Adrian Mihălțianu

Am vrut să dăm la o parte felul romanțat în care se fac interviurile în România și să mergem către lucrurile concrete pe care vor să le facă cu prioritate. De ce? Tocmai pentru că voi decideți dacă acestea corespund cu ce vreți de la un primar de sector. Ele vă arată dacă sunt cu adevărat pregătiți pentru a transforma orașul sau dacă sunt împinși la înaintare doar ca să dea frumos, din lipsă de alte idei.

Liu Thai-Ker este arhitectul din spatele modernului oraș Singapore. Ne-a împărtășit câteva dintre principiile care l-au ajutat să creeze un oraș-stat care a devenit un magnet pentru dezvoltare dar și pentru bunăstare în Asia de Sud-Est.

Litoralul românesc era, la începutul anilor 1970, la un nivel arhitectonic apropiat de cel ultramodern din Vest. Totuși, limitările economice și mai ales politice nu i-au permis o viață bună prea îndelungată. Imaginile de arhivă (fototeca Azopan) ne arată cum își petreceau românii concediul pe litoral.

Unul dintre elementele-cheie care vor face diferența în adaptarea la noua economie este prezența liderilor, ne spun cei de la PwC, într-un foarte interesant ghid de supraviețuire în criză. Techsylvania aduce anul acesta în România exact astfel de lideri de nivel global, și o face în cel mai accesibil mod: online.

PNL trebuia să ne scape de un PSD dezlănțuit contra intereselor României. Din păcate, după mai puțin de un an la guvernare, metehnele sunt aceleași și se agravează.

Dacă te sperie aglomerația din locurile obișnuite frecventate de români la munte și la mare, dar nu mai poți pleca din țară așa cum o făceai până acum, s-ar putea să crezi că nu există alternative. Am provocat membrii redacției PressOne să vină, totuși, cu idei, nu de alta dar coronavirusul va rămâne cu noi multă vreme de acum încolo și avem nevoie să mai și ieșim, chiar dacă nu la îmbulzeală.

Un start-up românesc vrea să reinventeze cutia poștală și să o aducă în secolul XXI. Pornind de la această idee, s-a ajuns la o platformă de servicii integrate care combină - lucru rar în România - o platformă software de ecommerce cu un hardware asamblat în România și un pachet de servicii la domiciliu.

O explozie uriașă a unui depozit în care erau stocate materiale explozive a dus la mii de victime în Beirut. Țara trecea oricum printr-o criză economică majoră și se află sub spectrul foametei.

Parcă speriați să nu cumva să le aleagă bucureștenii candidații, PNL și USR-PLUS tărăgănează la nesfârșit niște negocieri care riscă să le submineze orice șansă de a smulge Bucureștiul din ghearele PSD.

Care sunt cele mai bune orașe din România? Conform sondajului făcut printre cititorii PressOne, cele mai iubite orașe nu sunt neapărat cele mai mari, ci acelea în care comunitatea are grijă de spațiile comune.

Este impresionant să vezi un plan de circa 100 de miliarde de euro care ar trebui să facă din România țara aia la care visăm cu toții de peste trei decenii încoace. Sumele alocate trecerii creșterii economiei românești de la una bazată pe consum (în mare parte de produse din import), la una bazată pe investiții, infrastructură și digitalizare sunt uriașe, iar ambițiile, pe măsură. Aproape că poți auzi muzica de fanfară și uralele mulțimii.

La finalul anilor '80, sub Ceaușescu, se începea lucrul la al doilea mare lac artificial al Capitalei - ar fi trebuit să fie aproape la fel de mare precum Lacul Morii, din nord-vestul Capitalei, și să asigure o multitudine de funcții pentru dezvoltarea ulterioară a orașului. Revoluția l-a prins în construcție, apoi a fost lăsat în paragină și recuperat de natură. Biodiversitatea a crescut de la un an la altul, astfel încât, în 2016, uriașa zonă mărginită de un zid de beton armat a fost declarată Parc Natural Urban - de altfel, prima zonă urbană protejată din România.

Șapte seriale science fiction care-ți pot ocupa serile de vară. Unele merită revăzute, altele au adus de curând sezoane noi, care nu trebuie ratate.

Lărgirea străzii Fabrica de Glucoză nu schimbă fundamental problemele traficului din zona Pipera, dar lasă pe dinafară pietonii și bicicliștii.

Ce vom face cu miliardele de euro pe care ni le va pune la dispoziție Uniunea Europeană? Fără a intra în discuția referitoare la suma exactă, întrebarea este legată, mai degrabă, de viziunea pe termen mediu și lung a României. Despre ce vrem să fim și să facem în deceniul al treilea al secolului XXI aici, la porțile Occidentului, într-o țară care se vrea a fi europeană dar are încă apucături orientale.