necesare pentru MAI și faptul că muniția standard NATO este necesară tot pentru MAI, în timp ce MApN va achiziționa doar arme. Complexitatea nevoilor MAI fiind mai mare, acest minister a fost desemnat să coordoneze achiziția”, susține Jurca. 

Oficialul mai spune că, deși MAI va coordona nevoile tuturor celorlalte structuri din sistemul de ordine publică și securitate națională, programul SAFE funcționează mai degrabă ca o „asociere de autorități contractante” în care fiecare instituție vizată (MAI, MApN, SRI, SIE, SPP, STS, ANP - n.r.) va gestiona propriul contract și va parcurge propriile proceduri de recepție. 

De ce nu au fost acceptate ofertele companiilor europene

Dacă alegerea Ministerului de Interne drept coordonator al componentei referitoare la achiziția de armament individual a fost contestată la nivel politic, alegerea companiei SIG Sauer ridică o altă întrebare: de ce a fost preferată o companie care are doar acționariat european, pe când producția se desfășoară în Statele Unite? 

Contractul privind armamentul individual a atras interesul mai multor companii europene importante din industria de apărare: Heckler & Koch (Germania), Grupul Colt CZ (Cehia) și Beretta (Italia). 

Cu toate că au făcut promisiuni similare - investiții în infrastructură și transferuri complete de tehnologie/know-how industrial -, România a ales să meargă pe mâna SIG Sauer, companie care a închis în 2020 fabrica din Europa și a mutat producția în statul american New Hampshire. 

Mutarea avea loc la un an după ce un tribunal german îl amendase și condamnase la închisoare cu suspendare pe Ron Cohen, CEO-ul companiei, pentru implicarea în exporturi ilegale de arme către Columbia. 

Predoiu și reprezentanții SIG Sauer s-au întâlnit la București încă din mai 2025, când politicianul liberal ocupa fotoliul de premier interimar. Sursă foto: Facebook

Potrivit Ministerul de Interne, înainte de luarea unei decizii au avut loc întâlniri și discuții cu toate companiile europene interesate de programul de înarmare. 

„(...) au fost analizate și ofertele prezentate de acestea de către membrii Grupului de lucru interinstituțional în care sunt reprezentate, pe lângă Ministerul de resort al industriei naționale de apărare și structurile din Sistemul Național de Apărare”, continuă MAI în răspunsul oferit PressOne.

Instituția nu a explicat însă, în mod explicit, de ce oferta SIG Sauer a fost considerată mai convingătoare decât cele făcute de companiile europene. 

Mihai Jurca susține că toate companiile interesate de contract au respectat criteriile tehnice, însă SIG Sauer ar fi avut o ofertă mai bună în ceea ce privește localizarea producției în România. Oficialul spune că producătorul american a propus nu doar transferuri de tehnologie și producție locală, ci și „revitalizarea” tehnologică a celor două fabrici ROMARM de la Cugir și Sadu. 

Ofertele europene - de exemplu, Beretta promitea construirea unei fabrici de la zero, conform surselor PressOne din companie - n-ar fi implicat ROMARM, susține Mihai Jurca.

„Susținerea pe termen lung a activității în România (a companiilor europene - n.r.) ar fi fost dificilă, întrucât armele de asalt nu sunt bunuri consumabile, durata lor de viață fiind de minimum 15-20 de ani. Astfel, existența altor fabrici europene ale producătorului ar fi generat, după finalizarea contractului, o presiune suplimentară asupra capacităților de producție din România”, argumentează Jurca, întrebat de ce România a ales SIG Sauer.

Deși recunoaște că operațiunile SIG Sauer privind producția „s-au consolidat în ultimii ani în Statele Unite”, Jurca argumentează că holdingul german L&O Holding Gmbh, patronat de cetățeni germani, este cel care deține controlul final asupra operațiunilor. 

„Acest aspect a fost validat și verificat împreună cu Comisia Europeană, pentru a evita eventualele probleme de eligibilitate (...) Conform art. 16 din Regulamentul SAFE, eligibilitatea unui contractant se evaluează prin prisma controlului final asupra entității, nu prin localizarea geografică a unora dintre fabricile grupului -  iar acest control este integral european”, adaugă Jurca în punctul de vedere scris transmis redacției. 

Patroni germani, sediu central în Statele Unite ale Americii

Comisia Europeană a evitat să comenteze cazul concret al României, într-un răspuns pentru PressOne, dar a transmis asigurări că va monitoriza îndeaproape respectarea regulamentului SAFE și a legislației UE în general. 

„Acordul de împrumut SAFE va conține prevederi privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii, iar în caz de nerespectare a acestora, împrumutul ar putea fi suspendat”, precizează Comisia prin purtătoarea de cuvânt Marine Strauss.

Instituția europeană mai precizează că nu este obligatoriu ca o companie care participă la procesul de achiziție să fie deținută de cetățeni europeni, însă statele membre ar trebui să se asigure că produsele eligibile sunt achiziționate de la entități care au sediul central în Uniunea Europeană, în statele SEE/AELS (Spațiul Economic European/Asociația Europeană a Liberului Schimb) și în Ucraina. 

„Pentru consumabilele de război (produse non-complexe), statele membre vor trebui să se asigure că acele componente care reprezintă 65% din costurile produsului final provin din Uniune, țările SEE, AELS, Ucraina”, susține purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene.

Conform datelor de la Registrul Comerțului, sediul central al companiei mamă, SSI Global INC, se află în orașul Newington din statul american New Hampshire. 

Autonomie europeană cu arme americane

În ciuda asigurărilor date de autoritățile române, surse PressOne din industria apărării argumentează că alegerea unui partener american intră în conflict cu însăși filosofia programului de reînarmare europeană SAFE. 

Regulamentul SAFE a fost conceput tocmai pentru a reduce dependența Uniunii Europene de tehnologia militară americană și pentru a consolida baza industrială a Uniunii „în mod eficient și autonom”. 

„Pentru a se asigura că contractanții și subcontractanții implicați în achizițiile publice în comun nu aduc atingere intereselor de securitate și apărare ale Uniunii și ale statelor sale membre, aceștia nu ar trebui să fie controlați de țări terțe sau de entități din țări terțe. În acest context, controlul ar trebui să fie înțeles ca fiind capacitatea de a exercita o influență decisivă asupra unei entități juridice în mod direct sau indirect, prin intermediul uneia sau mai multor entități juridice intermediare”, se arată în regulamentul programului SAFE.

Regula permite derogări doar în anumite circumstanțe, dacă sunt îndeplinite „condiții stricte referitoare la interesele de securitate și apărare ale Uniunii și ale statelor sale membre”. 

Ministerul Afacerilor Interne susține că SAFE nu exclude companiile americane, „ci le condiționează”. În cazul înarmării cu arme individuale, de exemplu, obiectivul vizat de România este să producă pe teritoriul ei pistoale de calibru 9 mm și arme de asalt de 5,56 mm (plus muniția aferentă), iar SIG Sauer ar fi bifat această cerință, susține MAI. 

„Localizarea producției în România contribuie la reziliență industrială și la reducerea dependențelor externe în situații de criză”, argumentează ministerul. 

În SUA, pistoalele de 9 mm (din care România va cumpăra peste 200 de mii) produse de SIG Sauer au făcut obiectul mai multor procese, fiind reclamate probleme ce țin de siguranța produsului. 

Reamintim că reprezentanții firmei au vizitat în primăvara aceasta fabrica ROMARM de la Cugir, unde Ron Cohen, CEO-ul companiei, a declarat că angajamentul său în România va „depăși logica unui furnizor” și a promis că SIG va juca rolul unui partener industrial care va contribui la „dezvoltarea unei capacități suverane”. 

Problema ridicată de specialiștii consultați de PressOne nu privește doar locul unde vor fi fabricate armele, ci și controlul asupra tehnologiei folosite pentru producția acestora. 

În februarie 2026, consilierii prezidențiali Radu Burnete și Marius Lăzurcă s-au întâlnit la Washington cu directorii SIG Sauer. Captură foto via Facebook

În SUA, exportul de tehnologie militară este strict controlat de Direcția pentru Controlul Comerțului cu Produse de Apărare din cadrul Departamentului de Stat. Mai mult, orice transfer de tehnologie către alte țări necesită aprobare din partea Congresului american, de unde rezultă că orice investiție și transfer tehnologic către România ar putea sta și-n pixul decidenților politici din Statele Unite. 

Experții în politici de apărare europeană consultați de PressOne confirmă acest scenariu și spun că reglementările americane privind exportul de arme și tehnologii militare (International Traffic in Arms Regulations, prescurtate în industrie ca ITAR - n.r.) sunt foarte greu de ocolit. 

„(...) motiv pentru care unele țări și companii încearcă de mult timp să dezvolte lanțuri de aprovizionare „ITAR-free” (fără componente supuse regimului ITAR - n.r.), tocmai pentru a evita să fie supuse deciziilor de politică de export ale SUA”, argumentează o expertă din Europa care a preferat să-și păstreze anonimatul. 

Confruntat cu aceste informații, Ministerul de Interne susține că orice „autorizare externă necesară unei soluții tehnologice este responsabilitatea operatorului economic și constituie o condiție pentru demonstrarea eligibilității”. MAI dă asigurări că a contractat doar soluții care respectă cerințele naționale privind eligibilitatea, „securitatea lanțului de aprovizionare, cooperarea industrială, transferul de know-how și localizarea producției în România”.

Potrivit unor informații publicate de Monitorul Apărării și Securității pe 14 mai 2026, citând surse anonime, Departamentul de Stat al SUA ar fi aprobat transferul de tehnologie de la Sig Sauer către România”. Potrivit publicației, transferul ar fi inclus și o licență de producţie integrală destinată companiilor româneşti din industria naţională de apărare. 

Redacția a trimis solicitări către Departamentul de Stat SUA și către Congresul american, însă n-am primit un răspuns până la ora publicării. 

Mihai Jurca dă asigurări că parteneriatul cu SIG Sauer va întări autonomia strategică a României

Mihai Jurca, șeful grupului de lucru interinstituțional pentru aplicarea programului SAFE, a explicat pentru PressOne modul în care va fi făcut  transferul tehnologic prevăzut de contractul cu SIG Sauer.  

Potrivit acestuia, procesul va fi gestionat de SSI Legion SRL, reprezentanta companiei americane în România, în parteneriat cu ROMARM. Oficialul descrie parteneriatul drept un „joint venture cu structuri de conducere executivă în Uniunea Europeană”. 

Jurca susține că acordul prevede transferul integral al licenței și tehnologiei de producție pentru armele de asalt, pistolul de 9 mm și aruncătorul de grenade. În cazul celorlalte categorii de armament, contractul va respecta cerința privind procentul minim de 65% de componente produse în spațiul european. 

„Localizarea industrială în România face ca minim 65% din componentele armelor să fie produse în România. Mentenanța și reparațiile se execută integral (100%) în capacități create pe teritoriul național”, continuă Jurca. 

În interpretarea acestuia, armamentul individual destinat instituțiilor române va fi produs, întreținut și modernizat în România, cu tehnologie deținută în România, pe tot ciclul de viață al produselor. 

„Este exact tipul de autonomie strategică pe care Instrumentul SAFE a fost conceput să-l construiască: nu doar o eligibilitate juridică formală, ci o suveranitate tehnologică și industrială reală, transferată pe teritoriul Uniunii și al statului membru beneficiar”, adaugă șeful cancelariei premierului. 

„American made” - așa descrie SIG Sauer arma de asalt care va fi folosită în curând de instituțiile de forță ale statului român. Captură foto via Facebook

Experți în politici de apărare - care au lucrat inclusiv pentru Agenția Europeană de Apărare - susțin pentru PressOne, sub protecția anonimatului, că este posibil ca o astfel de achiziție să fie conformă cu regulamentul SAFE, dar nu și cu spiritul acordului european de înarmare. 

„Deoarece SAFE constă în împrumuturi, vorbim despre bani naționali. Prin urmare, a fost dificil pentru Comisia Europeană să includă criterii stricte pentru achiziții realizate 100% din Uniunea Europeană, iar acest aspect a făcut obiectul unor negocieri intense”, susține o expertă din afara țării care a ales să-și păstreze anonimatul.

Potrivit specialistei, trebuie făcută o distincție între dimensiunea juridică, mai exact în ce măsură achiziția este conformă cu regulamentul SAFE, și scopul politic al programului. 

„Obiectivul general la Bruxelles este sprijinirea bazei industriale de apărare europene. Și atunci, alegerea unui producător cu sediul în SUA, deși deținut de un holding german, nu urmează întru totul această logică, chiar dacă vor exista o unitate de producție locală și transferuri de tehnologie”, argumentează specialista consultată de PressOne. 

SIG Sauer și statul român încă n-au semnat contractul SAFE privind achiziția Sistemelor de Armament Individual

Deși termenul limită prevăzut de regulamentul SAFE era 30 mai 2026, contractul dintre MAI și Sig Sauer n-a primit încă semnătura finală, în vreme ce alte contracte SAFE, coordonate de MApN, au fost semnate la sfârșitul lunii mai. Publicația Defapt.ro susține, citând surse anonime, că întârzierea ar fi fost cauzată de cerința SIG Sauer ca programul să presupună mai puțină localizare a producției în România - cerință care ar fi fost respinsă de Direcția Generală pentru Armamente din cadrul MApN.

PressOne a solicitat detalii despre culisele acestei întârzieri de la ambele instituții implicate, MApN și MAI. Purtătorul de cuvânt al MApN, Daniel Nistor, ne-a îndrumat să ne adresăm Ministerului de Interne, iar MAI a preferat să ne răspundă printr-un comunicat oficial publicat pe site-ul instituției.

„Contractul privind achiziția Sistemelor de Armament Individual de infanterie tip NATO și Muniție nu a fost încă încheiat, procedura continuând potrivit procedurilor de lucru și regulilor Comisiei Europene emise pentru aplicarea Regulamentului SAFE (UE) nr. 2025/1106.

(...) În cadrul rundelor de discuții și analize desfășurate în ședințele comisiei de evaluare din data de 30.05.2026, reprezentanții Asocierii (de autorități contractante - n.r.) au formulat o serie de solicitări suplimentare de clarificare cu privire la datele și rezultatele rapoartelor tehnice de conformitate depuse de furnizor. Aceste elemente sunt analizate de reprezentanții instituțiilor din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională”, susține MAI.

Instituția mai spune că pe 30 mai 2026 a fost încheiat un acord de cooperare industrială între furnizor (SIG Sauer) și Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului în cadrul căruia au fost agreate condițiile de localizare a producției „în proporție de peste 65% în România”.

„Pentru arma de asalt de 5.56 mm, pistolul de 9 mm, pistolul semiautomat de 9 mm și aruncătorul de grenade de 40 mm, localizarea producției va fi în proporție de 100% în România”, dă asigurări ministerul.