Mesianismul este apanajul dictatorilor. Foto: Jessica Girvan | Dreamstime.com

Ura ca haină a libertății

Imaginile cu bărbați furioși pătrunzând prin violență în templul democrației americane – unii dintre ei goi, purtând pe umeri o blană și pe cap niște coarne, alții îmbrăcați în costume de supereroi americani – vor rămâne în istorie drept mărturie a forței urii și dezinformării. Râdem, glumim, dar în incintă, spunea bancul. Iată că incinta poate fi luată cu asalt și violată dacă ne-am întins prea mult cu gluma.

Donald Trump a ajuns și s-a menținut la putere apelând la toate cărțile din arsenalul folosit de cei mai mari dictatori din istorie: umor vulgar, minciuni (cu cât mai mari, cu atât mai convingătoare), dezbinare, dezumanizarea adversarilor și forțarea instituțiilor statului până la rupere.

Promițând libertatea, a reușit, de fapt, să-și transforme suporterii în simpli pioni într-o luptă pentru umflarea propriului ego. Iar acest ego de mari dimensiuni este unul plin de ură – ură îndreptată împotriva tuturor celor care nu-i cântă-n strună.

Dar responsabilitatea pentru scenele incredibile din Capitoliul american nu stă integral pe umerii săi. Niciodată, de fapt, răspunderea pentru transformarea unei democrații într-o dictatură nu cade doar pe umerii celui ajuns dictator. Nu, ea cade pe umerii celor care au susținut respectivul individ pe drumul schimonosirii și ciopârțirii acelei democrații, până când aceasta, cu instituțiile ciuntite și populate de yesmeni, a colapsat.

Discursul urii, partizanatul dus la extrem, dezinformarea, lipsa completă de scrupule nu sunt doar atributele unui dictator wannabe precum Trump, ci și a anturajului său, grăbit să scuze orice ieșire în decor prin agitarea pericolului ca cealaltă tabără să ajungă la putere. Iar asta nu se întâmplă doar în actuala Americă.

Corupția (din păcate normală într-o democrație), lipsa de caracter a politicienilor (la fel de des întâlnită) și compromisurile pe care le fac aceștia sunt înfățișate de către apostolii dreptății ca pe niște lucruri care nu mai pot fi rezolvate de instituțiile democratice, ci doar prin măsuri drastice, decisive, violente chiar.

Exact acesta este mecanismul prin care, de fapt, se distruge o societate care-și putea rezolva neînțelegerile fără să îmbrace haina urii. Pentru că, odată îmbrăcată, această haină începe să te strângă. Și te strânge până sufocă orice urmă de libertate a individului. Iar odată pierdută, libertatea se recâștigă foarte greu și după decenii sau chiar generații întregi.

Aceleași probleme rezolvate de Hitler, Mussolini, Stalin sau alți dictatori prin forță brută și masacre au fost, de fapt, rezolvate de către democrațiile vestice prin negociere și îmbunătățirea legii. Da, rezolvarea nu a fost una rapidă dar temporară, ci una mai lentă, dar durabilă. Toate neajunsurile sociale și economice care au născut dictaturi au fost date la o parte definitiv doar prin intermediul procesului democratic: mai greu, mai chinuit, uneori mergând în zig-zag, dar cu atât mai eficient cu cât s-au luat în calcul toate interesele diferitelor părți ale societății.

Lupta de idei dintre diferitele curente politice, înlocuită în dictaturi de către un partid unic în care practic nu mai există decât găști de interese, a fost dusă, în democrațiile autentice, la un nivel de respect față de lege și de procesul democratic prin care puterea se câștigă – și se pierde – pe baza convingerii poporului sau a pierderii încrederii acestuia. E un proces dureros, stresant chiar, dar vital pentru cei care vor să fie și să rămână liberi.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Exact aceste lucruri nu le-au înțeles nici Trump, nici suporterii săi. Pentru ei, răspunsul la neajunsurile sociale și economice cu care se confruntă (iar acestea sunt reale) a luat forma unei fantezii în care Mesia cu părul vâlvoi urma să aducă bunăstarea în America prin asanarea marasmului democrației americane. Iată că „mlaștina de la Washington” a rezistat acestui asalt violent – dar cu foarte mare greutate, după doar 4 ani cu Trump. Încă alți 4, iar democrația americană ar fi fost definitiv învinsă.

Și la noi avem astfel de apostoli ai urii, unii dintre ei îmbrăcați în aur și cocoțați pe spaimele oamenilor simpli, pe care-i asmut cu ușurință împotriva unei clase politice inepte și goale de conținut. Iar dacă vom continua doar să râdem de ei și să-i arătăm cu degetul, să nu ne mirăm dacă vom vedea astfel de scene chiar aici, într-o țară lipsită de tradiția democratică a Americii.

Cum poți răspunde discursului urii? Cum poți lupta contra dezinformării? Cum poți înlocui dezbinarea cu lupta respectuoasă de idei? Administrația Biden promite că va înlocui acest discurs cu unul despre „onoare, decență și bun simț”. Nici nu e atât de greu. Dar asta cere un stat mai puțin corupt, o democrație mai puțin schimonosită de interese personale finanțate prin lobby și mai ales o dorință puternică din partea politicienilor de a uni, nu de a dezbina.

Mânia celor 70 de milioane de votanți ai lui Trump nu va trece doar prin vorbe frumoase. Spaimele lor atunci când văd gloate de oameni care distrug centrele orașelor sau când își pierd locurile de muncă nu pot fi liniștite decât atunci când și extrema stângă este trimisă acolo unde îi este locul – în afara procesului democratic și a legii.

Atât extrema dreaptă, cât și cea stângă nu se pot distruge decât dacă Centrul își reia puterea și le lasă fără armele cu care acestea luptă contra democrației. Asta e valabil atât în SUA, cât și la noi. Cât timp guvernarea aduce prosperitate și respect față de cetățean, nici extremele nu mai pot convinge suficient de mulți oameni care să le susțină. România și alte state cu mari probleme în trecutul imediat (inclusiv atacuri teroriste în țări precum Marea Britanie și Spania) sunt un exemplu foarte clar în această privință.

Care este, așadar, lecția pe care trebuie să o reînvețe și americanii? Că democrația se apără prin prosperitate și prin promovarea respectului instituțiilor statului față de cetățean. Dacă acesta simte că viața lui este făcută mai rea de către politicieni și că nu este respectat de către aceste instituții, el se va duce către oferta politică extremistă. Dacă, dimpotrivă, este implicat de către aceste instituții în transformarea în bine a societății, democrația începe să funcționeze și să prospere.

Cu siguranță că Donald Trump și toți imitatorii săi din lume (și de la noi) vor continua asaltul asupra democrației. Asta se întâmplă în mod regulat atunci când au loc mari transformări economice și sociale. Deceniul trei al secolului XXI are toate șansele să fie la fel de nebun precum cel al secolului XX, pentru că suntem în plină revoluție industrială, cea de-a patra, în care milioane de muncitori își pierd siguranța zilei de mâine, iar soluțiile nu vin suficient de repede din partea unor elite prea puțin conectate la realitate.

Democrația va învinge, pentru simplul fapt că este singura în stare să ofere soluții. Însă acest lucru nu poate fi luat de la sine înțeles. Este timpul ca acei politicieni care țin la democrație, care țin la o societate deschisă și la instituțiile democrației să fie primii care să-și schimbe discursul. Votul negativ, atât de des folosit drept singură armă pentru a ajunge la putere, trebuie înlocuit urgent de alt tip de discurs, orientat spre soluții și dezbaterea acestora, altfel chiar cei care îl practică vor sfârși prin a fi victimele propriei lor uri. Lenea lor intelectuală nu mai poate fi nici scuzată, nici tolerată.

Nu în ultimul rând, odată ajunși la putere, acești politicieni trebuie să nu uite că, dacă ei înșiși nu respectă instituțiile democratice și pe cei care i-au adus în posturile pe care le ocupă acum, nu pot cere asta de la cetățeni. Democrația moare nu în aplauze, ci în scrâșnet de dinți. Dacă ei nu aud acest scrâșnet la timp, să nu se mire când poporul instigat la ură îi va mesteca cu totul.

Dacă mai sunt de părere că pot continua doar să se folosească de oameni pentru a dobândi puterea în fel și chip, iar apoi să-i disprețuiască pe cei care le-au oferit-o, atacând presa, corupând instituțiile și ignorând societatea civilă, atunci vor fi ei înșiși vinovați de distrugerea singurului mod de guvernare care a adus, de-a lungul istoriei, prosperitate și respect față de individ.

E o responsabilitate imensă. Dar haina libertății democratice îi va ajuta să o ducă la capăt.

Ajută-ne să existăm. Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...