Bianca Felseghi

O parte din rezidenții care trăiau în apropierea rampei de deșeuri a orașului Cluj-Napoca au început să fie relocați în locuințe sociale, în urma unei intervenții finanțate din Fonduri Norvegiene. Acestea sunt poveștile lor.

Re-urbanizarea fostelor zone industriale de pe malul Someșului Mic iscă nemulțumirea organizațiilor civice, care acuză construcții în logica profitului maxim, fără garantarea accesului la apă al comunității.

Am vrut să verificăm dacă este posibilă la Cluj-Napoca această transformare, de la starea actuală la zero emisii de carbon în următorii șapte ani, și ce decizii și obiceiuri de consum au instituțiile și companiile publice implicate în această direcție strategică. Am constatat că la Cluj-Napoca se folosește încă în exces transportul comun pe combustibili fosili și că asfaltarea intensivă a parcurilor și a zonelor verzi va amplifica efectul insulelor de căldură în următorii ani.

În 1994, colonelul în retragere Vereș a fost el însuși protagonistul unui accident de zbor cu MiG-21, din care s-a salvat printr-o catapultare spectaculoasă. Au trecut aproape 30 de ani de atunci și Forțele Aeriene Române au scos din serviciu aeronavele de tip MiG-21 LancerR în 2023. S-au ridicat ultima oară de la sol în 15 mai.

La zece zile după ce PressOne a publicat serialul în două episoade „Afacerea «premii pentru cercetare»”, CNCS atrage atenția că indicatorii de performanță utilizați atât în ierarhizarea universităților și institutelor, cât și în formularea criteriilor și standardelor minimale pentru participare la competiții de proiecte și pentru accederea în posturi didactice și de cercetare sunt viciați.  

Universitățile românești plătesc zeci de milioane de lei pe an pentru publicarea în regim deschis a rezultatelor cercetărilor finanțate din fonduri publice, fără să aibă certitudinea că studiile au fost scrise într-adevăr de autorii care le semnează. O anchetă în două episoade, despre sistemul piramidal care aduce beneficii financiare uriașe, însă nu produce cunoaștere, ci spam.

Universitățile românești plătesc zeci de milioane de lei pe an pentru publicarea în regim deschis a rezultatelor cercetărilor finanțate din fonduri publice, fără să aibă certitudinea că studiile au fost scrise într-adevăr de autorii care le semnează. O anchetă în două episoade, despre sistemul piramidal care aduce beneficii financiare uriașe, însă nu produce cunoaștere, ci spam.

Olivier Guez e ziarist și e fascinat de istoria regimurilor dictatoriale. În 2017 a primit premiul Renaudot pentru un roman nonficțional bazat pe viața lui Josef Mengele. Ultima carte pe care a coordonat-o se numește „Secolul Dictatorilor” (editura Humanitas, 2023) și e o colecție la care au colaborat o serie de intelectuali francezi specializați în biografiile minților malefice, care au produs războaiele și masacrele secolului XX, de la Lenin la Hussein și Assad. 

Când am plecat spre Timișoara, aveam în minte un reportaj despre cartierele ei vechi, cele cu nume de roman, Iosefin, Elisabetin și Fabric. Și mi s-a părut așa o întâlnire surprinzătoare a unui scriitor foarte atașat de locul în care trăiește, Istanbul (Pamuk pronunța Ëstanbul), cu un oraș românesc de graniță modelat de două imperii, cel Otoman și cel Habsburgic, un perimetru incredibil de eclectic în care s-ar găsi cel mai mare patrimoniu construit din țară, peste 14.000 de clădiri monument istoric. 

Un individ înmormântat sub o movilă de pământ cu 3.000 de ani î.e.n., în județul Prahova, a declanșat o cercetare ale cărei rezultate par să conducă spre identitatea primilor războinici, care au cucerit Europa din Caucaz și până în Irlanda.

De mai bine de 15 ani, piața imobiliară din Cluj-Napoca atrage așa-ziși „dezvoltatori”, care înșală sute de persoane cu apartamente care nu există. Faptele lor continuă să se prescrie, iar păgubiții rămân și fără bani și fără bunurile pentru care au plătit.

În ultimii 15 ani, formațiunile de gheață s-au topit masiv, iar astăzi Scărișoara este de nerecunoscut. Ce pierde România din cauza topirii celui mai mare ghețar subteran din lume?

În Ponor, comuna în care primarul exploatează săracii, tot primarul a reabilitate, pe bani publici, o școală în care mai învață doar opt copii și a cedat cu titlu gratuit un teren aparținând comunei, către două mănăstiri din zonă, fără ca locuitorii comunei să aibă vreun câștig din asta.

După ce o filmare cu un grup de vietnamezi care ar fi consumat șobolani a ajuns în atenția publică, am decis să construim tabloul complet al circumstanțelor în care trăiesc și muncesc acești oameni, într-o fabrică dintr-un vechi complex industrial din Cluj, izolat de restul orașului.

123 de comune din 16 județe pot fi recalificate după standardele patrimoniului universal, ca urmare a unui efort documentar de un deceniu pentru recunoașterea anticului Limes Dacic.