7 lucruri bune care s-au întâmplat (totuși) în 2024

Bianca Felseghi

Senior Editor

Se încheie un an ca o cursă cu obstacole. A fost o competiție inechitabilă, cu reguli schimbate în timpul jocului, în care fiecare din noi a concurat împotriva propriei frici, a propriilor neajunsuri și prejudecăți. Suma totală a acestui efort, care ne-a lăsat aproape fără suflare, obosiți, deconcertați și fără prea multă încredere în anul viitor, este aproape nulă. Când studiam, în facultate, mă obseda un graffiti de pe peretele unei cârciumi studențești unde ne retrăgeam aproape în fiecare seară și care scria, nemilos, ceea ce pare a fi deviza acestui 2024: you walk so much for so little. Și totuși. 

Rămân câteva realizări și inițiative private sau momente în care statul, așa inert și rezistent la schimbare cum este, a redevenit funcțional sub presiunea incredibilă venită din partea societății civile. Această pătură subțire de oameni care gândesc și cred în România viitorului, e o pojghiță abia închegată, subțire și diafană. Însă faptul că există și produce efecte, răscumpără furia absurdă a unui întreg popor. De curând într-o apariție publică la Cluj, poeta Ana Blandiana sesiza tocmai acest lucru: că în ultimele săptămâni odată cu șocul alegerilor prezidențiale, societatea civilă, ONG-urile, oamenii de cultură, jurnaliștii, media, editurile, personalități din tot felul de domenii s-au repliat în fața pericolului neolegionar, al urii mascate sub un discurs al păcii și iubirii de oameni și au oprit (deocamdată) avalanșa suveranistă care aproape a măturat fața pe care credeam că o știm a României. 

1. Am câștigat la Roșia Montană

România a câștigat pe 8 martie 2024 procesul în care compania canadiană Gabriel Resources, care deținea proiectul minier de exploatare a aurului de la Roșia Montană, cerea despăgubiri de circa 4,4 miliarde de dolari americani la Curtea de Arbitraj de la Washington (ICSID - International Centre for Settlement of Investment Disputes). Compania a susținut că statul român a încălcat tratatele internaționale de protecție a investițiilor prin blocarea proiectului și prin refuzul de a elibera autorizațiile necesare. În decizia comunicată părților, Curtea de Arbitraj a obligat reclamanţii să ramburseze României costurile procedurilor de arbitraj, în valoare de 1,43 milioane de dolari americani și despăgubiri pentru cheltuieli de judecată în valoare de 1,15 milioane de euro (1,26 milioane de dolari) peste 928.000 de dolari și 30,28 de milioane de lei (6,66 milioane de dolari), plus dobândă. În total, suma ajunge la peste 10,16 milioane de dolari, plus dobândă.

PressOne a scris aici despre culisele procesului cu RMGC și cum avocații ONG-urilor de mediu au reușit să transmită Curții de la Washington refuzul comunității din Apuseni de a găzdui proiectul de exploatare.

Imagine din Roșia Montană, foto: Raul Ștef (c)

2. David Popovici a câștigat aurul olimpic

Pe 29 iulie, David Popovici a devenit primul înotător român care a câștigat o medalie de aur olimpică, cucerind titlul la proba de 200m liber cu un timp de 1:44.72 la Jocurile Olimpice de la Paris. Mai târziu în competiție, a obținut o medalie de bronz la proba de 100m liber, terminând cu un timp de 47.49 secunde.

I se spune "Racheta românească" pentru viteza incredibilă pe care o atinge în apă, grație tehnicii sale impecabile, a mentalității de învingător. David Popovici a devenit un simbol pentru sportul românesc și o inspirație pentru tinerii din întreaga lume.

David Popovici, dublu medaliat la Paris.

Reportaj de la gala de lupte RXF, unde femeile au fost bătute de bărbați și târâte în lesă. „E ok, Floricica mai trebuie să reziste doar câteva minute”

„Lupta” dintre Costică și Floricica este unul din punctele de atracție ale serii. De când intru în sală văd reclame pe ecranele digitale cu Floricica Dansatoarea, imbrăcată într-o rochie verde cu paiete. Își țuguie buzele în fața camerei pentru ce se dorea a fi un cadru senzual. Mie îmi dă senzația de inocență.

Statul finanțează indirect răspândirea de dezinformare în rândul credincioșilor, ai căror lideri spirituali fac jocuri politice. Bugetul pentru Culte a crescut cu 60% în ultimii ani

Guvernul a suplimentat printr-o Hotărâre din 7 noiembrie 2024 - cu 16 zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale - bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte cu 195 de milioane de lei (aproximativ 39 milioane de euro).

3. Intrăm în Schengen și se ne-am calificat pentru programul Visa Waiver (VWP) 

La ultima reuniune a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) din 12 decembrie 2024 de la Bruxelles, miniștrii de interne din UE au decis aderarea completă a României (și Bulgariei) la spațiul Schengen, stabilind eliminarea controalelor la frontierele terestre începând cu 1 ianuarie 2025. Anterior controalele la frontierele aeriene și maritime fuseseră eliminate la 31 martie 2024. Într-un interviu acordat în luna octombrie 2024, ambasadorul României în Statele Unite, Andrei Muraru, a declarat că România s-a calificat pentru a intra în programul Visa Waiver al SUA în martie-aprilie 2025. El a spus că Guvernul ar urma să facă oficial acest anunț în ianuarie 2025.

Prin aderarea la programul Visa Waiver al SUA, românii vor putea călători în Statele Unite fără viză, pentru o perioadă de până la trei luni. La fel ca în cazul aderării la spațiul Schengen, România se află de ani buni în procesul de aderare la VWP și făcuse progrese în mai multe domenii, inclusiv în schimbul de date cu SUA și în combaterea criminalității. Una dintre cerințele dificile pentru România a fost rata de refuz a vizelor, un algoritm prin care oficialii SUA verifică dacă o țară candidată reprezintă sau nu o amenințare pentru migrația neregulamentară către America. Conform regulilor, o țară trebuie să aibă o rată de refuz a vizelor sub 3% pentru a fi eligibilă pentru VWP.

Foto: Lucian Muntean

4. Cazul uciderii lui Gheorghe Ursu se redeschide

Un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) a admis în 12 decembrie 2024 o acțiune formulată de Parchetul de pe lângă ÎCCJ și de familia dezidentului Gheorghe Ursu. Ei au cerut revizuirea unei sentințe date tot de ÎCCJ în 27 iulie 2023. Atunci, judecătorii au decis că regimul comunist a acționat cu bună credință fără să existe o intenție clară de exterminare sistematică opozantului Gheorghe Ursu care a murit în timpul unei anchete. Și tot atunci, judecătorii i-au achitat pe cei doi ofiţeri de Securitate, Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, care l-au torturat pe Gheorghe Ursu. 

Ei bine, prin noua decizie a ÎCCJ din decembrie 2024, Curtea de Apel București (CAB) va trebui judece pe fond două cereri de revizuire a cauzei, în lumina unor probe noi și covârșitoare care nu au fost avute în vedere la judecarea celor doi torționari. Dacă și Curtea va admite noile informații depuse la dosar și venite din partea CNSAS, atunci torționarii lui Gheorghe Ursu vor fi rejudecați. 

Pentru mulți dintre noi, Gheorghe Ursu e doar un nume fără chip. Când vorbim despre el și îi spunem disident, nu mai știm de ce a intrat în conflict cu regimul comunist. Am fi surprinși, poate, să aflăm că el a fost cel care, în 1979, a trimis o scrisoare celor de la Europa liberă, în care arăta că regimul Ceaușescu a sistat intenționat toate consolidările clădirilor din București afectate de cutremurul din 4 martie 1977. Ulterior, a fost anchetat și torturat și a murit în urma torturilor. Aici, puteți citi un rezumat al acestui proces extrem de lung, dar emblematic pentru justiția românească.

Gheorghe Ursu, arhiva personală a familiei.

5. Sistemul Garanție Returnare a devenit funcțional

Programul de Garanție-Returnare (SGR) din România, care permite consumatorilor să returneze ambalajele reutilizabile în schimbul unei garanții, a fost lansat oficial pe 30 noiembrie 2023. Consumatorii plătesc o garanție de 0,50 lei pentru fiecare ambalaj achiziționat, pe care o pot recupera atunci când returnează ambalajul la punctele de colectare. Programul este administrat de RetuRO, o companie care gestionează acest sistem integrat, a devenit complet funcțional și a început să producă efecte în 2024. Chiar dacă rata de retur nu a escaladat, iar sistemul a înregistrat și blocaje, în principiu sistemul a funcționat reducând poluarea cu plastic, aluminiu sau sticlă. Un audit realizat de KPMG a evidențiat că până la 1 noiembrie 2024 ratele de returnare erau de 52% pentru ambalajele din plastic, 52% pentru cele din metal și 50% pentru sticlă.

Recipientele din plastic, aluminiu și sticlă au început să fie returnate prin sistemul SGR © Cristi Croitoru | Dreamstime.com

6. Telemedicina

Anul 2024 a fost unul crucial pentru extinderea serviciului de telemedicină în zonele rurale din România. Multe comunități rurale nu au medici rezidenți, lăsând populații numeroase fără acces imediat la servicii medicale de bază. Aceasta a fost de mult timp o problemă critică în România, unde se estimează că peste 1.000 de localități nu au furnizori permanenți de servicii medicale.

Aceste centre de telemedicină utilizează tehnologii avansate de telecomunicații pentru a conecta pacienții din zonele rurale cu medici și specialiști din centrele urbane. Au fost create hub-uri de sprijin în centre urbane precum Bucureștiul, Cluj-Napoca sau Iași, unde profesioniștii din domeniul sănătății oferă consultații și diagnostice la distanță pentru zonele rurale din județele Constanța, Tulcea, Brăila, Galați, Vrancea, Suceava, Neamț, Bacău. Teoretic, acest sistem ar trebui să ajute la gestionarea bolilor cronice și monitorizarea unor afecțiuni precum diabetul, hipertensiunea arterială și bolile cardiovasculare.

Programul de telemedicină este finanțat prin PNRR, iar România a alocat o sumă semnificativă de aproximativ 220 de milioane de euro pentru susținerea și scalarea acestei componente care să facă accesul al servicii medicale mai ușor în zonele rurale. Investițiile sunt destinate să sprijine atât infrastructura IT necesară implementării telemedicinei, cât și echipamentele medicale digitale, cum ar fi ecografe portabile, stetoscoape digitale și dispozitive ECG, care vor permite realizarea de consultații și diagnosticări la distanță.

139697059 | Telemedicine © Miriam Doerr | Dreamstime.com

7. A crescut ponderea de energie verde

Până în 2024, România a înregistrat progrese în domeniul energiei regenerabile, aceasta contribuind cu peste 30% la producția națională de energie electrică. Regiunea Dobrogea a fost centrală pentru dezvoltarea energiei eoliene din România. Până în 2024, capacitatea instalată de energie eoliană a țării a atins aproximativ 4.500 MW, poziționând România ca un actor semnificativ pe piața regională a energiei regenerabile. În ceea ce privește energia fotovoltaică, datele ANRE arată cum capacitatea totală a prosumatorilor din România a ajuns, la finalul lunii septembrie 2024 la 2.141 de MW, echivalentul unei puteri instalate a trei reactoare nucleare de la Cernavodă. Cifra este peste estimările ANRE, care previziona că prosumatorii vor ajunge la 2.000 de MW abia la finalul acestui an. Viteza cu care se instalează panouri fotovoltaice pe acoperișuri este mai mare și decât cea estimată de Ministerul Energiei în Strategia Energetică a României. 

Fermă de vânt în Brăila Photo: Sssanchez | Dreamstime.com

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€