Bianca Felseghi

Scenariul filmului „Libertate” pornește de la un episod real petrecut la Sibiu, în primele zile ale Revoluției din 1989, când peste 500 de persoane, milițieni, securiști, dar și civili luați cu japca de pe stradă, au fost acuzați că sunt teroriști și torturați.

Cum a ajuns reședința de secol XVIII a guvernatorului Transilvaniei să fie moștenită de o familie de simpli negustori din localitatea Săliște (jud. Sibiu) și cum a ajuns românul Nicolae Roșca moștenitorul maghiarului Dénes Bánffy. 

Veterinari voluntari într-o campanie de sterilizare în masă îngrijesc sute de animale care trăiesc în ghetoul Pata Rât - o comunitate ridicată în apropierea fostei rampe de gunoi din apropierea orașului Cluj-Napoca.

Clujenii își reclamă dreptul la odihnă și arată că 80% din cursele de noapte, care au decolat de la Cluj în urmă cu o lună, în iulie, au folosit un culoar de zbor aflat peste oraș, cu toate că ar fi trebuit să recurgă la această soluție numai în situații excepționale impuse de siguranța traficului aerian.

În iulie 2021, Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a confirmat recomandarea Consiliului Internațional al Monumentelor și Siturilor ca Roșia Montana să fie înscrisă în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol. Am vrut să vedem dacă de atunci s-a schimbat ceva.

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) „s-au acoperit cu hârtii” în 27 iulie 2023. Sentința lor a motivat că pentru acei ani nu s-a putut considera că a existat o intenție clară de exterminare sistematică a oricărui opozant din partea autorităților statului și, în consecință, au respins apelul procurorilor împotriva achitării din 2019 a celor doi ofiţeri de Securitate, Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, care l-au torturat pe Gheorghe Ursu. 

După o investigație internă, o revistă americană a retras unul din articolele semnate de cel mai prolific cercetător al Universității Babeș Bolyai, un matematician octogenar aflat pe lista celor 2% cei mai citați cercetători din lume. Editura arată că procesul de evaluare al manuscrisului a fost viciat. 

O parte din rezidenții care trăiau în apropierea rampei de deșeuri a orașului Cluj-Napoca au început să fie relocați în locuințe sociale, în urma unei intervenții finanțate din Fonduri Norvegiene. Acestea sunt poveștile lor.

Re-urbanizarea fostelor zone industriale de pe malul Someșului Mic iscă nemulțumirea organizațiilor civice, care acuză construcții în logica profitului maxim, fără garantarea accesului la apă al comunității.

Am vrut să verificăm dacă este posibilă la Cluj-Napoca această transformare, de la starea actuală la zero emisii de carbon în următorii șapte ani, și ce decizii și obiceiuri de consum au instituțiile și companiile publice implicate în această direcție strategică. Am constatat că la Cluj-Napoca se folosește încă în exces transportul comun pe combustibili fosili și că asfaltarea intensivă a parcurilor și a zonelor verzi va amplifica efectul insulelor de căldură în următorii ani.

În 1994, colonelul în retragere Vereș a fost el însuși protagonistul unui accident de zbor cu MiG-21, din care s-a salvat printr-o catapultare spectaculoasă. Au trecut aproape 30 de ani de atunci și Forțele Aeriene Române au scos din serviciu aeronavele de tip MiG-21 LancerR în 2023. S-au ridicat ultima oară de la sol în 15 mai.

La zece zile după ce PressOne a publicat serialul în două episoade „Afacerea «premii pentru cercetare»”, CNCS atrage atenția că indicatorii de performanță utilizați atât în ierarhizarea universităților și institutelor, cât și în formularea criteriilor și standardelor minimale pentru participare la competiții de proiecte și pentru accederea în posturi didactice și de cercetare sunt viciați.  

Universitățile românești plătesc zeci de milioane de lei pe an pentru publicarea în regim deschis a rezultatelor cercetărilor finanțate din fonduri publice, fără să aibă certitudinea că studiile au fost scrise într-adevăr de autorii care le semnează. O anchetă în două episoade, despre sistemul piramidal care aduce beneficii financiare uriașe, însă nu produce cunoaștere, ci spam.

Universitățile românești plătesc zeci de milioane de lei pe an pentru publicarea în regim deschis a rezultatelor cercetărilor finanțate din fonduri publice, fără să aibă certitudinea că studiile au fost scrise într-adevăr de autorii care le semnează. O anchetă în două episoade, despre sistemul piramidal care aduce beneficii financiare uriașe, însă nu produce cunoaștere, ci spam.

Olivier Guez e ziarist și e fascinat de istoria regimurilor dictatoriale. În 2017 a primit premiul Renaudot pentru un roman nonficțional bazat pe viața lui Josef Mengele. Ultima carte pe care a coordonat-o se numește „Secolul Dictatorilor” (editura Humanitas, 2023) și e o colecție la care au colaborat o serie de intelectuali francezi specializați în biografiile minților malefice, care au produs războaiele și masacrele secolului XX, de la Lenin la Hussein și Assad.