Băieții nu plâng (2). Un avocat a obținut în instanță suspendarea impunerii sumei de „răscumpărare” în cazul unor elevi înscriși la liceul militar

Bianca Felseghi

Senior Editor

PressOne a arătat într-un articol anterior că elevii școlilor militare semnează angajamente prin care se obligă la restituirea banilor cheltuiți de Ministerul Apărării Naționale (MApN) pentru cazarea lor și masă, în cazul în care nu rezistă în regim cazon și își cer transferul într-o unitate de învățământ civilă. 

Pentru mulți dintre ei această obligație înseamnă un efort financiar major, fiindcă provin din zona rurală sau din urbanul mic, unde posibilitățile materiale sunt reduse. În acest fel, statul îi obligă practic să rămână în sistem.

Președinția României spune, însă, că aceasta e o formă de discriminare. Iar un avocat din Constanța a reușit să obțină în instanță suspendarea „răscumpărării” sumelor datorate de familiile a doi elevi.

Instituția Președinției vs. MApN

În noiembrie 2023, Președinția României a înaintat Curții Constituționale o sesizare. În ea, specialiștii de la Cotroceni arată în ce fel studenții de la academiile militare, declarați inapți din varii motive, sunt obligați la restituirea taxelor de școlarizare și cum acest lucru este discriminatoriu în raport cu alte categorii de studenți. Cu toate acestea, o serie de reglementări interne din Ministerul Apărării Naționale (MApN) obligă în continuare elevii din școlile militare să achite retroactiv costurile internatului, hranei și echipamentelor, în cazul în care se retrag din sistem și optează pentru o formă de învățământ civilă.  

 Sesizarea prezidențială spune în felul următor: 

„În aceste condiții, din principiul gratuității învățământului de stat, inclusiv în ceea ce privește învățământul superior de stat, rezultă nu doar că procesul de învățământ în unitățile de învățământ de stat nu poate să fie condiționat de niciun fel de taxe de școlarizare, ci și faptul că statul, prin instituțiile de învățământ superior, nu poate reglementa obligația restituirii cheltuielilor de școlarizare pentru locuri finanțate de la bugetul de stat, în situația în care studiile sunt întrerupte sau încetează.”

În cazul școlilor militare, învățământul preuniversitar se desfășoară în sistem de internat, elevii fiind obligați să se cazeze, să mănânce în incintă și să utilizeze echipamentele puse la dispoziție de școală pentru pregătirea lor. 

„E o obligație, nu un drept, altfel spus, nu e un privilegiu”, spune Alexandru Bajdechi, un avocat din București, care apără în instanță două familii ai căror copii au studiat la Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza” din Constanța. 

Familiile a doi elevi au suspendat în instanță impunerea sumei de răscumpărare

În două cazuri apărate de Bajdechi, doi elevi din Constanța au fost declarați necorespunzători pentru profilul militar, după ce au rămas corigenți la două materii. Corigența i-a împiedicat să își dea examenul de Bacalaureat. Astfel, familiilor li s-a cerut să achite retroactiv cei patru ani de ciclu de învățământ liceal. 

Avocatul spune că a interpretat somația de plată (decizia de impunere) ca pe un soi de pedeapsă pentru că acei doi băieți nu și-au îndeplinit obligațiile de elevi. „Cei doi erau majori când au fost lăsați corigenți, ei se aflau în grija școlii, nu se aflau împreună cu familiile lor. Ne putem întreba, în aceste condiții, cine e de vină că un copil rămâne corigent? Și de ce i se impută acest lucru familiei?”, spune avocatul. 

SECRETISTAN. Bărbatul cu mâna la gură

PressOne a analizat zeci de imagini disponibile de la ședințele CSAT convocate din iulie 2023 încoace, în care generalul Răzvan Ionescu, director interimar al SRI, își acoperă parțial chipul cu o mână sau ambele, în contextul în care publicul din România nu l-a văzut niciodată pe omul care conduce Serviciul Român de Informații, iar pe site-ul instituției nu există nici măcar o fotografie cu acesta.

O mamă nedreptățită de statul român și-a găsit o parte de dreptate la CEDO: „O femeie în România este singură și slabă, statul n-o poate ajuta și nici nu vrea”

La patru ani după ce Mihaela State, o mamă din București, s-a adresat Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) pentru modul în care statul român a eșuat în a-i proteja cei doi copii, femeia a câștigat procesul.

În mod particular, decizia semnată de comandantul școlilor militare funcționează ca un soi de titlu executoriu al unei hotărâri judecătorești, fiindcă aceasta este impusă de îndată prin intermediul ANAF, care poate popri conturile părinților până la recuperarea pretinsului prejudiciu. 

Bajdechi spune că a invocat o altă decizie a Curții Constituționale (CC) din decembrie 2022, care se referă tot la răspunderea materială a militarilor. 

Curtea Constituțională susține că un angajator - în acest caz chiar statul - trebuie să se adreseze instanțelor judecătorești dacă se pretinde păgubit, în vederea recuperării prejudiciului suferit, și nu poate impune el însuși recuperarea pretinsului prejudiciu.

Iar „dacă angajatorul te trimite undeva, în delegație, e obligația lui să îți plătească masa, cazarea, diurna, nu ți se cere să le achiți din propriul buzunar”, spune avocatul.  

Conducerea Colegiului a recunoscut această „scăpare”, dar a spus că imaginile filmate reprezentau numai răzbunarea unora din elevii supărați că nu li s-au acordat permisii pentru a ieși din unitate.  

În angajamentele de plată pe care orice elev admis într-un liceu militar le încheie în 30 de zile de la înmatriculare, copiii și părinții lor semnează că au luat la cunoștință faptul că se obligă să restituie în „conformitate cu prevederile legale în vigoare sumele bănești reprezentând cheltuielile de întreținere din perioada în care a avut calitatea de elev” în cazul în care va fi exmatriculat, va rămâne repetent, nu-și va lua bacul nici din sesiunea a doua sau își va cere transferul într-o instituție civilă. 

În sesizarea prezidențială despre care am vorbit la început, se face referire la discriminarea și neconcordanțele cu legea fundamentală din cazul învățământului superior militar. Bajdechi spune că cele mai multe din argumentele aduse de președinte în fața Curții Constituționale pot să fie aplicate și colegiilor și școlilor militare.  

Sintagma „cheltuieli efectuate pe timpul desfășurării programelor de studii” este lipsită de claritate, spune, de exemplu, președintele.

Semnatarii angajamentelor nu pot anticipa sfera cheltuielilor realizate, respectiv dacă acestea privesc cheltuieli privind cazarea, hrana, logistica, echipamentele folosite, plata cadrelor didactice, materialele didactice, cheltuieli administrative, cheltuieli pentru asistență medicală militară etc., și nici întinderea unor astfel de obligații la momentul înscrierii pentru admiterea pe un loc finanțat de la bugetul de stat.