Adrian Mihălțianu

Este impresionant să vezi un plan de circa 100 de miliarde de euro care ar trebui să facă din România țara aia la care visăm cu toții de peste trei decenii încoace. Sumele alocate trecerii creșterii economiei românești de la una bazată pe consum (în mare parte de produse din import), la una bazată pe investiții, infrastructură și digitalizare sunt uriașe, iar ambițiile, pe măsură. Aproape că poți auzi muzica de fanfară și uralele mulțimii.

La finalul anilor '80, sub Ceaușescu, se începea lucrul la al doilea mare lac artificial al Capitalei - ar fi trebuit să fie aproape la fel de mare precum Lacul Morii, din nord-vestul Capitalei, și să asigure o multitudine de funcții pentru dezvoltarea ulterioară a orașului. Revoluția l-a prins în construcție, apoi a fost lăsat în paragină și recuperat de natură. Biodiversitatea a crescut de la un an la altul, astfel încât, în 2016, uriașa zonă mărginită de un zid de beton armat a fost declarată Parc Natural Urban - de altfel, prima zonă urbană protejată din România.

Șapte seriale science fiction care-ți pot ocupa serile de vară. Unele merită revăzute, altele au adus de curând sezoane noi, care nu trebuie ratate.

Lărgirea străzii Fabrica de Glucoză nu schimbă fundamental problemele traficului din zona Pipera, dar lasă pe dinafară pietonii și bicicliștii.

Ce vom face cu miliardele de euro pe care ni le va pune la dispoziție Uniunea Europeană? Fără a intra în discuția referitoare la suma exactă, întrebarea este legată, mai degrabă, de viziunea pe termen mediu și lung a României. Despre ce vrem să fim și să facem în deceniul al treilea al secolului XXI aici, la porțile Occidentului, într-o țară care se vrea a fi europeană dar are încă apucături orientale.

China testează tot mai mult apele în propria regiune și încearcă să își extindă influența atacându-și vecinii. Ultima aventură militară chineză din India reprezintă un nou capitol într-un conflict mocnit, uitat mai bine de jumătate de secol.

Azi, 27 mai 2020, începând cu ora 23.33, ora României, vom asista la reluarea zborurilor spațiale cu echipaj uman către ISS (Stația Spațială Internațională), dar de data asta cu capsula privată Crew Dragon, a lui Elon Musk. Este un moment istoric pentru zborurile spațiale.

De acum încolo, e fiecare pentru el aici, în România. Suntem singurii responsabili pentru viața noastră și a familiei noastre. Și, cum îi avem și pe cei iresponsabili printre noi, tot ce ne rămâne de făcut este să efectuăm frumos un slalom printre concetățeni, iar la urmă scapă cine poate.

Ce i-ar putea face pe nemții de la Porsche Engineering, una dintre cele mai râvnite companii de inginerie din lume, să vină în România, la Cluj-Napoca? Am vrut să înțelegem cât de atractivă, este, de fapt, România pentru marile companii de tehnologie.

Cum va arăta lumea din epoca post-covid? Încercăm să dăm un răspuns în privința perdanților, a câștigătorilor, dar și a tendințelor în privința guvernării.

Când trebuie să purtăm mască de protecție? Sunt măștile eficiente pentru a ne proteja împotriva coronavirusului? Ce tip de mască ne protejează și care sunt pericolele atunci când alegem să purtăm mască? Am încercat să punem într-un singur loc toate informațiile necesare.

Peste 28 de ONG-uri care au trecut printr-un proces de verificare și care pot primi de acum donații sunt înregistrate într-o platformă garantată de autorități. Crucea Roșie România este principalul beneficiar, dar doritorii să doneze pot alege oricare dintre organizațiile locale care se zbat să finanțeze rapid nevoile spitalelor din regiunile pe care le acoperă.

2020 este anul în care tocmai aflăm că valorile noastre fundamentale sunt prea grele față de ușurătatea interesului nostru de până acum față de ele. Și o aflăm dureros, răsuciți până la limită între respectul pe care credeam că-l arătăm fiecărei vieți și obsesia de a fi parte dintr-o societate prosperă economic.

Două analize științifice asupra răspândirii probabile a noului coronavirus - una britanică și una românească - arată că dimensiunile epidemiei sunt, de fapt, mult mai mari decât cazurile detectate. Paradoxal, aceasta este o veste foarte bună.

De la respiratoare la donații în bani și echipamente medicale, companiile private au înțeles gravitatea răspândirii noului coronavirus la nivel global și au reacționat prompt spre ajutorarea guvernelor aflate sub tot mai multă presiune. Nu este pentru prima dată când se întâmplă așa ceva.