Reportaj: „Nicio zi cu aer bun”. La Sebeș măsurătorile de la primărie și cele de la județ arată că localnicii trăiesc pe altă planetă

Bianca Felseghi

Senior Editor

În serile reci de iarnă, aerul din Sebeș începe să aibă o consistență ciudată și smogul începe să se vadă ca în Lahore, Pakistan, se plâng locuitorii micului oraș din județul Alba. Autoritățile locale propagă pe toate canalele că nu există niciun pericol pentru sănătate, însă senzorii achiziționați privat le contrazic și indică depășiri și de 40 de ori ale valorilor poluante din aer. 

După ce a început propriile măsurători, Ana Vintilă, care e și mama unei fetițe în vârstă de 2 ani și jumătate, vorbește, la PressOne, de „valori PM 2.5 peste 200 micrograme/m3, față de 5 micrograme/m3 cat e recomandarea OMS. Am realizat că până și multitudinea de depășiri raportate oficial până acum de către statistica oficială erau mult subestimate, iar valorile poluatoare ale aerului sunt mult mai mari„, spune femeia.

Imaginile de informare din centrul Sebeșului induc oamenii în eroare, consideră o parte a comunității. Foto: Raul Ștef

Orașul „verde” unde locuitorii sunt prizonieri în propriile case

În Sebeș, problema poluării aerului veche și e ceva cu care oamenii s-au obișnuit în timp. În urmă cu 10 ani, în ianuarie 2015, locuitorii au ieșit în stradă protestând împotriva unei noi instalații de producție a formaldehidei, ce urma să fie construită de producătorul austriac de panouri pe bază de lemn, Kronospan. Se temeau că o creștere a producției compușilor toxici necesari în producție va agrava poluarea deja ridicată și condițiile de sănătate din orașul cu aproximativ 30 de mii de locuitori.

Tensiunea locală a durat atunci câteva săptămâni. Într-un final, au reușit să obțină din partea Ministerului Mediului o promisiune că instalația de producție a formaldehidei să fie autorizată la nivel central și nu de către Agenția pentru Protecția Mediului Alba, care nu avea instrumentele și expertiza necesare. Iar compania a fost de acord să își limiteze la o anumită cantitate producția de formaldehidă. O parte din liderii protestelor de atunci au fost acționați în judecată de Kronospan, care i-a acuzat de defăimare. 

Dar problema aerului respirat la Sebeș nu ține doar de folosirea formaldehidei în industrie. Măsurătorile independente arată cantități crescute zilnic pentru pulberile în suspensie PM 2.5 (oficial raportate doar anual) și pentru pulberile în suspensie PM 10. 

Într-un deceniu de la ceea ce părea a fi începutul unei relații mai corecte și transparente între decidenții politici din administrația locală și de la București, reprezentanții industriei și rezidenții Sebeșului, situația s-a deteriorat considerabil. 

Pentru monitorizarea oficială și măsuri concrete se iau în considerare numai datele de pe site-ul calitateaer.ro care e rețeaua națională a Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM). Și care în Sebeș arată mereu că situația este „verde”. Cantitatea de formaldehidă folosită în producția de la Kronospan a crescut în ultimul deceniu.

Defrișări pentru cărbune. Cum au fost tăiate peste 470 de hectare de pădure pentru extinderea unor mine din Gorj

În ultimii șase ani, peste 470 de hectare din fondul forestier național au fost oferite de guvern, fără compensare, Complexului Energetic Oltenia (CEO) pentru extinderea sau deschiderea unor noi cariere de cărbune. În aceeași perioadă, România și-a asumat, prin PNRR, eliminarea treptată a producției de energie pe bază de lignit și huilă, precum și închiderea etapizată a minelor până în decembrie 2032.  

Deși incendiile de vegetație se înmulțesc, în Europa numărul pompierilor scade

Incendiile de vegetație devin un fenomen tot mai amplu și mai grav în toată Europa, însă numărul pompierilor angajați în fiecare țară este tot mai mic.

Semnele de întrebare cu privire la acuratețea măsurătorilor calității aerului sunt alimentate și de faptul că procurorii de pe lângă Tribunalul Alba au efectuat în octombrie 2024 cercetări într-un dosar penal care vizează infracțiuni de poluare prin evacuarea în atmosferă a unor substanțe periculoase, fals informatic și fals în înscrisuri sub semnătură privată. Potrivit procurorilor, firma care se ocupă de prelevări și monitorizări ale substanțelor poluante pentru două din companiile din grupul Kronospan ar fi modificat datele emisiilor de poluanți în aer, iar valorile astfel modificate au fost introduse în baza de date și raportate instituțiilor de control.

Senzor de monitorizare a calității aerului amplasat pe fațada unei clădiri din centrul orașului Sebeș. Foto: Raul Ștef

Autoritățile susțin că de vină e încălzirea pe timp de iarnă 

Toate primăriile din România sunt obligate să realizeze un document care se numește Plan de calitate a aerului. Obligativitatea a devenit mai strictă după 2018, iar ea derivă din implementarea legislației europene privind protecția sănătății persoanelor în fața unor poluanți a căror nocivitate este deja recunoscută, cum sunt pulberile în suspensie. La Sebeș, acest document acoperă perioada 2022-2026, iar concluziile la care ajunge sunt surprinzătoare.

Analizând datele, Primăria a conchis că 45,52% din poluarea cu PM 10 provine din „arderea de combustibil solid (lemn) în surse staționare de mică putere” - respectiv din încălzirea rezidențială a populației și din procesul de preparare a hranei. 

„Media lunară pentru PM 2.5 din ultima lună este depășită de 10 ori. Valorile care mă îngrijorează pe mine personal sunt cele de seara între orele 18-21, când sunt valori între 100-200 pentru PM 2.5. Acesta e momentul în care spațiile de joacă sunt pline de copii, iar oamenii își fac plimbarea de seară. Și la fel, dimineața între orele 9-12 valorile depășesc frecvent 100 micrograme/m3 pentru PM 2.5. Asta e intervalul în care copiii de la creșe și grădinițe sunt scoși afară, copiii de școală sunt în pauze. Dacă ne uităm la indicele de calitate a aerului, se recomandă să nu ieși afară când indicele depășește valoarea 100. În ultima lună am avut 6 zile în care indicele de calitate a aerului (AQI) a fost sub 200, practic suntem ostatici în case. Nici o zi cu aer bun”, spune Ana Vintilă. 

Instantaneu din aplicația IQAir cu starea înregistrată a aerului din Sebeș în momentul realizării acestui interviu. Cercul verde din centrul imaginii reprezintă valorile înregistrate de stația ANPM.

Potrivit „Planului de calitate a aerului” adoptat de Primăria Sebeș, 2019 este primul an când s-au înregistrat depășiri ale valorilor limită zilnice pentru PM10 și este considerat anul de referință în raport cu care s-au făcut măsurătorile ulterioare. 

Valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății este de 50 micrograme/m3 cu recomandarea de a nu se depăși de mai mult de 35 de ori pe an. Chiar și după metoda clasică de măsurare a calității aerului utilizată de APM (și care este metoda gravimetrică), în 2019 aceste valori limită au fost depășite de 49 de ori. În 2020, s-au depășit de 38 de ori, iar media anuală a fost de 32,64 micrograme PM 10/m3. În Sebeș în 2019 emisia totală de PM 10 a fost de 160,52 tone/an. 

După măsurătorile folosite în Plan, în zona situată la 800 de metri nord de amplasamentul Kronospan și 400 metri de zonele locuite ale localității aparținătoare Lancrăm (înspre nodul de autostrăzi, n.red.) pentru PM 10 valoarea maximă pe 24H a fost de 101,94 micrograme/m3, dublu față de orice altă zonă monitorizată din oraș. 

Explicația oficială a celor de la APM, Garda de Mediu și Primărie este aceeași: încălzirea rezidențială pe timp de iarnă este vinovată pentru aceste valori. 

Pe lângă senzorul IQAir instalat de familia Vintilă în noiembrie 2024, în Sebeș mai există alți doi senzori aparținând unor persoane fizice. Unul a fost donat comunității de rețeaua stropdeaer.ro - o inițiativă ecologică românească și un alt senzor publică date pe platforma globală uradmonitor.com. Toți aceștia sunt funcționali, transmit date în timp real și arată valori similare pentru poluanții monitorizați, PM 2.5 și PM 10. 

În plus, laboratorul mobil al Primăriei Sebeș, care produce și publică date zilnice, indică aceleași valori îngrijorătoare. „Grav este că panourile informative de la Casa de cultură și din Centru arată indică în mod fals că nu există poluare. Practic oamenii nu știu la ce se expun și panourile le dau o stare de linistire neadevărată”, completează Ana.

Colaj de imagini cu aparatura cumpărată de Primărie în 2019. În dreapta imaginii, în fundal, se află primarul Sebeșului Dorin Nistor

Ce măsoară Primăria și de ce nu face nimic cu datele colectate? 

În 2018, primarul Dorin Nistori aflat atunci în primul mandat, anunța organizarea unui referendum local pe tema achiziționării unui laborator mobil de analiză a calității aerului. Memoria protestelor de stradă era încă proaspătă, așa că noul primar voia să ofere oamenilor un exemplu de implicare în comunitate. Consultarea publică nu era necesară, fiindcă în Primărie exista deja de la finalul anului precedent, 2017, un referat aprobat prin care era argumentată nevoia unei investiții pentru monitorizarea calității aerului, cu o valoare alocată de 1 milion de lei +TVA. 

Pe finalul lunii mai 2018, Primăria a organizat totuși referendumul, dar acesta a eșuat din pricina prezenței scăzute la vot, de sub 30%. 

În toamna lui 2019, cu câteva luni înainte de anul electoral 2020, Primăria a finalizat totuși licitația pentru cumpărarea unui „Sistem automat de măsurare, monitorizare și informare a calității aerului”, în valoare de 1.3 milioane de lei. Laboratorul mobil, care e un autovehicul dotat cu aparatura de monitorizare - a fost cumpărat de la MecroSystem SRL București, o companie care vinde echipamente specifice pentru măsurători către Ministerul Sănătății, IGSU, INS, spitale sau Nuclearelectrica, printre alții. 

Ca fapt divers, potrivit înregistrărilor din SEAP, în același an, 2019, MecroSystem a câștigat încă o licitație pentru livrarea unui laborator mobil de mediu echipat cu aparatură de monitorizare a calității aerului către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitatea Minieră și Protecție Antiexplozivă (INSEMEX) din Petroșani, cu puțin peste 960 mii de lei. Și aparatura comandată de Insemex măsoara aproape toți parametrii de calitate ca și cei ceruți în cazul Sebeșului, inclusiv concentrația de ozon, benzen, imisii PM 2.5 și PM 10. 

Ioan Căldare e membru al Centrului Independent de Protecție a Mediului Sebeș și în 2015 a fost unul dintre cei care au organizat protestele anti-poluare. Are 72 de ani, este inginer și a fost șef de lucrări la mai multe universități tehnice din țară, printre care Universitatea Transilvania din Brașov și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Căldare e și una din vocile cele mai critice din Sebeș cu privire la lipsa de inițiativă locală în combaterea poluării. Inginerul pensionar spune că Planul de calitate a aerului induce în eroare în mod intenționat. 

„În fiecare zi apare raportul pe site-ul Primăriei. Sunt șase grile de calitate a aerului, bun, acceptabil, moderat, rău, foarte rău și extrem de rău. Uitați cum a fost la noi ieri, în 24 februarie: pe ultima grilă, deci extrem de rău. La PM 10 zic că limita medie e de 50 de micrograme/ m3 pe 24 ore. Ieri limita medie a fost 96 de micrograme/m3 și maximul a fost 174 micrograme/m3, de trei ori mai mult, la ora 24:00, noaptea trecută. Ca să poți folosi aceste informații în instanță, trebuie să fie un laborator acreditat. Așa, nu le ia nimeni în seamă. L-am întrebat și pe comisarul Gărzii de Mediu, a zis că ei se ghidează după măsurătorile stației APM. Aia arată verde tot timpul. Și ieri a fost verde”, spune Căldare. 

Inginerul pensionar Ioan Căldare, unul dintre locuitorii Sebeșului care susține de 10 ani că aerul din oraș este poluat cu emisii din industrie. Foto: Raul Ștef

Site-ul RENAR, al Asociației de Acreditare din România, un ONG recunoscut ca organism național de acreditare unic, sub coordonarea și supravegherea Ministerului Economie, reține 4 laboratoare acreditate în Sebeș. Laboratorul mobil al Primăriei nu se numără printre ele. 

Așa cum am menționat mai sus, Planul de calitate a aerului întocmit de Primărie arată că în 2019 emisia totală de PM 10 a fost de 160,52 tone/an. 

În Sebeș, la ultimul recensământ (2022), existau puțin peste 26.400 de locuitori, în scădere față de 2011. 

„Există instalații mari de ardere care consumă tot oxigenul. Și elimină oxizi de azot. În perioadele călduroase, mijloc de iulie-septembrie, se ard lemne cât zece Sebeșuri, toate deșeurile le bagă pe foc, se combină sub efectul radiațiilor ultraviolete cu compușii organici volatili din atmosferă. Și rezultă ozonul troposferic, care e tot cancerigen și anul trecut am avut depășiri. Am scris la Ministerul Mediului. După 3 luni, prin decembrie 2024, am primit răspuns că de fapt era stricat analizorul și de aia au rezultat depășirile Nu au zis nimic de date, nici ce analizator, nimic. Mint. Dacă ar accepta că există poluarea ar trebui să raporteze la Comisia Europeană”, spune inginerul Căldare. 

Ce vreți ca să-i lăsați în pace? „Să nu ne mai polueze, asta vrem”

Căldare face parte din comisia centrală de examinare a verificatorilor și experților pe instalații termice. În perioada în care lucra la universitate, preda cursuri de termotehnică și sisteme și echipamente de protecția a mediului. După protestele din 2015, compania Kronospan l-a acționat în judecată. 

„Au spus că vorbesc prostii. E nevoie de niște modificări legislative. Firmele acestea din industrie obțin autorizație de mediu în baza a două acte: studiul de impact asupra mediului și studiul de impact asupra stării de sănătate. Cine le întocmește? Ei! Ei plătesc niște firme autorizate și atunci pe cine credeți că avantajează aceste studii? În interesul cui se fac? Al cetățenilor, ca să ne protejeze? Noi am propus ca studiul de impact asupra stării de sănătate al populației să fie făcut de Ministerul Sănătății. Iar cel de impact asupra mediului să-l facă Ministerul Mediului. Dar nu te bagă nimeni în seamă! Unul singur să fi răspuns! Nicio reacție. Ca și când nu există problema.”, adaugă el. 

Procesul cu Kronospanul s-a încheiat după vreo trei ani, după ce firma și-a retras plângerea înainte ca dosarul să fie judecat pe fond și după ce a încercat să încheie un contract de tranzacție judiciară. „Aveam un cunoscut comun, care m-a întrebat direct: ce vreți ca să-i lăsați în pace? Mă, Duțu, i-am spus, noi nu suntem nici cei mai bogați, dar nici muritori de foame: Vrem să nu ne mai polueze, asta vrem! Să nu mai facă și eu nu mai zic! N-am semnat.”

Pe coperta Planului de calitate a aerului din Sebeș Primăria a optat pentru o ilustrație sugestivă: prezintă un coș de fum al unei case. Chiar dacă nu recunoaște ipoteza poluării zilnice peste limitele admise pentru siguranța populației, documentul arată că există totuși o recurență a evenimentelor majore de poluare în Sebeș. În 2015, orașul a fost intoxicat cu fum și methanol, în 2017 a avut loc o poluare masivă cu fum de la arderea materialului lemnos, în 2019 a fost o poluare în zona Petrești ca urmare a unor activități de acoperire metalică, în 2020 au avut loc două accidente poluatoare cu praf de lemn și cu fum negru de pe urma arderii unor benzi transportoare.

Platforma industrială a Sebeșului, amplasamentul Kronoșpan în nord și Kaufland în sud, cele mai poluate din zonă, la o aruncătură de băț de zona locuită a orașului, în dreapta imaginii.

Primarul locuiește în alt oraș 

Primarul Sebeșului Dorin Nistor nu locuiește în localitatea pe care o conduce, ci face naveta de la Alba Iulia, reședința de județ. Am încercat să îl contactăm telefonic în repetate rânduri. La Primărie nu l-am găsit. Am vorbit pe holul instituției cu un consilier al primarului, Emil Benga. Ne-a transmis că pentru o discuție cu primarul ar fi trebuit să ne programăm în audiență. Din punctul lui de vedere, situația calității aerului la Sebeș și valorile poluării înregistrate se datorează în parte și supra-raportării. 

„La Sebeș există 2 stații și în județ există 3. Evident că acolo unde se măsoară foarte mult există probabilitatea să se constate depășiri sau să existe informații. În celelalte UAT-uri unde nu există monitorizare poți să ai impresia că acolo poluarea este inexistentă sau foarte mică”. 

Din cele 2 stații de monitorizare oficială ale APM despre care vorbește Benga, una pare să fie în permanență nefuncțională fiindcă nu emite date pentru site-ul calitateaer.ro. 

Benga a mai spus că datele recoltate zilnic din măsurătorile Primăriei sunt predate către Agenția de Protecție a Mediului Alba. 

Consilierul primarului a refuzat să facă alte precizări în ciuda insistențelor, motivând că reporterul PressOne ar încerca să îl facă să declare „anumite lucruri pe care le speculați în emisiunile dv. unde vreți să dați la prietenii dv.” și să scoată din context declarațiile sale. Nici Benga nu locuiește în Sebeș, ci la Alba Iulia. 

Poluarea din prelucrarea panourilor de lemn

Formaldehida este o substanță toxică, ingredient în producerea unor adezivi și rășini sintetice care sunt utilizate ca lianți în industria producătoare de PAL și plăci MDF. Aceste rășini formează legături puternice între particulele de lemn, ceea ce le conferă rezistență și le face esențiale în industria panourilor pe bază de lemn.

În urmă cu 10 ani, la Sebeș cantitatea de formaldehidă folosită în industria plăcilor de lemn era de circa 30.000 tone pe an. Inginerul Căldare spune că între timp a ajuns la 100.000 tone pe an. Într-un răspuns al APM Alba din 20 februarie 2025, se arată capacitățile de producție autorizate prin autorizația de mediu a celor de la Kronospan Trading, actualizată ultima oară în aprilie 2020. 

Instalația de producție a rășinilor melamino și ureo formaldehidice lichide este de 268.000 tone/an, iar cea pentru producerea rășinilor melamino și ureo formaldehidice pulbere este de 13.000 tone/an. 

Instalația propriu-zisă de producerea a formaldehidei a fost sistată în 2019 și se află în conservare, arată APM. În incinta Kronospan se găsesc 8 rezervoare de stocare a formaldehidei cu o capacitate totală de 780 mc. 

Emisiile dirijate de instalația de formaldehidă sunt de 60.000 tone/an și se monitorizează semestrial. 

„Ați auzit de directiva Seveso III? Acest document spune că oriunde există acest gen de materiale periculoase se poate repeta catastrofa de la Seveso din 1976. Căutați pe Google să vedeți ce s-a întâmplat. Acolo spune că efectele se resimt pe o rază între 3-5 km în cazul producerii unui accident major. Nimic-nimic nu s-a vorbit în campania electorală despre asta!”, spune Ioan Căldare.  

Comisariatul Județean al Gărzii de Mediu Alba a instalat în 13 februarie încă un laborator mobil adus de la Sibiu pentru a monitoriza calitatea aerului din Sebeș după ce locuitorii au reclamat în repetate rânduri că aerul respirat în această iarnă a fost foarte poluat. Rezultatele înregistrate nu sunt deocamdată publice.

Șeful Gărzii de Mediu Alba Dănuț Hălălai în direct la un radio local, liniștind populația cu privire la poluarea din Sebeș.

Ce este metoda gravimetrică? 

La mijlocul lunii februarie 2025, șeful Comisariatului Județean al Gărzii de Mediu Alba, Dănuț Hălălai a avut o intervenție la Radio Hit FM din Alba-Iulia. Acolo a explicat că singurul standard pentru determinarea PM 10 este prelevarea prin metoda gravimetrică. 

„Există o pompă cu un mini ventilator, care printr-un tub extrage aerul din exterior și îl trece în cealaltă parte, printr-o sită de granulație foarte-foarte fină. La fiecare 24 de ore, aducem filtrul la Alba Iulia, se usucă în etuvă și se cântărește valoarea înainte și după și asta ne dă exact câte micrograme pe m3 există de PM 10 sau PM 2,5. Această evaluarea de face undeva la 1 an de zile”, a spus Hălălai. 

În esență, aerul se colectează într-un recipient, iar determinarea se face la anumite intervale. Hălălai spune că senzorii care înregistrează date în timp real sunt eronați pentru că sunt „neagreați de Minister” și pentru că folosesc o altă tehnologie de funcționare. 

„Factorii poluării sunt multiplii. Nu există industrie să nu polueze. Care are sursă de emisii există poluare. E în limitele legii în vigoare. Dacă cineva fumează într-o cameră e una. Dacă fumează 10 oameni e altceva. Așa e și la Sebeș. Nu vreau să dau nume, că n-ar fi deontologic să fac acest lucru.”, a mai spus Hălălai care nu a vrut să pronunțe numele Kronospan. 

Contactat de PressOne, directorul APM Alba, Dimitrie Clepan a spus că instituția sa nu poate folosi datele adunate de laboratorul mobil al Primăriei fiindcă „nu îi aparțin”. 

În ultimele zile, Poliția, Primăria, Poliția locală Sebeș și comisarii Gărzii de Mediu au organizat o serie de acțiuni de control în ceea ce presa locală numește „cartierul romilor” din Sebeș. Au sancționat 25 de persoane cu amenzi în valoare de peste 60.000 lei și au confiscat 2 tone de deșeuri. Au acuzat că aerul sufocat de fum gros din ultimele săptămâni provenea de fapt din arderea deșeurilor și cauciucurilor „punând în pericol sănătatea locuitorilor”.

Fabrica de panouri de lemn de la Kronospan Sebeș văzută de pe autostradă. Foto: Raul Ștef

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€