Exclusiv. Permise de conducere din România, folosite de cetățenii non-UE în traficul cu documente recunoscute la nivel european

Bianca Felseghi

Senior Editor

Mai multe țări europene au anunțat că se confruntă cu situația în care cetățeni proveniți din spațiul non-UE se folosesc de documente obținute în România pentru a le preschimba ulterior în echivalentele lor din Europa de Vest. 

La sfârșitul lunii martie, după săptămâni întregi în care acest subiect era dezbătut în presa din Suedia, un ziarist al Sveriges Radio a investigat o filieră a acestui tip de „turism cu permis de conducere” ilegal. Prin intermediul unor platforme de socializare precum TikTok, puteau fi cumpărate în țara nordică permise de conducere românești în schimbul a 1.000 de euro. 

Prețul includea și cazarea în România, unde autoritățile procedau la schimbarea din permise de conducere emise de țări din lumea arabă sau Asia. Cu alte cuvinte, persoanele cu permise de conducere din afara UE puteau plăti pentru a le preschimba cu un permis românesc, care putea fi apoi schimbat cu ușurință cu unul suedez. 

Autoritățile suedeze pentru PressOne: „Nu știm câte permise de conducere românești au fost schimbate”

PressOne a luat legătură cu Agenția Suedeză de Transport (Transportstyrelsen), o instituție guvernamentală care se ocupă cu preschimbarea acestor documente pentru cetățenii care locuiesc temporar sau au permise temporare de muncă în Suedia. 

„În primul rând, trebuie clarificat că cel mai probabil nu este vorba de permise de conducere falsificate. Totul ține de faptul că Suedia și România au reguli diferite cu privire la țările din care poți schimba permisul de conducere. În Suedia, acceptăm un schimb cu un permis de conducere suedez dacă permisul de conducere inițial este emis de una dintre țările din UE și de câteva țări suplimentare. În România însă, este posibil să se schimbe un permis de conducere din mai multe țări decât este acceptat în Suedia, de exemplu permise din Siria sau Egipt”, a explicat pentru PressOne, Mikael Andersson, unul din responsabilii Biroului de Comunicare al Transportstyrelsen. 

Andersson spune că persoane provenind din țări non-UE, dar care trăiesc în Suedia, au găsit această scurtătură pentru a-și obține documente europene, demonstrând autorităților române că sunt rezidenți permanenți acolo „și și-au putut astfel schimba permisul de conducere cu un permis de conducere românesc.” 

„Apoi s-au întors în Suedia și și-au schimbat permisul de conducere românesc cu unul suedez. Suedia acceptă schimbul unui permis de conducere românesc cu unul suedez deoarece România este membră a UE. Nu știm în prezent câte permise de conducere românești au fost schimbate în cele suedeze. Nu înregistrăm țara de origine în sistemele noastre și nu putem căuta informații. Cu toate acestea, efectuăm un sondaj pentru a ne face o imagine a domeniului de aplicare. Maparea nu este încă completă.”

Câteva lucruri pe care ar trebui să le știi înainte să comanzi de pe Shein și Temu

Pe fundalul scumpirii costului vieții aproape peste tot în lume, cei doi giganți chinezi, Temu și Shein, au avut parte de o creștere masivă, datorată, în mare măsură, unor strategii agresive de preț. Însă în spatele prețurilor mici se ascund câteva detalii importante, pe care ar trebui să le știm cu toții înainte să comandăm.

Știri din cealaltă Românie. La Băile Tușnad, guvernul maghiar a donat autorităților locale o vidanjă, iar la Sibiu o directoare și-a pus aer condiționat în birou din banii pentru copii

Știri din cealaltă Românie e o revistă a presei locale concentrată pe comunități și viața lor reală, separată de ce se întâmplă la București sau chiar în marile orașe. Iată ce-am găsit săptămâna asta.

„Aș spune că rezidenții care își schimbă permisele provin din țări non-UE. Știm asta pentru că au permis non-UE pe care România îl acceptă și îl schimbă pe un permis de conducere românesc”, mai spune Mikael Andersson, de la Biroul de Comunicare al Agenției Suedeze de Transport (Transportstyrelsen). 

Reacția autorităților române: Grup de lucru constituit la Ministerul de Interne

PressOne s-a adresat Ministerului de Interne român (MAI), cerând clarificări cu privire la birocrația care le dă bătăi de cap suedezilor. Am primit răspunsul după mai bine de 30 de zile, de la înregistrarea solicitării. 

În el se arată că între timp, autoritățile române au constituit în cadrul MAI un grup de lucru care să clarifice situația permiselor de conducere românești, emise pentru cetățeni din statele non-membre ale UE. 

Având în vedere fenomenul, grupul de lucru a propus elaborarea unui Ordin de Ministru prin care să se modifice legislația astfel încât cetățenii care au permis de conducere emis de autoritățile din Republica Arabă Siriană să nu mai poată echivala fără examen aceste documente cu permisul românesc de conducere.

La nivelul UE, Directiva 2006/126/CE a Parlamentului European privind permisele de conducere și OMAI 163/2011 (ordinul de ministru n. red.) reprezintă cadrul legislativ în baza căruia pot fi preschimbate permise de conducere emise de autorități din alte state cu documente similare românești. 

Lista statelor pentru care România face acest lucru, fără să mai fie nevoie de susținerea unui examen este adaptată periodic. În 2020, pe lista statelor emitente de permise de conducere naţionale ce pot fi preschimbate în țara noastră fără examinarea sau testarea deţinătorilor au fost adăugate 11 țări. Ultima oară când această listă a fost revizuită, a fost printr-un ordin ministerial în 2022.

Atunci, lista cuprindea 68 de țări, printre care și Republica Arabă Siriană, despre care ni s-a comunicat că ar urma să fie eliminată, în lumina fenomenului comunicat de Suedia. 

La MAI s-a constituit un grup de lucru. imagine generică: dreamstime.com

Potrivit portalului InfoMigrants, România este o destinație pentru mulți lucrători din Orientul Apropiat și Asia de Sud care caută de lucru în străinătate. Cu toate acestea, nu toți deținătorii de viză rămân aici la muncă, ci găsesc căi legale sau mai puțin legale pentru a-și continua căutarea în țări din Vestul Europei. 

Există, spune sursa citată, un decalaj vizibil între numărul deținătorilor de viză și rezidenții legali efectivi din țară. Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) a arătat, spre exemplu, că în ianuarie 2024, Bangladesh-ul a fost a doua țară-sursă de imigranți sosiți aici cu vize de muncă în 2023. 

România a emis 11.138 de vize de muncă pentru cetățeni din Bangladesh, în creștere cu 27,5% față de anul precedent. O parte din această creștere a fost alimentată de conflictele politice din țara de origine, de schimbările climatice și provocările economice exacerbate de pandemia COVID-19 din Bangladesh.

Tot IGI a semnalat că în aceeași perioadă, numai 5.021 de cetățeni din Bangladesh dețineau permise de ședere valabile în orașele din România, inclusiv în București. Situația este replicabilă la nivelul sri lankezilor, indienilor și al pakistanezilor, care o dată intrați în țară, au dispărut din statistici, aparent fără a lăsa urme legale.