Refrenul „Nimeni nu e de vină”: Cazul unei turiste zdrobite de o stâncă îți arată că traseele montane ridică serioase probleme de siguranță

Bianca Felseghi

Senior Editor

O turistă care vizita Rezervația Naturală Cheile Şugăului-Munticelu, din județul Neamț, a fost accidentată grav, în urma unei căderi masive de pietre. Pe data de 3 mai 2024, în Vinerea Mare, femeia S.N., în vârstă de 43 de ani, tocmai terminase de escaladat un traseu de cățărare, situat în stânga potecii de acces către cel mai lung traseu de via ferrata din România (numit „Astragalus”). Traseul era pitonat, „bătut” - cum spun alpiniștii, adică era pregătit pentru cățărare fiindcă avea niște cuie specifice înfipte în stâncă, care să le permită cățărătorilor să își ancoreze de ele coarda cu care sunt asigurați. 

Din dorința de a proteja dreptul la intimitate al victimei, PressOne a ales să nu îi publice în acest articol numele real. O să îi spunem, simplu, Andreea. 

Așadar, Andreea era cățărător amator și un montaniard împătimit și era echipată corespunzător, inclusiv cu cască de protecție. Ea a reușit să urce și să coboare o manșă și se pregătea să îl asiste pe partenerul ei de cățărat, care se afla la numai câțiva metri distanță. 

Acesta povestește episodul, petrecut în urmă cu o lună: 

„Eu tocmai mă legam în coardă și eram chiar lângă stâncă. Dintr-o dată, au început să cadă de sus pietre, dar nu una, ci o avalanșă de pietre. M-am ghemuit instant, ca să mă protejez și m-am uitat spre Andreea care se descălța puțin mai încolo. Am văzut că e pe jos și am crezut inițial că se proteja și ea. Apoi am văzut că era de fapt lovită. Își pierduse pentru câteva momente cunoștința, apoi și-a revenit, era confuză și mi-a spus că e grav și crede că are coastele rupte.”

Andreea și V.N., supraviețuitorul accidentului, sunt amândoi medici, din Sibiu. Așadar au putut evalua foarte repede gravitatea traumatismelor suferite. Șocant nu este doar accidentul nefericit, ci faptul că traseul de cățărare, care are o înălțime de maximum 30 de metri, este situat la numai 50 de metri de poarta de acces în Rezervația Naturală Cheile Şugăului-Munticelu, în apropiere de o potecă intens circulată și de o parcare publică amenajată în apropiere de Cabana Ecoloc, deținută de fostul administrator al zonei, Clubul Montan Român. 

Traseu de cățărat în Rezervația Cheile Șugăului. Pot fi văzute jos în vale cabana Ecolog și parcarea carierei de piatră. Foto: Cabana Ecolog

Grande Bellezza Gran Sârbova. Cea mai bună brânză maturată din România e făcută de o asociație care adăpostește fete provenite din centre de plasament

Cea mai bună brânză maturată din România, decretată de experți și degustători profesioniști, e făcută de mâinile unor fete care au crescut în centre de plasament. 

Cui îi e frică de Airbnb? De ce închide Europa apartamentele turistice și ce se întâmplă în București

Care e relația dintre închirierea apartamentelor pe termen scurt, în sistem Airbnb, și piața imobiliară? Și unde se situează Bucureștiul în această dispută? 

Mai mulți vizitatori au auzit căderea masivă de pietre, își amintează V.N. Urletele acestora au atras intervenția unui angajat al cabanei, care tăia bilete de acces în rezervație. „A venit în alergare și i-am zis să sune după ambulanță. Echipajul a venit destul de repede, probabil în circa 10 minute și i-a acordat prietenei mele îngrijiri preliminare, apoi împreună cu alte 4-5 persoane am coborât-o pe targă în parcare, de unde a fost urcată în ambulanță”.

Din informațiile obținute ulterior de PressOne, accidentul nu a fost anunțat prin 112, iar Salvamontul Neamț, Inspectoratul pentru Situații de Urgență și SMURD-ul nu au fost anunțați.

Cu alte cuvinte, cel care a raportat accidentarea a declarat că femeia a căzut de la înălțime și nu că o ploaie de stânci s-a prăvălit peste ea, pe când se afla la baza traseului, la numai câțiva pași de o potecă circulată.

Ambulanța care a intervenit prima provenea din orașul Bicaz. Pe drum, ea a fost interceptată de o altă autospecială, care a preluat pacienta și a transportat-o la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Piatra Neamț. După mai multe zile de spitalizare, o altă ambulanță a transferat-o într-o unitate spitalicească din municipiul Sibiu.

De mai bine de o lună, femeia strivită de stânci se află încă sub îngrijire medicală. A suferit 10 rupturi de coaste și traumatisme grave la organele interne, ficat, plămân drept și rinichi. Ulterior, a fost supusă și unei intervenții de drenaj a unui hematom care s-a format în plămân, ca urmare a traumei suferite. 

Turiști pe traseul de via ferrata de la Cheile Șugăului

De ce ne interesează? 

Trebuie spus că atât Rezervația Naturală Cheile Şugăului-Munticelu, cât și Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș, cu care se și suprapune în parte, sunt zone extrem de turistice, frecventate de alpiniști pentru trasee de alpinism clasice dificile. Aici se organizează des concursuri sau campionate de escaladă. Din 2012, custodele Rezervației a fost Clubul Montan Român. Asta până în 2018, când, printr-o ordonanță a Guvernului, noțiunea de „custode” a fost eliminată din lege, ariile naturale protejate urmând să fie administrate de Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP).

De fapt, statul nu are capacitatea de a administra propriu-zis aceste zone, mai ales din lipsă de personal calificat, iar foștii custozi au rămas oarecum pe poziții, chiar dacă legal nu mai au nici ei atribuții în administrarea acestor perimetre.  

În Rezervația Şugăului-Munticelu, Clubul Montan Român a amenajat un traseu de via ferrata pe care l-a denumit „Astragalus”, după numele unei plante medicinale și îl prezintă drept cel mai lung traseu de acest tip realizat în România. Traseul la înălțime a fost făcut ca urmare a unui parteneriat între Club și o companie producătoare de ciment, Heidelberg Cement România. A fost lansat în iunie 2017, în urma unei finanțări de tip corporate social responsibility - CSR a celor de la Heidelberg, și a avut o valoare de 20.000 de euro - aflăm din Raportul lor de activitate.  

Heidelberg deține în zonă și o carieră de exploatare a pietrei. Pe vremuri, de aici exploata materie primă Fabrica de ciment din Tașca, prima achiziție pe piața din România a grupului german Heidelberg, în 1998. Cariera Bicaz Chei are circa 40 de hectare și este situată chiar la limita ariei protejate. Martorii care au parcurs spectaculosul Astragalus, spun că acea carieră poate fi văzută de sus. De altfel, din imaginile disponibile pe internet, care înfățișează cățărători pe traseul din Rezervația Șugăului, se văd clar cariera și utilajele specifice parcate chiar peste drum de cabana Ecolog.

I-am contactat pe cei de la Heidelberg pentru a întreba dacă exclud orice posibilitate că activitățile derulate în carieră să poată influența siguranța traseelor amenajate în Rezervație sau să poată provoca micro-fisuri și dislocări ale rocilor de calcar și așa instabile și friabile din zonă.

„Traseul de via ferrata este ușor accesibil publicului, acesta fiind situat la 18 km de fabrica de ciment HeidelbergCement de la Tașca, pe drumul spre Lacul Roșu, vizavi de cariera de calcar din Bicaz Chei. Intrarea se face chiar din DN 12C, care leagă Transilvania de Moldova. Ca bază de plecare este cabana Ecolog, unde este și sediul administrativ al ariei protejate.”  (Sursa: Heidelberg Materials)

Ulterior, reprezentanții Heidelberg au revenit cu precizări într-un e-mail. În el explică faptul că lucrările de exploatare din cariera Bicaz-Chei sunt subcontractate unor terți și că în intervalul 30 aprilie - 3 mai 2024 a avut loc o singură împușcare-secundară în zonă pentru corectarea unui taluz. Redăm răspunsul integral:

„În cariera Bicaz-Chei, desfășurăm lucrări de extracție prin împușcare de peste 70 de ani. În tot acest interval, nu a existat nicio sesizare din partea Administrației Parcului Național sau a comunităților locale.

Exploatarea curentă a carierei, pentru partea de derocare (împușcare), o facem cu ajutorul firmelor terțe, care sunt autorizate și au o expertiză îndelungată în acest tip de activitate, iar tehnicile specifice pe care le folosesc sunt sigure atât pentru modul de exploatare, cât și pentru zonele limitrofe carierei.

Toate lucrările de împușcare din această carieră au loc într-un perimetru de exploatare autorizat și un cadru organizat, care include:

• Semnalizarea prin patru semnale acustice distincte a evoluției lucrărilor;

• Securizarea și delimitarea perimetrului de lucru, prin puncte de pază.

În perioada 30 aprilie - 3 mai 2024, în cariera Bicaz-Chei s-a efectuat o singură împușcare secundară, care prin definiție implică un nivel de seismicitate neglijabil și o cantitate de exploziv mult mai redusă decât în cazul împușcărilor primare, pentru corecția unui taluz.”

Clubul Montan Român (CMR) este o fundație localizată strict în județul Neamț. Președintele ei este Constantin Lăcătușu, un alpinist care își revendică titulatura de primul român ajuns pe vârful Everest. 

L-am contactat pe Constantin Lăcătușu pentru a-i solicita un punct de vedere cu privire la responsabilitatea punerii în siguranță a traseelor din Rezervație. A spus că traseul este sigur, omologat în cataloagele federației de profil și că a fost verificat în momentul în care a fost construit. A punctat că „la munte nu e parc de aventură, apare riscul natural.”

„Ce mai pică din lateral și de sus o dată la 1.000 de ani… Ați văzut că și în Alpi se întâmplă. Vorbind așa sincer, ANANP n-are nicio treabă. Nu-i treaba ei administrarea traseelor. Normal, legal, de siguranță Salvamontul este responsabil. E în atribuțiile lor. Dar ce putea să facă administratorul? Eu tot am spus, dar nu m-ascultă nimeni, știți cum e în România, până nu se întâmplă ceva…”, a reacționat Lăcătușu. 

Președintele CMR a mai spus că bolovanul care a accidentat turista din Sibiu a căzut chiar din creastă. Ne-a transmis că el „bănuiește” că bolovanul care s-a prăbușit peste turista din Sibiu a fost dislocat de un urs junior, care în preajma Paștilor 2024 se plimba pe acea culme deja de câteva zile. „Eu pe ursul ăla îl bănuiesc, pentru că acolo nu au căzut niciodată pietre”, a spus Lăcătușu. 

Recunoaște, în schimb, că zona este foarte instabilă, însă spune că accidentele de escaladă se întâmplă, fiindcă stâncile sunt de calcar și friabile și „cad din cer”.

Lăcătușu spune că nu crede că detonările controlate făcute în cariera celor de la Heidelberg afectează siguranța traseelor de escaladă și că „au mai fost discuții de genul ăsta, dar au luat și ei măsuri, și nu le mai fac ca înainte”.

Salvamontul se spală pe mâini 

„Verificarea stabilității zonelor de escaladă sau întocmirea unor rapoarte privind evaluarea securității traseelor de escaladă, nu intră în aria noastră de competență și responsabilitate. Serviciile Salvamont nu efectuează lucrări de marcare a traseelor turistice, iar lucrări de întreţinere se efectuează pe traseele omologate aflate în administrare directă. Responsabilitatea pentru siguranţa amenajarilor de tip escaladă sau via ferrata o are exclusiv cel care le realizează, în cazul de faţă, probabil Clubul Montan Român.” (Răspunsul Serviciului Salvamont Neamț, 9 mai 2024)

Salvamontul a mai spus că traseele de escaladă, adică pe verticală, se încadrează la categoria sport sau agrement sportiv și sunt responsabilitatea persoanelor fizice, cluburilor sau federațiilor sportive care le-au realizat și care le au în administrare. Salvamontul are atribuții doar de prevenire a accidentelor montane pe traseele turistice pedestre, adică la orizontală și pentru organizarea activității de salvare în munți. 

La întrebările PressOne, Salvamontul din Neamț a declarat că traseele din zona Rezervației Șugău-Munticelu nu sunt omologate, ele fiind realizate de Clubul Montan Român - Cabana Ecolog, fără respectarea prevederilor HGR 77/2003. „Au existat de-a lungul timpului accidente în zona Cheile Şugăului- Munticelu şi vă rugăm să vă adresaţi SMURD/AMBULANŢA, deoarece noi putem preciza doar câte au avut nevoie de intervenţia Salvamont”. 

Zona Cheile Bicazului-Hășmaș, o atracție turistică de masă mai ales în sezonul de vară, este un constant pericol pentru vizitatori, chiar și atunci când nu sunt practicanți de sporturi considerate periculoase. Administrarea siturilor naturale este o sarcină neclară, iar instituțiile abilitate nu-și asumă responsabilitatea unor acțiuni preventive de securizare la accidentări.

La Sibiu, Andreea se mișcă cu greu și face exerciții de respirație după mai multe săptămâni de la accident și o operație la plămâni.