Crimă în celula E 7.25. Deciziile administrative care au dus la pierderea unei vieți omenești la Penitenciarul Gherla

Bianca Felseghi

Senior Editor

Criminali periculoși pentru ceilalți deținuți, victime și agresori deopotrivă, teroare, bătăi și violențe în celule suprapopulate. Este imaginea de la Penitenciarul de Maximă Siguranță Gherla, unde o crimă comisă între persoanele lipsite de libertate  ridică mai multe probleme privind gestionarea lotului cu deținuți. PressOne a documentat acest caz.

*Vă avertizăm că articolul conține descrieri ale unor acte de violență extremă, citate și detalii care vă pot afecta emoțional. 

Camera E 7.25

În noaptea de 10 spre 11 septembrie 2023, în camera E 7. 25, secția 7 a Penitenciarului de Maximă Siguranță Gherla, un bărbat este ucis.  

O.C.D. avea 47 de ani și fusese condamnat la 1 an, 10 luni și 20 de zile de închisoare pentru nerespectarea ordinului de protecție. 

O.C.D.  e condamnat la privare de libertate în regim semi-deschis. Stă însă în celulă, printre alții, cu doi condamnați pentru omor calificat, unul „viețaș” (condamnat pe viață, n.red.). Celălalt are de ispășit o pedeapsă definitivă de 20 de ani și o condamnare în primă instanță de 30 de ani pentru o altă tentativă de omor, petrecută de asemenea în penitenciar.

Potrivit unui regulament în vigoare din 2016, prin care se detaliază aplicarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate, deţinuţii care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului sunt cazaţi separat, în camere special amenajate în cadrul secţiilor de maximă siguranţă (articolul 29). 

În celula E 7.25 a Penitenciarului Gherla sunt 8 bărbați: cinci condamnați pentru omor, doi pentru tâlhărie și viitoarea victimă, O.C.D. Unii dintre deținuți au băut alcool și sunt deja beți. Alcoolul a fost „produs artizanal în mediul de detenție”, au arătat ulterior procurorii.

Cea mai mare teamă a candidaților la Cotroceni. 3 lucruri pe care ar trebui să le înțeleagă viitorul președinte al României despre droguri

Candidații la președinție se feresc să abordeze cu adevărat problema drogurilor și se ascund în spatele unor răspunsuri vagi, deși susțin că înțeleg problema cu care se confruntă România.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Foto: INQUAM (c) Octav Ganea

Teroarea 

E ora 22.30. Ionuț Ursz, șeful camerei, îl atacă pe un deținut mai tânăr, A.V. Preda (condamnat la 13 ani). Ursz (condamnat la 20 de ani) îl lovește în coaste, iar când Preda cade la podea îl calcă pe cap cu piciorul, arată rechizitoriul. 

În orele ce urmează, Ursz îi îndeamnă fie pe Preda, fie pe ceilalți deținuți din cameră să îl ucidă pe O.C.D.. „I-a amenințat” și „i-a constrâns”, spun procurorii. 

Trec mai bine de patru ore. Șeful celulei de 30 de metri pătrați îi terorizează pe ceilalți șapte deținuți până spre 3 dimineața. 

„Ursz mi-a zis să aleg între viață și moarte. Mi-a zis că trebuie să mă duc cu X (alt deținut, n.red) să-l bat pe O.C.D. în cambuză.” A.V. Preda, deținutul victimă-agresor, într-o declarație dată în fața procurorului. Fragment din rechizitoriul dosarului  6169/117/2023.

Crima

Tensiunea în celulă crește. Nimeni nu alertează gardienii. Bătut și sub constrângerea amenințărilor lui Ionuț Ursz, A.V. Preda îl ambuschează pe O.C.D. la intrarea în baie. 

Deasupra privatei se afla - descriu procurorii scena crimei - un compartiment destinat bagajelor, la care accesul se făcea pe o scară de metal prinsă de perete. În limbajul de penitenciar, acelui loc de depozitare i se spune cambuză. Marinarii numeau la fel magazia de provizii, amplasată sub puntea navei. 

Ostracizat de restul camerei, O.C.D. obișnuia să doarmă în acest loc ferit, spun de asemenea anchetatorii. Aici era trimis „la colț” de șefii camerei. „I-a dat o palmă lui O.C.D. la nivelul feței și l-a trimis în cambuză, (...) unde dormea de obicei”, menționează rechizitoriul.

Preda îl lovește apoi repetat. Intervine Aurel-Flaviu Mălina (născut în 1977, condamnat pe viață). Strangulează victima cu un fir de pescuit, folosit în baia camerei ca picurător într-o instalație artizanală de produs alcool din fructe. 

Mălina a declarat apoi că a executat ordinul șefului de cameră „de frica lui Ursz, pentru că atunci când îl apucă nu ai vrea să fii în fața lui.”

„Du-te, mă și omoară-l, că ăștia doi nu au fost în stare să-l omoare! Tu ești msv-ist și oricum nu are ce să ți se întâmple!”, mărturisește Aurel Mălina în fața procurorului. În jargonul de penitenciar, MSV-ist înseamnă un deținut condamnat la muncă silnică pe viață, o pedeapsă din codul penal comunist.

Lovitura finală, care i-a curmat viața lui O.C.D, îi aparține lui Ursz: un picior în ceafa victimei căzute deja la podea. Crima a fost descoperită abia în jurul orei 4:18 minute dimineața, când au fost anunțate Poliția și serviciul de urgență. 

Inițial deținuții din cameră au susținut că omul s-a sinucis. 

Intrarea în zona de deținere a penitenciarului de maximă siguranță Gherla. Foto originală: Mircea Roșca, Agerpres

Reacția Administrației Naționale a Penitenciarelor:  „În regimuri mai restrictive pot ajunge și deținuți care adoptă o conduită constant negativă”

Tragedia din camera E 7.25 ridică mai multe probleme de gestionare a lotului cu deținuți închiși într-un penitenciar de maximă siguranță, cum este Penitenciarul Gherla. De ce se afla O.C. D., deținut condamnat la privare de libertate în regim semi-deschis în aceeași încăpere cu doi deținuți condamnați pentru fapte de violență extremă? Cum au avut deținuții alcool, care produs pe cale artizanală are nevoie de un timp considerabil de fermentare? 

PressOne s-a adresat Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), cerând justificări pentru decizia de a închide o persoană cu o condamnare de sub doi ani într-o cameră cu condamnați pentru omor. În răspunsul remis redacției, oficialii ANP arată că persoana ucisă se afla acolo „din motive ce țin de conduita anterioară pe care a adoptat-o în detenție.”

„Deși executa o pedeapsă de mai puțin de doi ani, a comis 7 abateri disciplinare, trei dintre acestea fiind cu agresarea altor persoane private de libertate.” Fragment din răspunsul ANP la solicitarea PressOne, 13 iunie 2024.

Se mai spune și că potrivit mandatului de arestare preventivă, victima, O.C.D. încălcase de 4 ori ordinele de protecție emise împotriva lui, la solicitarea propriilor părinți. 

Procuroarea de caz a susținut în fața instanței că potrivit informațiilor coroborate obținute de Parchet de la Penitenciarul din Deva, unde O.C.D. fusese închis înainte de a fi adus la Gherla, abaterile lui nu au fost violente. 

Ar fi fost găsit în cadrul penitenciarului în alte zone de plimbare decât cele autorizate, apoi în altă cameră de deținere decât cea în care fusese repartizat.

„Nu se confirmă comportamentul agresiv al victimei, în opinia mea”, a conchis procuroarea. ANP mai scrie în răspunsul pentru PressOne că deținutului O.C.D. i s-a repartizat un pat și că unitățile penitenciare ar respecta standardul minim de 3 mp/deținut în camera de deținere recunoscut de CEDO. Surse neoficiale au declarat pentru PressOne că victima se afla, de fapt, în relații proaste cu gardienii, cărora le erau imputate acțiunile sale neconforme regulamentelor. 

Antecedentele 

Procurorii rețin și faptul că Ionuț Ursz, cel care l-a ucis pe O.C.D, avea un profil comportamental extrem de violent, fiind sancționat disciplinar de 6 ori în interiorul penitenciarului.

Principalul atacator și instigator din cazul O.C.D., este judecat pe rolul Curții de Apel Cluj într-un al doilea dosar, de data aceasta pentru tentativă de omor. Fapta s-a petrecut de asemenea în penitenciar, în 21 martie 2021, într-o altă celulă, unde era ținut împreună cu alți nouă bărbați. 

În camera de 31.64 mp erau instalate 10 paturi tip cușetă, un interfon, un terminal sistem radioficare, un TV, un cuier, o nişă de depozitare, o masă din beton armat tip consolă, 2 scaune încastrate în pardoseală, o perdea, o baie cu 2 chiuvete şi 2 vase de WC, un frigider şi un scaun din lemn.

În acest cadru aglomerat, Ursz și-a bătut un coleg și apoi l-a lovit cu singurul scaun de lemn care nu era fixat în podeaua încăperii. Au rezultat 70-75 de zile de îngrijiri medicale și, spun anchetatorii, punerea în primejdie a vieții victimei. Victima din acest caz fusese condamnată pentru trafic de droguri și abia fusese transferată la Gherla de la București.

La anchetă, Ursz a declarat că deținutul agresat, diagnosticat cu afecțiuni psihice, se comporta violent, atât în camera de deținere, cât și în alte camere în care a fost cazat. Restul deținuților l-au descris însă ca fiind pașnic și că „își vedea de treaba lui”, fiind „mai mult singur”. Urzs a mai susținut că victima s-ar fi apărat cu un cuțit făcut dintr-o lingură și de aici și reacția lui violentă. Ceilalți deținuți au infirmat această variantă. 

Cameră de deținere, Penitenciarul Jilava. Foto originală: Octav Ganea, Inquam Photos

Consumul de alcool în penitenciar 

În răspunsul remis PressOne, ANP specifică faptul că prezența alcoolului în camera de deținere în care s-a întâmplat crima, face obiectul unei cercetări interne, dar al cărei parcurs este momentan suspendat până la finalizarea procesului penal. 

Ancheta internă preliminară a expus deficiențe în felul în care gardienii au controlat potențialul de risc din cameră și a incapacității lor de a descoperi rețeaua de trafic cu alcool, care este strict interzis pentru consum în închisori. 

„Nu trebuia să asculte de mine pentru că eram toți băuți!” - Ionuț Ursz, în fața procurorului. 

Pe viață

E 18 iunie, dimineața, la Tribunalul Cluj. Principalii acuzați, Ionuț Ursz și Aurel Mălina sunt aduși înaintea judecătorului pentru a avea ultimul cuvânt înainte de pronunțarea judecătorului. 

Mălina intră primul. Poartă un tricou polo albastru, cu dungi roșii și albe la mâneci. Apoi este adus Ursz. Are un hanorac negru cu dungi reflectorizante pe mâneci și un tricou alb. Trei mascați din trupele speciale, un polițist de la penitenciare și încă vreo doi jandarmi îi depun în boxa acuzaților, la distanță unul de celălalt. Au mâinile legate cu cătușe și picioarele ancorate cu un lanț de mâinile împreunate în fața corpului. 

Boxa e din lemn lăcuit sculptat, dar a rămas din pandemie cu un zid de plexiglas de jur împrejur. În sală sunt numai avocații apărării numiți din oficiu și personalul instanței. Cu câteva minute înainte de proces, este adus și deținutul A.V. Preda, care a fost în acest caz deopotrivă victimă și agresor. El e așezat pe un scaun din afara boxei și păzit pe tot timpul înfățișării de un polițist mascat. Poartă niște Air Jordan țipători în picioare și o barbă scurtă tăiată la perfecție, de parcă acum a ieșit dintr-un barbershop. 

Procurorul cere detenție pe viață atât pentru Ursz, cât și pentru Mălina, care are deja una la activ. Vorbește ca un radio, fără nicio inflexiune în voce. Sistemul penitenciar, argumentează el, ar trebui să corijeze comportamentul violent, însă cei doi au acționat conjugat și au luat viața unui om. 

Mai spune că victima, O.C.D., nu trebuia să se afle în aceeași cameră de deținere. Deși există suspiciuni cu privire la temeinicia deciziilor de securitate luate de administrația penitenciarului Gherla, Parchetul de pe lângă Tribunal nu s-a autosesizat. Și totuși, Gherla este locul unde un om a fost ucis, iar deținuții care au comis fapta erau beți în camera de deținere. 

Stăm în sala de judecată și ne uităm la cei din boxă, care au ucis. Afară e soare și cald, o lumină indiferentă intră pe fereastra deschisă și schițează umbre pe podeaua lustruită. Cei din boxă riscă pedeapsa cu închisoare pe viață. Ursz se apără spunând că piciorul aplicat în ceafa lui O.C.D., deținutul mort, a fost un gest de control. De fapt voia să îi verifice semnele vitale. A vrut să „impună respect, să arate că poate conduce camera”. 

„Am vrut să țin ordine și curățănie în cameră. Am salvat viața la mulți. Copilul ăsta, Alex (A.V. Preda, victima-agresor, n.red.), el a început scandalul, altfel ne culcam toți și nu se întâmpla nimica! Eram beți! Nu-s mafiot, nu-s criminal în serie, nu-s interlop! Și acuma, dacă nu eram beat, nu se întâmpla nimic! Îmi cer iertare față de familia victimei, știu ce înseamnă durerea.”

Cameră de detenție. Foto originală: Octav Ganea, Inquam Photos

Cum se face separarea unui deținut periculos de grup în sistemul penitenciar 

„Ce fel de administrație funcțională și logică pune în camerele periculoase un deținut care mai avea câteva luni până să fie eliberat? A fost pus într-o astfel de celulă pentru că se plimba pe un alt hol? A trebuit să i se aplice o lecție, să se învețe minte? Discrepanța e de la cer la pământ!”, spune avocatul din oficiu al lui Ursz. 

Am solicitat Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) un al doilea răspuns cu privire la măsuri luate la Gherla și la încadrarea lui Ionuț Ursz în rândul condamnaților de risc pentru siguranța penitenciarului. În mod normal, potrivit regulamentului citat mai sus, deţinuţii din această categorie trebuie monitorizaţi de către personal specializat desemnat și trebuie să realizeze activități separat de ceilalți deținuți. 

ANP spune că o Comisie specializată în stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de executare a pedepselor a „evaluat și a hotărât” ca „Ionuț Ursz să fie inclus în două intervale de timp consecutive de câte 6 luni în categoria persoanelor private de libertate care prezintă risc pentru siguranța locului de deținere.”

Un timp mai lung, explică ANP, ar fi încălcat limitarea permisă de lege care protejează demnitatea umană. Comisia a luat aceste măsuri ca urmare a unor „acte de violență și agresiune asupra altor persoane”, a unor „incidente operaționale” și a altor sancțiuni disciplinare. 

Unul din mascații care păzesc intrarea bate o darabană tăcută cu degetele în tăblia băncii pe care stă și și-a scos casca. Poartă numai cagula și probabil e lac de apă sub ea. Ursz are 7 clase. E dintr-un sat din Bistrița Năsăud. A fost în Franța la muncă și a ispășit deja 8 ani din cei 20 la care a fost condamnat inițial. Plânge. Spune că ar vrea să își mai vadă mama și bunica și pe cei doi copii. Roagă judecătorul să se gândească „la sufletul lui.”

*În România sunt la acest moment 44 de unităţi penitenciare. 33 sunt închisori exclusiv de bărbați, care reprezintă peste 95% din totalul deținuților. 

*În 2023 în România erau 23.555 de deţinuţi, potrivit ministerului Justiției. 

*În închisorile din România sunt aproximativ 17.500 de locuri. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€