O colecție de 300 de imagini cu România anilor 1969-1974, realizată de un călător necunoscut, a fost recuperată de pe o stradă din Budapesta, unde fusese aruncată la gunoi. Un istoric de artă a recuperat fotografiile, le-a dus acasă și a început să le sorteze și să le digitalizeze, făcându-le publicabile. 

Ele au apărut pe Fototeca Azopan, o arhivă foto online care își propune salvarea și publicarea patrimoniului fotografic analogic din România. 

Așa a început căutarea prin două țări, Ungaria și România, a misteriosului fotograf despre care nu există în acest moment decât supoziții. Să fi fost un diplomat cu drept de a călători în spațiul estic sau un simplu turist? A făcut călătoriile în scop personal sau în interes de serviciu? 

În orice caz, Trabantul lui cu numărul IH-62-67, care apare în mai multe dintre fotografii, de la Castelul Corvineștilor din Hunedoara, la acum celebrul Ditrău din Harghita, trecând prin Brașov, Sibiu sau Băile Tușnad, te cufundă în România de acum 50 de ani. Le privești, ca prin miere, cu un fel de nostalgie a schimbărilor lente sau inexistente. 

Fotograful rămas deocamdată anonim și-a condus Trabantul prin toată Transilvania. Foto: Azopan.ro

Ce e Azopan?
Arhiva Azopan este o colecție care dorește să publice cât mai multe din milioanele de poze realizate analog, păstrate în adâncul sertarelor, în pod, pe rafturile din depozitele muzeelor sau cele care există numai pe suport negativ și care se referă la România. Fondatorii ei sunt trei fotografi, Lóránd-Félix  Furó, Lóránd Fülöp și Edgár Szőcs.

Din descrierea fototecii. Sursa: azopan.ro

Misteriosul călător

Anna Tüskés este istoric de artă și locuiește la Budapesta. A povestit pentru PressOne că anul trecut, în februarie 2019, a găsit 5.000 de fotografii lăsate în stradă în districtul 1 din Budapesta. Impresionanta colecție fusese aruncată în timpul unei campanii anuale de colectare a deșeurilor. 

Districtul 1 este o zonă ultracentrală din Budapesta, unde în anii 1960-1980 locuiau mulți oameni înstăriți, din nomenklatura Partidului sau cu funcții importante în administrație.

Când am găsit imaginile, am văzut că apăreau foarte multe monumente fotografiate în ele, obiective de patrimoniu din toată lumea și, cum sunt și istoric de artă, m-am hotărât să le duc acasă”, povestește Anna. 

Cel puțin jumătate din miile de imagini găsite au inscripții pe spate. Fostul proprietar a notat, așa cum se făcea pe vremuri cu fotografiile pe hârtie, locul și anul în care au fost făcute. 

Imagine realizată în apropiere de Lacul Roșu, la începutul anilor ’70. Foto: Apozan.ro

Am putut să deduc că persoana care a făcut fotografiile și soția lui au călătorit foarte mult în toată Europa, dar și în Est și în Uniunea Sovietică. Au fost, de exemplu, la Moscova și la Sochi.
O parte dintre fotografii au fost făcute și în timpul unor călătorii oficiale – scrie pe ele asta, dar cea mai mare parte sunt imagini făcute în călătorii private. Cuplul pare să fi fost interesat mai ales în monumentele de artă și arhitectură și de natură. Ce mai mare aventură în care au plecat cu Trabantul lor a fost în 1972, când au plecat de la Budapesta până în nordul Norvegiei”. 

Anna Tüskés, istoric de artă

Anna Tüskés spune că de un an încearcă să afle identitatea persoanei care apare în fotografii, dar nu a reușit. Căutarea continuă acum, când o parte a arhivei, referitoare la România, a fost publicate de Azopan, iar un portal de limba maghiară a postat chiar un anunț online în care solicită cititorilor orice posibile informații despre fotograful de acum jumătate de secol. 

Imaginile color făcute în România datează din timpul a două excursii făcute în Transilvania, spune Anna Tüskés, în 1969 și între 1972-1974. Împreună cu coordonatorul Azopan, Anna a digitalizat imaginile în mod voluntar și urmează să încarce și restul de conținut online. 

Colecția publicată de Anna Tüskés ne plimbă printr-o Românie ca din vederile aflate la mare căutare în urmă cu jumătate de secol. Cuplul care conducea Trabantul cu numere de Ungaria s-a plimbat din Bihor până în Covasna, bifând, pe rând, o serie de obiective turistice. 

O parte dintre ele mai există și astăzi, unele au fost reabilitate și modernizate, dar altele pot fi recunoscute în aceeași formulă, fără să fi existat, în timp, o evoluție semnificativă. 

E o Românie turistică încremenită în timp. 

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne
Probabil soția fotografului, fotografiată în apropiere de Sibiu, Transilvania. Foto: Azopan.ro

Deși regimul politic din România acelor ani încuraja turismul din blocul tovărășesc estic, turiștii erau priviți cu neîncredere.

Autoritățile erau suspicioase nu doar pentru că ungurii, polonezii sau cehii care ne vizitau țara făceau „speculă” cu produse „de lux” aduse din țările lor sau chiar din Occident, ci și pentru că exista o angoasă legată de spionajul din exterior.

Românii se temeau că spionii unor țări vecine se deghizau în turiști și investigau realitatea din România.

Încă din anii ‘60, autoritățile reînfiinţaseră Oficiu Naţional al Turismului, binecunoscut în epocă drept „O.N.T. Carpaţi”.

În patrimoniul acestei organizaţii au fost trecute cele mai reprezentative hoteluri şi cabane, pentru transportul turiştilor au fost achiziţionate autocare de ultimă generaţie, au fost încadraţi absolvenţi ai secţiilor de limbi străine din facultăţile de filologie pe post de ghizi şi au demarat activităţile de promovare externă, sperându-se în obţinerea unor rezultate pe măsura investiţiilor”. Informația apare într-unul din documentarele publicate de Caietele CNSAS în 2015. 

1967 a fost branduit de la București sub deviza „Turismul – paşaport pentru pace”, iar România a sperat că va obține astfel sprijinul și asistența tehnică a O.N.U. în proiectele sale de dezvoltare a turismului, dar și pentru a accesa un tip de  fonduri speciale în domeniul dezvoltării turismului. Până la urmă ideea a eșuat, fiindcă partea română se ferea, de fapt, de cooperări internaționale. 

Cum arată România de acum 50 de ani? 

În mare parte, peisajele și serviciile la care turiștii aveau acces în România, la începtul anilor ’70, nu diferă prea mult de posibilitățile de petrecerea a timpului liber astăzi.

Cu siguranță oferta gastronomică este mai diversă, însă infrastructura turistică din destinațiile branduite în urmă cu jumătate de secol drept must see-uri în România (locuri musai de vizitat, n.red), nu s-a schimbat prea tare.

Trafic pe o vale din zona Tulgheș, Harghita. Foto: Azopan.ro
Peisaj din Cluj-Napoca, zona podului Horea. Foto: Azopan.ro
Imagine surprinsă în Oradea, anii ’70. Foto: Azopan.ro (c)
Pozele developate de pe pelicula călătorului de acum 50 de ani au surprins și un instantaneu din acum celebra localitate Ditrău, Harghita. Foto: Azopan.ro (c)
Parcare înainte de orașul Deva, Hunedoara. Foto: Azopan.ro (c)
Panoramă din Poiana Brașov, 1974. Foto: Azopan.ro (c)
Piața Sfatului din Brașov, pe vremea când permitea parcarea autoturismelor. Foto: Azopan.ro (c)
Lacul Sfânta Ana. Foto: Azopan.ro (c)
Târgu Mureș, în anii ’70, infuzat de tricolor, la fel ca și Cluj-Napoca în perioada Funar. Foto: Azopan.ro (c)
Străduțe din Sighișoara. Și nelipsitul lapte la sticlă. Foto: Azopan.ro (c)

Întreaga colecție de imagini inedite poate fi vizualizată accesând site-ul Azopan.ro.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.