Un misterios fotograf ungur a făcut mii de fotografii între 1969-1974.

În 2019, sute de imagini realizate în România au fost găsite aruncate la gunoi, pe o stradă din Budapesta.

Cum arăta turismul în România, acum 50 de ani?

Oamenii faini

16/06/2020

O colecție de 300 de imagini cu România anilor 1969-1974, realizată de un călător necunoscut, a fost recuperată de pe o stradă din Budapesta, unde fusese aruncată la gunoi. Un istoric de artă a recuperat fotografiile, le-a dus acasă și a început să le sorteze și să le digitalizeze, făcându-le publicabile. 

Ele au apărut pe Fototeca Azopan, o arhivă foto online care își propune salvarea și publicarea patrimoniului fotografic analogic din România. 

Așa a început căutarea prin două țări, Ungaria și România, a misteriosului fotograf despre care nu există în acest moment decât supoziții. Să fi fost un diplomat cu drept de a călători în spațiul estic sau un simplu turist? A făcut călătoriile în scop personal sau în interes de serviciu? 

În orice caz, Trabantul lui cu numărul IH-62-67, care apare în mai multe dintre fotografii, de la Castelul Corvineștilor din Hunedoara, la acum celebrul Ditrău din Harghita, trecând prin Brașov, Sibiu sau Băile Tușnad, te cufundă în România de acum 50 de ani. Le privești, ca prin miere, cu un fel de nostalgie a schimbărilor lente sau inexistente. 

Misteriosul călător

Anna Tüskés este istoric de artă și locuiește la Budapesta. A povestit pentru PressOne că anul trecut, în februarie 2019, a găsit 5.000 de fotografii lăsate în stradă în districtul 1 din Budapesta. Impresionanta colecție fusese aruncată în timpul unei campanii anuale de colectare a deșeurilor. 

Districtul 1 este o zonă ultracentrală din Budapesta, unde în anii 1960-1980 locuiau mulți oameni înstăriți, din nomenklatura Partidului sau cu funcții importante în administrație.

Cristian Hatu. Foto: arhiva personală

Interviu. Cristian Hatu, co-fondator Centrul de Evaluare și Analize Educaționale: „Am vrut ca elevii să gândească structurat, nu doar să memoreze"

Cristian Hatu, co-fondator CEAE, povestește cum programul „Fizica Altfel” a schimbat felul în care fizica este predată în România. Lansat acum 14 ani, proiectul folosește metoda învățării prin investigație (IBL), care pune accent pe gândirea critică și curiozitatea, nu pe memorare. Peste 70% dintre profesorii de fizică aplică acum această metodă, făcând lecțiile mai interesante pentru elevi. Programul a devenit un model de succes pentru reforma educațională din România și alte discipline.

Ioana Bauer. Foto: arhiva personală

Ioana Bauer, eLiberare: A „decide” între a-ți vinde trupul sau a nu-ți hrăni familia nu este o alegere

Ioana Bauer s-a alăturat eLiberare în 2014. Timp de un an, a fost voluntară în cadrul asociației, apoi a avut roluri de project manager, de director pe advocacy și prevenire, de director executiv, iar la final de 2016 a preluat funcția de președintele al Consiliului Director.

Când am găsit imaginile, am văzut că apăreau foarte multe monumente fotografiate în ele, obiective de patrimoniu din toată lumea și, cum sunt și istoric de artă, m-am hotărât să le duc acasă”, povestește Anna. 

Cel puțin jumătate din miile de imagini găsite au inscripții pe spate. Fostul proprietar a notat, așa cum se făcea pe vremuri cu fotografiile pe hârtie, locul și anul în care au fost făcute. 

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Anna Tüskés spune că de un an încearcă să afle identitatea persoanei care apare în fotografii, dar nu a reușit. Căutarea continuă acum, când o parte a arhivei, referitoare la România, a fost publicate de Azopan, iar un portal de limba maghiară a postat chiar un anunț online în care solicită cititorilor orice posibile informații despre fotograful de acum jumătate de secol. 

Imaginile color făcute în România datează din timpul a două excursii făcute în Transilvania, spune Anna Tüskés, în 1969 și între 1972-1974. Împreună cu coordonatorul Azopan, Anna a digitalizat imaginile în mod voluntar și urmează să încarce și restul de conținut online. 

Colecția publicată de Anna Tüskés ne plimbă printr-o Românie ca din vederile aflate la mare căutare în urmă cu jumătate de secol. Cuplul care conducea Trabantul cu numere de Ungaria s-a plimbat din Bihor până în Covasna, bifând, pe rând, o serie de obiective turistice. 

O parte dintre ele mai există și astăzi, unele au fost reabilitate și modernizate, dar altele pot fi recunoscute în aceeași formulă, fără să fi existat, în timp, o evoluție semnificativă. 

E o Românie turistică încremenită în timp. 

Deși regimul politic din România acelor ani încuraja turismul din blocul tovărășesc estic, turiștii erau priviți cu neîncredere.

Autoritățile erau suspicioase nu doar pentru că ungurii, polonezii sau cehii care ne vizitau țara făceau „speculă” cu produse „de lux” aduse din țările lor sau chiar din Occident, ci și pentru că exista o angoasă legată de spionajul din exterior.

Românii se temeau că spionii unor țări vecine se deghizau în turiști și investigau realitatea din România.

Încă din anii ‘60, autoritățile reînfiinţaseră Oficiu Naţional al Turismului, binecunoscut în epocă drept „O.N.T. Carpaţi”.

În patrimoniul acestei organizaţii au fost trecute cele mai reprezentative hoteluri şi cabane, pentru transportul turiştilor au fost achiziţionate autocare de ultimă generaţie, au fost încadraţi absolvenţi ai secţiilor de limbi străine din facultăţile de filologie pe post de ghizi şi au demarat activităţile de promovare externă, sperându-se în obţinerea unor rezultate pe măsura investiţiilor”. Informația apare într-unul din documentarele publicate de Caietele CNSAS în 2015. 

1967 a fost branduit de la București sub deviza „Turismul – paşaport pentru pace”, iar România a sperat că va obține astfel sprijinul și asistența tehnică a O.N.U. în proiectele sale de dezvoltare a turismului, dar și pentru a accesa un tip de  fonduri speciale în domeniul dezvoltării turismului. Până la urmă ideea a eșuat, fiindcă partea română se ferea, de fapt, de cooperări internaționale. 

Cum arată România de acum 50 de ani? 

În mare parte, peisajele și serviciile la care turiștii aveau acces în România, la începtul anilor '70, nu diferă prea mult de posibilitățile de petrecerea a timpului liber astăzi.

Cu siguranță oferta gastronomică este mai diversă, însă infrastructura turistică din destinațiile branduite în urmă cu jumătate de secol drept must see-uri în România (locuri musai de vizitat, n.red), nu s-a schimbat prea tare.

Întreaga colecție de imagini inedite poate fi vizualizată accesând site-ul Azopan.ro.

echipa pressone

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Share this