Noua programă școlară pentru Limba și literatura română de clasa a IX-a: dispar scriitorii contemporani și nu sunt incluse autoare 

Florinela Iosip

Redactor

Școala riscă să devină un instrument de propagandă naționalistă, misogină și de glorificare a trecutului, fără să mai trăim în prezent și fără să mai avem voci critice. Cel puțin asta rezultă dacă ne luăm după noua propunere de programă școlară pentru Limba și literatura română la clasa a IX-a, pusă în dezbatere publică de către Ministerul Educației.

Mesajul transmis, dincolo de limbajul tehnic, este simplu: cultura „relevantă” este produsă doar de autori din secolele XVI–XIX, exclusiv bărbați. De literatura modernă și contemporană, care mai reflectă (cât de cât) ce trăiesc și ce simt copiii noștri acum, ne ocupăm doar dacă mai avem timp.

La fel și cu autoarele: le băgăm în anexe, în „sugestii metodologice”, oriunde pe hârtie, câtă vreme nu ajung în sala de clasă.

De ce? Pentru că literatura scrisă de femei este considerată fie infantilă, fie periculoasă, fiindcă s-ar putea să conteste valorile și instituțiile patriarhale.

Nu este o întâmplare că în noua programă ideea de identitate apare de 13 ori în doar 14 pagini, după cum a explicat scriitoarea Luminița Corneanu. De la „afirmarea identității naționale”, „conștiință identitară”, „perspectivă identitară”, „trăsături identitare”, „identitate națională”, „componentă identitară” și lista poate continua. 

Mai mult, dispare conceptul de identitate culturală, fiind înlocuit cu cel al identității naționale. Comparativ, termenul „european” se regăsește doar de șase ori în același document, dintre care o singură dată pe lista efectivă de conținuturi.

Nu mai vorbim despre metodologii și comisii, ci despre o combinație subtilă, dar periculoasă, de discurs naționalist și invizibilizare a femeilor. O combinație pe care Ministerul Educației vrea să o pună în aplicare cât mai rapid. De ce atâta grabă? De mai bine de un deceniu așteptăm programe noi pentru liceu (ultima programă de liceu la Limba și literatura română a fost adoptată în 2009). 

Ai zice că după atât de mult timp în care am așteptat frustrați sau neputincioși o schimbare de paradigmă curriculară, merităm cu toții mai mult de 13 zile lucrătoare ca să ne expunem punctul de vedere.

Nu credeam că voi spune asta, dar programa adoptată încă din 2009 este cu mult mai flexibilă decât propunerea aflată acum în dezbatere publică. Departe de-a fi perfectă (reamintesc că pentru BAC nu se studiază nicio autoare femeie), programa școlară din prezent le oferă, totuși, profesorilor șansa să exploreze alături de elevi o literatură mai aproape de vremurile pe care le trăim, respectiv o literatură scrisă și de femei.

Programa actuală este structurată în baza unor teme universale, nu a unei evoluții istorice rigide care se oprește la secolul al XIX-lea. Astfel, profesorii de română pot jongla între autorii canonici și alți autori moderni sau contemporani, inclusiv femei. 

Concret, jumătate dintre texte trebuie să aparțină unor scriitori canonici despre care știm că sunt toți bărbați români (dar până și aici avem scriitori din secolul XX precum Marin Preda sau Nichita Stănescu), iar pentru cealaltă jumătate de texte profesorii au mai multe opțiuni, inclusiv autori străini și autoare. 

Câteva exemple din programa în vigoare pentru clasa a IX-a:

În plină ascensiune a AI-ului și a fake news-urilor, România are șansa să vină cu o programă școlară care să ofere opțiuni literare și non-literare prin care elevii să exerseze gândirea critică și verificarea informațiilor, prin care să se creeze cadrul unor discuții despre sănătatea mintală, drepturile omului, migrație, schimbările climatice și alte teme care îi lovesc din plin în timp ce vorbim. Or, în propunerea pentru noua programă nu există nicio referire la vreuna dintre aceste teme.

De acord cu faptul că trebuie să ne cunoaștem trecutul și reperele culturale în baza cărora s-a construit Limba și literatura română. De acord că, la fel cum se întâmplă peste tot în școlile din lumea civilizată, clasicii ar trebui să supraviețuiască. Să-i citim, să-i analizăm, să le dezbatem operele și ideile într-un spațiu liber și printr-un filtru critic. 

De ce să vezi spectacolul de povești „Oamenii Dreptății” 

Pe 15 noiembrie, la Aula Politehnicii din București, va avea loc cea de-a șasea ediție a spectacolului de povești despre curaj, implicare și dreptate numit „Oamenii Dreptății”.

Întrebarea cu care nu se confruntă niciun bărbat la interviul de angajare

La 34 de ani, în timpul unui interviu de angajare, m-am trezit în fața întrebării: „vă doriți copii în următoarea perioadă?”

Dar nu ar trebui să acceptăm ca „normal” o programă în care prezentul nu există și în care femeile lipsesc cu desăvârșire. Dacă mergem în direcția asta, validăm pentru copiii noștri un viitor cel puțin sumbru.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€