Statul român antrenează luptătorii de top din armata privată a lui Horațiu Potra în trei unități de elită ale MApN. Surse PressOne: „E o hemoragie”

Răzvan Filip

Reporter

Bianca Felseghi

Senior Editor

Cel puțin 60 de militari din Batalionul 630 Parașutiști „Smaranda Brăescu” (Bacău) și alte unități de elită din țară și-ar fi luat „liber” și ar fi plecat să lucreze pentru bani mai mulți în Africa, susțin surse verificate de PressOne. Nu e un caz singular. 

Din rândurile Forțelor pentru Operații Speciale Române aflate încă în activitate în 2023, spun sursele noastre, zeci de luptători au plecat în Congo, într-o misiune organizată de contractorul privat Horațiu Potra. Alți combatanți de pe frontul din Africa ar fi provenit din rândul Batalionului de Operații Speciale „Vulturii” (Târgu Mureș) și din garnizoana Buzău, unde funcționează o bază de instruire și pregătire a Comandamentului Forțelor pentru Operații Speciale (CFOS).

Avioane charter care au zburat de pe aeroporturile din Sibiu sau Târgu Mureș cu destinația Goma (Republica Democrată Congo) au dus sute de combatanți din România în teatrul de război din țara africană, cei mai mulți în anul 2023. Pe lângă militarii activi s-ar fi aflat și rezerviști din forțele speciale, foști legionari din Legiunea franceză, foști angajați din forțele speciale ale Poliției sau din serviciile secrete. Dar și „băieți cu mușchi” pe care Horațiu Potra i-a racolat pentru misiune, fără să aibă o pregătire specială în misiuni de luptă reală, susțin sursele PressOne.

Pe 1 februarie 2025, după intervenția Guvernului român - care a creat la nivel de Minister al Afacerilor Externe (MAE) o celulă de criză - 288 de combatanți din Congo, angajați de Horațiu Potra, au fost aduși în România via Rwanda. Cu câteva zile înainte, luptătorii se predaseră în fața forțelor M23 - rebelii care au ocupat Goma, orașul în care românii își desfășurau misiunea. 

O parte din acești luptători căliți în Africa au devenit persoane publice odată ce au format un dispozitiv de pază în jurul candidatului la prezidențiale Călin Georgescu. De altfel, Eugen Sechila, neolegionarul care organiza tabere de haiducie în cadrul „Asociației Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei” și omul de bază al lui Georgescu în decembrie 2024, lucrează și el tot în Africa. 

PressOne a arătat deja într-un articol că resursa umană din Ministerul Administrației și Internelor (MAI) migrează către armata privată a lui Horațiu Potra încă înainte de a-și încheia relațiile de muncă sau de a intra în rezervă. 

În cazul militarilor de elită situația este, însă, mai complicată, arată experții consultați de noi. E vorba despre indivizi care au avut de trecut examene și probe fizice foarte dure, antrenamente de anduranță și combat, au participat la exerciții militare comune cu alte armate din NATO și sunt deținători de know-how în tehnica războiului. Cu toate acestea, ei aleg să părăsească Armata cu mult înainte de atingerea vârstei de pensionare, arată Ministerul Apărării Naționale (MApN), care recunoaște cu lejeritate acest fapt. 

„Cadre active au încercat să sondeze terenul”

Horațiu Potra a început să ducă luptători români în Congo pe la finalul anului 2022. Informația, publicată de PressOne, apare într-un raport ONU din iunie 2023. Angajările s-ar fi făcut printr-o companie militară privată numită (PMC) Congo Protection. Potra era însă doar un subcontractor pentru afacerea din Congo. Cei care încheiaseră contractul cu guvernul Republicii Democrate Congo făceau parte dintr-un concern de securitate condus de un francez, Olivier Bazin, și care se numea Agemira (în octombrie 2024 a fost redenumit Bulgaria Global Solutions Ltd).

Exclusiv. Un jandarm român cu experiență în teatre de operațiuni NATO și-a luat concediu pentru a lupta în Congo alături de „mercenarii” lui Potra, când încă figura ca ofițer activ

Florin Gabriel Dăscălescu, fost comandant de pluton în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Vâlcea, a luptat în Congo, alături de mercenarii lui Horațiu Potra, când încă era cadru activ al Jandarmeriei. Conform surselor PressOne, nu este singurul angajat al structurilor de forță care a făcut asta în ultimii ani.

Parlamentarii cer înăsprirea legii: Cum ar putea un tratament pentru răceală să te bage după gratii până la 7 ani. „Dacă Simona Halep ar fi fost oprită în trafic, acum era la închisoare”

Un grup de parlamentari a depus în procedură de urgență o inițiativă legislativă care să pedepsească șoferii depistați cu substanțe psihoactive în corp, indiferent dacă le-a fost sau nu afectată capacitatea de conducere a autovehiculelor.

Și tot un cetățean francez, dar care locuiește în România, a fost cel care l-ar fi adus în afacere și pe românul Potra. 

Olivier Bazin, de la Agemira (stânga) și Horațiu Potra (dreapta) apar într-o fotografie din 2023 publicată de Jean Pierre Bemba, criminal de război și fost ministru al Apărării în Congo. Captură de ecran via Twitter

Anul 2023 a debutat în forță. Era nevoie urgentă de luptători dispuși să plece în Africa. A fost și anul în care s-au înregistrat cei mai mulți români luptători în compania lui Potra, în jur de 1.000 de persoane.

Combatanții au început să plece pe capete folosind mai ales două aeroporturi din România, cel din Sibiu și cel din Târgu Mureș, folosind aeronave în regim charter deținute de două companii de zbor: Fly Lili și Hello Jets. 

În 15 mai 2023, boardingpass.ro - un site de mobilitate aeriană - observa că numărul curselor România-Goma crescuse. A publicat pe pagina sa de Facebook o notă în care arăta că Fly Lili a operat luni, 15 mai 2023, cu Airbusul A320 înmatriculat YR-LIA, un zbor charter pe ruta Sibiu - Goma (Republica Democrată Congo), cu oprire în Jeddah (Arabia Saudită).

Durata zborului a fost de aproape 9 ore, fără să luăm în calcul și escala. Fly Lili - mai notează boardingpass - este a doua companie aeriană din România care a operat în ultimele șapte luni zboruri charter din țara noastră spre aeroportul din Goma. Motivul acestor zboruri era necunoscut.

Unul dintre avioanele cu care ar fi zburat militarii români în Congo. Sursă foto: Jason Nastvogel, jetphotos.com

Cele două companii aeriene folosite de Potra, FlyLili și HelloJets, au fost înființate în 2021. Una e cofondată de doi oameni de afaceri din Sibiu, Jurgen Faff  și Carjea Nicu Gabriel, iar cealaltă e deținută de foști asociați ai companiei Blue Air. Surse consultate de PressOne arată că o parte dintre cei care călătoreau cu aceste chartere organizate de Horațiu Potra către Africa în 2023 proveneau din Forțele pentru Operații Speciale Române și erau, la acea dată, militari activi. 

„Imaginați-vă că lunar din România pleca un charter de Goma (n.r. Republica Democrată Congo). Eu personal am fost șocat, fiindcă astfel de operațiuni de obicei se fac la un nivel destul de discret. În dimineața aia (n.r. în martie 2023) la aeroport erau 150 de oameni, unii bărboși, alții în echipamente de camuflaj, se numărau vestele antiglonț, noi predam bagajele cu veste antiglonț să le bage la cală. Erau acolo încărcătoare de kalașnikov, baionete militare. Erau picatinny - e chestia aia de țintire care se pune pe armă. Echipament militar la greu.

Potrivit surselor noastre, cel mai numeros contingent de militari activi care ar fi plecat în martie 2023 din România ar fi provenit dintr-o unitate de elită de parașutiști, Batalionul 630 „Smaranda Brăescu” din Bacău. Circa 60 dintre ei și-ar fi suspendat - la acea dată - contractele de muncă cu MApN și au plecat în misiune cu un contractor militar privat pe un alt continent. Au fost plecați câteva luni, până în iunie 2023. 

Prin grupurile lor private de Facebook, militarii români discută deschis despre fenomen. Captură foto via Facebook

Să încercăm să ne imaginăm amploarea unor astfel de mișcări de trupe: o țară NATO, la granița căreia are loc un război, pierde pentru luni de zile contactul cu zeci de militari special antrenați. Situația ar fi fost cunoscută în rândurile superiorilor, fiindcă „nu-s lucruri de azi de ieri”, susțin sursele PressOne. 

MApN susține că fenomenul descris de PressOne nu există. L-am contactat pe locotenent-colonelul Mircea Popa, comandantul batalionului din Bacău în cadrul căruia operează și trupele de comando. Iniţial o structură de paraşutişti, Batalionul „Smaranda Brăescu” (căruia i s-au schimbat, de-a lungul existenței sale, indicativele de unitate militară) a devenit după 2005 o structură de timp comando care îndeplinește standardele NATO. 

În dialogul cu reporterul PressOne, comandantul de la Bacău spune că în rândul Forțelor Speciale nu s-ar fi aprobat niciun concediu fără plată „pe motivul de a pleca în Congo”. Dar asta nu înseamnă că nu ar fi existat cadre active care au încercat să „sondeze terenul” în sensul acesta, continuă el. 

„Celor care au afirmat că vor să plece să câștige un ban în plus, nu neapărat în Congo, oriunde, nu li s-au aprobat concedii fără plată. Eu, în batalion, nu am nici măcar un om care să fi plecat în concediu fără plată. (...) Inițial, când au început să plece (n.r. foști militari în Congo), au venit cu solicitări, dar nu s-au aprobat, pentru că noi nu ne putem permite să pierdem gradul de operativitate al unităților, dând concedii fără plată. Cine pleacă (n.r. în Congo), pleacă de tot”, susține lt.-col. Popa pentru PressOne. 

Reprezentanții MApN insistă că fenomenul nu există. Cadrele active pe blogurile militare din România îi contrazic. Captură foto via rumaniamilitary.ro

Concediile fără plată se acordă, de regulă, doar în situații „de viață și pe moarte”, când un luptător al Forțelor Speciale este grav bolnav și are nevoie de tratament pe termen lung, eventual în afara țării, a mai adăugat el. 

„Eu pot răspunde doar pentru unitatea mea”, încheie comandantul.

Găsim o conexiune între Constantin Timofti - fost luptător de elită al Armatei Române care astăzi se ocupă de recrutarea luptătorilor pentru operațiunile lui Horațiu Potra din Congo- și Lt.-col. Mircea Popa. 

El spune că e posibil  „să-l fi cunoscut” pe Constantin Timofti, responsabil de recrutări în armata privată a lui Potra, cândva de-a lungul carierei, dar că nu știe cu siguranță. Timofti, pe de altă parte, confirmă că îl cunoaște pe colonelul Popa dintr-o misiune NATO, dar spune că n-au mai vorbit din 2016. 

I-am trimis comandantului de la Bacău o listă cu nume de luptători care ar fi plecat din unitatea sa către Congo. Nu ne-a răspuns. Timofti a confirmat că cel puțin 3 dintre aceștia au fost cu el în Congo, iar despre ceilalți spune că nu-și aduce aminte, „dar asta nu înseamnă că nu au fost.”

Constantin Timofti mai spune că cei care au plecat din Bacău ar fi fost deja trecuți în rezervă, chestiune pe care ar fi verificat-o personal la Comandamentul Forțelor pentru Operații Speciale din Târgu Mureș. 

„Eu am sunat la unitatea de la Târgu Mureș, de unde am făcut parte 11 ani de zile, la Forțele Speciale”, susține Timofti. Trebuie precizat și că, potrivit declarațiilor de avere și de interese depuse în 2023-2024, lt.-colonelul Popa ocupă și funcția de șef de birou la Târgu Mureș, în cadrul Unității Militare 02555. 

Timofti recunoaște că procesul de verificare a eșuat în privința jandarmului vâlcean despre care PressOne a scris, în urmă cu o săptămână, că a plecat în Africa, după ce și-a cerut concediu fără plată de la unitate. 

O partidă de șah între luptători din Forțele Speciale 

C. I., un parașutist din Bacău, își vinde căciula militară și ochelarii de parașutist pe OLX. Sursele PressOne spun că face parte din grupul de militari activi din Forțele pentru Operații Speciale (FOS) care ar fi zburat în martie 2023 pentru a lupta alături de Horațiu Potra și armata lui de mercenari.

Îi găsim pe câțiva dintre luptătorii FOS pe o platformă cunoscută de jucat șah online. Unul dintre ei s-a trecut ca rezident al Republicii Democrate Congo. Captură de ecran via chess.com

Îl sunăm cu pretextul că suntem interesați de căciulă și restul echipamentului militar pus la vânzare pe OLX. Printre altele, mărturisește că nu mai face parte din armată. Când îl contactăm din nou, de data aceasta în calitate de jurnaliști, insistă că nu este persoana pe care o căutăm și că dacă publicăm articole în care folosim „date cu caracter personal”, ne vom vedea în instanță. 

„Acest mesaj va fi folosit drept probă, reprezentând dezacordul meu total, privitor la cererile dumneavoastră”, continuă bărbatul, acuzându-ne de „hărțuire”. Le scriem pe Facebook mai multor colegi care l-ar fi însoțit în Congo, însă nu primim niciun răspuns până la ora publicării. 

Ulterior, pe un site internațional de șah online, îl găsim pe C. I. jucând, de-a lungul anului 2023, mai multe partide împotriva a doi prieteni: V. F. Ș. și A. S. - primul îi este/i-a fost coleg în Forțele Speciale și figurează și el pe lista noastră. Conturile de social media ale lui A. S. sugerează că are 27 de ani, este din Buzău și ar fi făcut sau încă face parte din Forțele de Operații Speciale ale Armatei Române. 

Pe platforma de șah pe care-l găsim, luptătorul/șahistul cu rezidență în Congo mai are 2 prieteni cu rezidență congoleză. Captură de ecran via chess.com

Platforma pe care-i gasim le oferă utilizatorilor opțiunea de a menționa țările din care își fac mutările pe tabla virtuală de șah. Dacă C. I. și V. F. Ș. s-au trecut ca locuitori ai României, partenerul lor de joc, buzoianul A. S., apare ca rezident al Republicii Democrate Congo.

În decembrie 2024, Forțele Speciale românești făceau angajări. Captură de ecran via Facebook

Îi contactăm pe toți cei 3 șahiști, însă, până la ora publicării acestui articol, nu primim niciun răspuns. Scenariul se repetă și când le scriem altor colegi despre care sursele noastre ne spuseseră că ar fi plecat în Congo când încă erau activi. În ultimii ani, conducerea Batalionului de Comando din Bacău și Comandamentul Forțelor pentru Operații speciale au anunțat de mai multe ori că face angajări din sursă civilă, inclusiv pentru specialitatea militară parașutiști comando. 

De ce părăsesc tinerii militari sistemul. MApN: „ Nicio emoție pentru sistemul militar”

PressOne a documentat și cazul unui tânăr de 25 de ani din Copșa Mică care a făcut parte din Forțele Aeriene Române din Mediaș. Tânărul a trecut printr-o transformare: dacă acum trei ani se poza în haine militare și credea că „educația militară insuflă curaj prin frică”, astăzi se prezintă ca un fan înfocat al lui Horațiu Potra, pe care l-a promovat în campania mercernarului pentru primăria Mediașului. 

Între timp, l-a însoțit pe Potra inclusiv în Congo. 

PressOne a încercat să-l contacteze pe tânăr, dar fără succes. „Uniforma aia e în cui. Nu merită statul ăla corupt militari ca noi”, îi răspunde, în schimb, unui comentator de pe Facebook care îl acuzase că dezonorează haina militară. 

L-am contactat și pe superiorul lui, locotenent-colonelul Vasile Dămian din Mediaș, pentru a înțelege cum este posibil ca un „ostaș” la început de drum să-și fi agățat deja uniforma în cui. Ni se spune că tânărul ar fi plecat din unitate printr-un act unilateral: demisia.  

Când ne exprimăm scepticismul, invocând legea care-i obligă pe soldații și gradații profesioniști să lucreze în cadrul Armatei pentru un număr de ani, comandantul unității dă de înțeles că tânărul ar fi fost obligat să restituie la demisie banii cheltuiți de minister pentru perfecționarea lui. 

Pe aplicația de fitness Strava, tânărul din Mediaș spune că locuiește în Congo. Captură de ecran via Strava

Ca reacție la interviurile luate de PressOne în teritoriu, Generalul Constantin Spînu, purtătorul de cuvânt al MApN, ne-a contactat în repetate rânduri pentru a ne asigura că în cadrul Armatei există zero cazuri de soldați sau ofițeri care să-și fi luat concediu de orice natură pentru a-și suplimenta veniturile „la privat”. Spînu declară că aceia care ar fi plecat erau deja demisionați sau trecuți în rezervă - cu precizarea că rezerviștii care aleg să lupte ca „mercenari” în teatre de operațiuni din afara țării n-au nicio șansă să fie reîncadrați ca militari activi în România, pentru că „nu au cum să treacă filtrele de securitate”. 

Spînu mai spune că, deși nu are la îndemână o statistică și nu poate confirma nimic din cifrele avansate de PressOne (cel puțin 60 de militari de elită plecați în Congo), nu i se pare un număr îngrijorător de mare, ținând cont că întreg Comandamentul Forțelor pentru Operații Speciale din România numără 4.000-5.000 de oameni.

PressOne s-a adresat în două rânduri Ministerului Apărării Naționale (MApN), pe 8 ianuarie și 13 ianuarie 2025, pentru a obține o reacție legată de aceste practici recurente în rândul militarilor din Forțele de Operații Speciale. Inițial, am primit un răspuns parțial - o trimitere la statutul militarilor. Am revenit cu solicitarea ca MApN să răspundă integral la cererea de informații publice. 

După 2 săptămâni, pe 31 ianuarie 2025, Ministerul ne-a răspuns. Oficial, „singura situație permisă de legile române prin care personalul militar să desfășoare activități, pe teritoriul României sau în afara acestuia, în calitate de angajați ai unor companii private de securitate este din poziția de militar în rezervă. Semnarea unor contracte de angajare de cadre militare în rezervă pentru poziții de tipul celor menționate nu implică în niciun fel Ministerul Apărării Naționale.”

MApN mai precizează că „trecerea în rezervă a cadrelor militare se face, în principal: la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă sau a vârstei care conferă dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare”. Altfel, pot fi clasați ca inapți pentru serviciul militar la cerere, pentru „motive bine întemeiate” sau pot demisiona.

Expert: Militarii din armatele private sunt ținte pentru organizații de spionaj 

Am solicitat opinia unui expert în securitate națională și NATO despre riscurile asociate unei astfel de practici din sistemul de apărare - una despre care ni s-a spus, de la diverse paliere de decizie, că „știe toată lumea”. 

Într-o zonă de război, argumentează pentru PressOne cercetătorul Claudiu Degeratu, nu sunt angrenate numai părțile aflate în luptă și organizațiile internaționale recunoscute, cu intenții benigne precum limitarea victimelor în rândul civililor, misiuni umanitare și altele asemenea, ci și diverse structuri de spionaj, ale căror obiective sunt „acțiuni de atragere, compromitere, racolare”. 

Degeratu mai spune că orice structură militară este obligată să își evalueze riscul asociat personalului militar, cu atât mai mult cu cât aceștia lucrează cu informații și sunt ținte pentru acțiuni de racolare. Orice plecare în străinătate a personalului din MApN, inclusiv pentru vacanțe, este aprobată într-o organizație militară nu din rațiuni de supraveghere, ci pentru că, în caz de necesitate, aceștia trebuie să poată fi aduși înapoi la post în cel mai scurt timp.

Misiunea din Africa 

Potrivit surselor noastre, în Congo, românii din armata companiei private a lui Potra erau distribuiți pe concesiuni. O concesiune însemna - în principiu - o bază militară improvizată. De obicei, aceste concesiuni era amenajate în cadrul unor hoteluri din Goma sau Sake - principalele localități aflate pe linia frontului din Congo.

Militarii obturau vizibilitatea spre interior, puneau sârmă ghimpată de jur împrejur, montau dispozitive de apărare protejate cu saci de nisip. În perioada de glorie a acestor mișcări de trupe din România și Congo, existau 7 hoteluri care serveau drept locuri de cazare și baze militare pentru 100-150 de oameni. 

Pe finalul lui 2023, numărul profesioniștilor din FOS prezenți în misiunea din Congo a început să scadă. Sursele PressOne arată că între combatanți au existat diferențe salariale care au provocat disensiuni. De exemplu, „legionarii” - cei care luptaseră înainte în Legiunea Franceză - primeau mai mulți bani decât militarii FOS, la rândul lor mai bine plătiți decât cei care nu făcuseră niciodată parte dintr-o altă structură militarizată și nu urmaseră antrenamente specifice activității în teatrele de război. 

Când s-au predat, mercenarii români au cerut protecția ONU și au traversat orașul sub asalt Goma cu cearșafuri albe peste mașini. Sursă foto: Rodriguez Malabar/Twitter

Soldații români din Congo nu ar fi fost deloc asigurați. Companiile mari care oferă servicii de securitate privată în Africa au, pe lângă salarii generoase, și pachete asiguratorii de viață și compensatorii pentru familii, în caz că angajații lor sunt răniți sau uciși în misiune. Verbal, arată sursele noastre, se vehicula dreptul la o sumă reparatorie de câteva zeci de mii de dolari, însă în contract nu era trecut nimic altceva decât salariul de bază. „Nu-ți convine, poți pleca acasă”, li se spunea. 

În februarie 2024, doi dintre românii care se aflau în baza de la Sake și-au pierdut viața în urma unui atac al rebelilor din facțiunea M23. „A fost un intens schimb de focuri și a durat undeva la 45 de minute.” - povestește unul din combatanții care au recuperat trupurile celor doi. Unul din morți ar fi fost Vasile Badea, instructor de luptători în cadrul Serviciului de acţiuni Speciale al Poliției Capitalei. Acesta și-ar fi suspendat contractul de muncă pentru a pleca să lupte alături de Potra. 

În luna iunie 2024, alți doi luptători și-au pierdut viața. În timp ce se afla într-o misiune de observare, Petru Cosmin Samolinschi a fost omorât pe loc într-un atac cu o rachetă ghidată. Demisionase din Batalionul 151 Infanterie „Lupii Negri” din Iași ca să plece în Goma, Congo.

Pe blogurile de militari din România se vorbește despre fenomen de aproape 10 ani. Captură de ecran via rumaniamilitary.ro

Un alt coleg, pe nume Mihai Trocan a murit câteva zile mai târziu la București, după ce fusese evacuat în România. Trocan fusese și el polițist în cadrul Serviciului de Acțiuni Speciale al Poliției Capitalei și era pensionar. 

PressOne a solicitat IGPR să ne răspundă câte din persoanele provenind din structurile SIAS și SAS, care au solicitat în 2023 și 2024 suspendarea temporară a contractelor de muncă au lucrat în Congo sau în alte țări din Africa în perioadele în care s-au aflat în suspendare? Am primit un răspuns parțial în care ni se răspunde că  „în urma consultării structurilor de specialitate din cadrul Poliției Române a rezultat faptul că, în perioada 2023- 2024, 3 polițiști din cadrul structurilor de acțiuni speciale și-au suspendat raporturile de serviciu cu unitatea iar alți 2 polițiști și-au încetat raporturile de serviciu, prin demisie.”

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€