Bianca Felseghi

Cea mai bună brânză maturată din România, decretată de experți și degustători profesioniști, e făcută de mâinile unor fete care au crescut în centre de plasament. 

Un accident care a lăsat o turistă cu zece coaste rupte și un hematom în plămân arată că administrarea traseelor montane pe verticală nu este reglementată la modul serios în România. Salvamontul nu are atribuții pentru întreținerea traseelor de escaladă, ci doar a potecilor, iar administratorii privați ai ariilor protejate nu pot fi trași la răspundere în lipsa prevederilor legale.

„Purici, nomazi și supă de șobolani. Povești din Africa ecuatorială” (Humanitas, 2024) e un jurnal de explorator. Transcrie o călătorie fascinantă în interesul științei întreprinsă de autorul-medic veterinar-specialist în paraziți și boli parazitare la animale și fotograful Andrei Mihalca.

În acest articol vorbim despre cât de reprezentative sunt alegerile locale și despre cum votează cei puțini în lipsa celor mulți, care aleg să nu-și exercite dreptul la vot. 

Mai multe țări europene au anunțat că se confruntă cu situația în care cetățeni proveniți din spațiul non-UE se folosesc de documente obținute în România pentru a le preschimba ulterior în echivalentele lor din Europa de Vest. 

Tribunalul Alba a invalidat lista de candidați pentru Consiliul local întocmită de PNL într-o comună de la munte, pe motiv că nu conține și femei. Contestația a fost depusă de filiala județeană a AUR, așa că primarul în funcție, de la PNL, va candida singur. Partidul nu are posibilitatea să refacă lista sau să o completeze, fiindcă termenul limită a expirat în 30 aprilie. 

„Am fost la capătul lumii” (editura Humanitas, 2024) e o spovedanie întoarsă: o carte de călătorie atipică, în care universul și mediul înconjurător, cu minunile și neajunsurile lor, își povestesc păcatele autorului. Stănescu, aflat la prima lui apariție editorială, e un „haihuist” (cum singur se descrie), un căutător înarmat cu credință și curiozitate. Până acum a fost în 109 țări și teritorii de pe Glob.

Un film de propagandă regizat de un preot român, cu Dorel Vișan și Mickey Rourke în distribuție, a fost proiectat recent la Festivalul de la Moscova. Preotul Ciprian Mega s-a pozat pe covorul roșu cu Maria Zaharova, portavocea lui Putin, în numele „libertății de exprimare.”

Stejărel Olaru și Liviu Tofan arată în ultima lor carte că a existat o cohortă de securiști în România anilor ‘80, care s-a îmbogățit clandestin de pe urma difuzării filmelor piratate furate din Occident.

Câinii din România, care au fost salvați de pe stradă și trăiesc în adăposturi publice sau private, sunt adoptați sistematic în Marea Britanie, prin intermediul unor asociații de caritate. 

Într-un interviu în exclusivitate pentru PressOne, Harosa și Dobrev vorbesc despre presiunile din ultimii 20 de ani, despre succesul campaniei Salvați Roșia Montană și despre cum se simte lupta în justiție și pentru justiție cu cele mai răsunătoare firme de avocatură din România.

Un profesor de la Universitatea din Iași a fost chemat în fața comisiei de disciplină după ce ar fi refuzat să favorizeze două studente, care nu au frecventat cursurile, dar care trebuiau cu orice preț să își ia examenele. Profesorul a câștigat în instanță anularea sancțiunii date de Universitate. 

PressOne a arătat într-un articol anterior că elevii școlilor militare semnează angajamente prin care se obligă la restituirea banilor cheltuiți de Ministerul Apărării Naționale (MApN) pentru cazarea lor și masă, în cazul în care nu rezistă în regim cazon și își cer transferul într-o unitate de învățământ civilă. Președinția României spune, însă, că aceasta e o formă de discriminare. Iar un avocat din Constanța a reușit să obțină în instanță suspendarea răscumpărării sumelor „datorate” de familiile a doi elevi.

Elevii școlilor militare semnează angajamente prin care se obligă la restituirea banilor cheltuiți de Ministerul Apărării pentru cazarea lor și masă, în cazul în care nu rezistă în regim cazon și își cer transferul într-o unitate de învățământ civilă. Mulți dintre ei, însă, nu își permit să achite această taxă. Așa că sunt obligați să rămână în sistemul militar.

Un istoric american dezvăluie cum a fost planificată în orb bombardarea Ploieștiului în 1943 și de ce au vizat Aliații ținte civile din orașe și pe refugiații care fugeau de pe linia frontului.