Noua programă școlară pentru Limba și literatura română de clasa a IX-a: dispar scriitorii contemporani și nu sunt incluse autoare 

Florinela Iosip

Redactor

Școala riscă să devină un instrument de propagandă naționalistă, misogină și de glorificare a trecutului, fără să mai trăim în prezent și fără să mai avem voci critice. Cel puțin asta rezultă dacă ne luăm după noua propunere de programă școlară pentru Limba și literatura română la clasa a IX-a, pusă în dezbatere publică de către Ministerul Educației.

Mesajul transmis, dincolo de limbajul tehnic, este simplu: cultura „relevantă” este produsă doar de autori din secolele XVI–XIX, exclusiv bărbați. De literatura modernă și contemporană, care mai reflectă (cât de cât) ce trăiesc și ce simt copiii noștri acum, ne ocupăm doar dacă mai avem timp.

La fel și cu autoarele: le băgăm în anexe, în „sugestii metodologice”, oriunde pe hârtie, câtă vreme nu ajung în sala de clasă.

De ce? Pentru că literatura scrisă de femei este considerată fie infantilă, fie periculoasă, fiindcă s-ar putea să conteste valorile și instituțiile patriarhale.

Nu este o întâmplare că în noua programă ideea de identitate apare de 13 ori în doar 14 pagini, după cum a explicat scriitoarea Luminița Corneanu. De la „afirmarea identității naționale”, „conștiință identitară”, „perspectivă identitară”, „trăsături identitare”, „identitate națională”, „componentă identitară” și lista poate continua. 

Mai mult, dispare conceptul de identitate culturală, fiind înlocuit cu cel al identității naționale. Comparativ, termenul „european” se regăsește doar de șase ori în același document, dintre care o singură dată pe lista efectivă de conținuturi.

Nu mai vorbim despre metodologii și comisii, ci despre o combinație subtilă, dar periculoasă, de discurs naționalist și invizibilizare a femeilor. O combinație pe care Ministerul Educației vrea să o pună în aplicare cât mai rapid. De ce atâta grabă? De mai bine de un deceniu așteptăm programe noi pentru liceu (ultima programă de liceu la Limba și literatura română a fost adoptată în 2009). 

Ai zice că după atât de mult timp în care am așteptat frustrați sau neputincioși o schimbare de paradigmă curriculară, merităm cu toții mai mult de 13 zile lucrătoare ca să ne expunem punctul de vedere.

Nu credeam că voi spune asta, dar programa adoptată încă din 2009 este cu mult mai flexibilă decât propunerea aflată acum în dezbatere publică. Departe de-a fi perfectă (reamintesc că pentru BAC nu se studiază nicio autoare femeie), programa școlară din prezent le oferă, totuși, profesorilor șansa să exploreze alături de elevi o literatură mai aproape de vremurile pe care le trăim, respectiv o literatură scrisă și de femei.

Programa actuală este structurată în baza unor teme universale, nu a unei evoluții istorice rigide care se oprește la secolul al XIX-lea. Astfel, profesorii de română pot jongla între autorii canonici și alți autori moderni sau contemporani, inclusiv femei. 

Concret, jumătate dintre texte trebuie să aparțină unor scriitori canonici despre care știm că sunt toți bărbați români (dar până și aici avem scriitori din secolul XX precum Marin Preda sau Nichita Stănescu), iar pentru cealaltă jumătate de texte profesorii au mai multe opțiuni, inclusiv autori străini și autoare. 

Câteva exemple din programa în vigoare pentru clasa a IX-a:

În plină ascensiune a AI-ului și a fake news-urilor, România are șansa să vină cu o programă școlară care să ofere opțiuni literare și non-literare prin care elevii să exerseze gândirea critică și verificarea informațiilor, prin care să se creeze cadrul unor discuții despre sănătatea mintală, drepturile omului, migrație, schimbările climatice și alte teme care îi lovesc din plin în timp ce vorbim. Or, în propunerea pentru noua programă nu există nicio referire la vreuna dintre aceste teme.

De acord cu faptul că trebuie să ne cunoaștem trecutul și reperele culturale în baza cărora s-a construit Limba și literatura română. De acord că, la fel cum se întâmplă peste tot în școlile din lumea civilizată, clasicii ar trebui să supraviețuiască. Să-i citim, să-i analizăm, să le dezbatem operele și ideile într-un spațiu liber și printr-un filtru critic. 

Zbor deasupra unui cuib de drone. Ce a făcut și ce n-a făcut România în 4 ani în privința amenințărilor cu drone rusești

Pe hârtie, portofoliul României e impresionant: €16,68 miliarde în fonduri SAFE, acces la Counter-UAS Marketplace cu +1.600 de soluții etc. Nimic dintre acestea nu a oprit drona Shahed din Galați

Fostul oligarh rus Mihail Hodorkovski: În era post-Putin, va fi foarte periculos să fii implicat în politica rusă

Fostul oligarh rus Mihail Hodorkovski dezvăluie pentru TEFI care sunt potențialele scenarii de viitor pentru predarea puterii de către Putin.

Dar nu ar trebui să acceptăm ca „normal” o programă în care prezentul nu există și în care femeile lipsesc cu desăvârșire. Dacă mergem în direcția asta, validăm pentru copiii noștri un viitor cel puțin sumbru.