Zbor deasupra unui cuib de drone. Ce a făcut și ce n-a făcut România în 4 ani în privința amenințărilor cu drone rusești

Mircea Șerdin

România are o listă impresionantă de achiziții militare în desfășurare. Însă ele au pornit foarte târziu și mai au mult până să devină un scut real - și nu doar unul de hârtie - în fața amenințărilor aeriene cauzate de războiul rusesc dus în Ucraina.

Între timp, dronele rusești au început să cadă în zone dens locuite. Ultima dintre ele a lovit un bloc și a provocat răniți și pagube materiale. Cum s-a ajuns aici?

I. DRONA DE LA 10

În noaptea de 28 spre 29 mai 2026, o dronă venită dinspre Ucraina a intrat în spațiul aerian al României, a fost urmărită pe radar până în zona de sud a Galațiului și s-a înfipt în acoperișul unui bloc din cartierul Mazepa, la etajul 10. Întreaga încărcătură explozivă a detonat. Doi oameni au fost răniți ușor, un incendiu a izbucnit, aproximativ 70 de persoane au fost evacuate.

Pompieri si forte de ordine intervin dupa ce un bloc de locuinte din Galati a fost lovit de o drona, 29 mai 2026. Inquam Photos

Cronologia, reconstruită din conferința de presă MApN: drona a fost detectată la ora 01:46 la 19 km est de Reni. A intrat în spațiul aerian al României la 01:52. A fost pierdută de pe radar la 01:56, după ce parcursese circa 10 km în spațiul aerian național. Patru minute de la intrare până la pierderea contactului radar. În acea fereastră trebuiau să se desfășoare identificarea, evaluarea, clasificarea amenințării și decizia de angajare.

Două F-16 au decolat de la Fetești, sprijinite de un elicopter IAR 330 SOCAT. La sol, sisteme Gepard și rachete sol-aer cu bătaie scurtă erau teoretic în poziție de tragere. Piloții aveau autorizare de angajare a țintei pe toată durata alertei. Nu au tras.

La momentul deciziei, MApN nu avea informații dacă drona avea încărcătură de luptă sau era o dronă de înșelare (momeală). Generalul de brigadă Gheorghe Maxim, locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite: „Eventuala angajare deasupra unei zone urbane prezintă riscuri semnificative pentru siguranța populației și a infrastructurii. În multe situații, resturile rezultate în urma angajării unui obiect aerian pot produce efecte comparabile sau chiar mai grave decât impactul dronei în sine."

Pompieri si forte de ordine intervin dupa ce un bloc de locuinte din Galati a fost lovit de o drona, 29 mai 2026. Inquam Photos

Colonelul Cristian Popovici, purtătorul de cuvânt al MApN: „Armata are limitări foarte stricte în această situație, pentru că nu putem risca să creăm mai multe amenințări decât putem preveni. Legea ne permite să deschidem focul în anumite circumstanțe asupra acestor obiecte folosite în conflictul din Ucraina, dar în condițiile în care e protejată viața populației și proprietatea."

Popovici a adăugat un detaliu care marchează un progres față de incidentul din aprilie: „Ne-am reconfigurat dispozitivul de apărare, drept dovadă că față de data trecută, când am pierdut-o la intrare în țară și nu știam nici unde s-a dus, am aflat ulterior că a lovit acea gospodărie. De data asta, prin reconfigurarea radarelor, am urmărit-o în permanență și am pierdut-o atunci când altitudinea nu a mai permis radarelor din punct de vedere tehnic."

Acest progres s-a dovedit totuși insuficient.

Președintele României a calificat incidentul drept „cel mai grav care a afectat teritoriul național de la începutul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei." A convocat ședința CSAT, a plasat responsabilitatea integrală pe Federația Rusă, a anunțat sesizarea Consiliului de Securitate al ONU și a cerut MAE măsuri proporționale în relația cu Rusia.

Faptul că „România a solicitat formal ca aliații să deplaseze pe teritoriul național capabilități antidrone suplimentare" semnalează o gaură în capacitatea de apărare a României greu de ignorat.

Întrebat ce sisteme de apărare cu baza la sol erau în poziție de tragere, purtătorul de cuvânt al MApN a adăgat că „suntem într-o perioadă de pace, nu putem amplasa armament pe orice punct de pe teritoriul național, e nevoie de acordul proprietarilor terenurilor și al autorităților. Nu poți acoperi toată granița."

Atunci când Călin Georgescu a fost președintele României

Mulți români au considerat anularea turului doi o nedreptate, dar puțini și-au imaginat România fără această decizie. Să trăim, așadar, vreme de câteva pagini, o realitate paralelă. 

Putin a plecat din Beijing cu tot ce n-a primit Trump

Putin a plecat din Beijing cu 40 de documente semnate, o declarație comună despre o nouă lume „multipolară” și fiind prima putere majoră care susține formal WAICO, organizația prin care China vrea să stabilească regulile globale pe AI.

Scurtă recapitulare a incursiunilor cu drone pe teritoriul României

În noiembrie 2025, în Vaslui, o dronă a traversat 3-4 județe. Avioane NATO și F-16 românești au avut contact vizual cu ea, dar nu au doborât-o, invocând riscul de pagube la sol. Piloții au pierdut ținta de pe radar de mai multe ori.

De la începutul lui 2026, 14 drone au încălcat spațiul aerian al României. De la 24 februarie 2022, în 28 de cazuri drone rusești au pătruns în spațiul aerian național, iar în 47 de cazuri s-au găsit fragmente pe teritoriul românesc.

În aprilie 2026, tot la Galați, o dronă a căzut în curtea unei case. Ministrul Apărării Radu Miruță a explicat atunci că drona nu a putut fi detectată din cauza altitudinii joase, că se desprinsese dintr-un roi de 15 drone, că piloții NATO și britanici aveau autorizație dar nu au deschis focul, și că stocul Armatei e limitat. A adăugat că achizițiile din programul SAFE (radare și sisteme tip Skyranger pentru ținte mici) ar fi putut schimba rezultatul dacă erau deja în dotare.

II. UITE DRONA, NU E DRONA

Dronele Shahed pe care Rusia le folosește în Ucraina nu sunt teleghidate manual. Zboară autonom pe trasee pre-programate, cu GPS și navigație inerțială, fac corecții de curs singure. Dintr-o perspectivă funcțională, sunt arme autonome. Dezbaterea globală despre „ar trebui sau nu să punem inteligență artificială pe arme" e deja depășită de realitate: arme cu navigație autonomă lovesc blocuri din orașe NATO.

Dronele de tip Shahed / Geran reprezintă o amenințare serioasă la adresa României. Randare: ID 283940919 | Shahed Drone © Lepasik | Dreamstime.com

Problemele invocate pentru care aceste drone nu sunt doborâte sunt de detecție și eliminare fără a periclita viața cetățenilor sau a bunurilor lor materiale. Drona zboară la altitudine joasă, radarele convenționale sunt proiectate pentru amenințări la altitudine medie și mare, iar la 50 de metri un obiect mic e greu de distins de o pasăre sau de zgomotul de fond.

Cronologia din conferința de presă MApN confirmă: 4 minute de la intrarea în spațiul aerian până la pierderea contactului radar. În acele 4 minute, un om trebuie să identifice, evalueze, clasifice amenințarea și să decidă dacă trage, fără să știe dacă drona e armată sau e o momeală, deasupra unei zone populate.

Această problemă de detecție e, în esență, rezolvabilă cu inteligență artificială. Soluțiile moderne anti-drone folosesc sensor fusion (combinarea datelor de la mai multe tipuri de senzori: radar, acustic, electro-optic, infraroșu), clasificare prin machine learning (antrenarea algoritmilor să distingă semnătura unei drone de cea a unei păsări sau a zgomotului atmosferic) și senzori acustici antrenați pe semnături sonore specifice. Toate aceste tehnologii se regăsesc în sistemele pe care România le-a comandat, le testează, sau la care are acces (pe hârtie).

III. INVENTARUL DE SOLUȚII ANTI DRONE

A. Ce e deja livrat sau în curs de operaționalizare

Merops (SUA)
Merops e un sistem de interceptare care folosește drone autonome de tip Surveyor pentru a identifica și distruge drone inamice lovindu-le sau detonând în apropierea lor. Folosește inteligență artificială pentru navigare și targeting, funcționează și când comunicațiile GPS sau electronice sunt bruiate. E operat de o echipă de 4 persoane și încape în bena unui pickup.

Sistemul Merops, folosit deja în Ucraina. Foto: Photo by Sgt. Luis Garcia / 10th Army Air and Missile Defense Command

România l-a achiziționat la recomandarea NATO la sfârșitul lui 2025. Șeful Statului Major, generalul Gheorghiță Vlad, a declarat în ianuarie 2026 că echipele de operatori sunt pregătite și că sistemul va fi introdus „foarte curând" în operațiunea de apărare a spațiului aerian. În aprilie 2026, Merops a fost testat la Poligonul de Trageri Antiaeriene Capu Midia de pe coasta Mării Negre, timp de două săptămâni, alături de radare, senzori și instrumente de război electronic de la mai mulți furnizori. Ministrul Miruță a declarat atunci că sistemul va intra în serviciu operațional „în câteva zile."

În Ucraina, Merops a fost desfășurat din iunie 2024 ca interceptor de drone Shahed și s-a estimat că ar fi responsabil de doborârea a peste 40% din totalul de drone de acest tip care atacă Ucraina.
Dacă Merops era estimat să fie „operațional în câteva zile" la sfârșitul lui aprilie, era desfășurat în zona Galați în noaptea de 28-29 mai? Dacă da, de ce nu a funcționat? Dacă nu, de ce nu acoperea o zonă cu istoric de incursiuni?

Gepard + Chiron (Germania / Coreea de Sud)

Tunurile antiaeriene autopropulsate Gepard și rachetele sol-aer cu rază scurtă Chiron sunt, la momentul actual, cele mai eficiente opțiuni ale României contra dronelor. Gepardurile sunt deja desfășurate din septembrie 2025 lângă localitățile de la frontiera ucraineană, însă costul acoperirii întregii frontiere cu aceste sisteme ar fi prohibitiv.

Exercițiu cu trageri antiaeriene reale cu sisteme Gepard – Tobruk Legacy 17, Capu Midia, marti, 19 iulie 2017. Inquam Photos / George Calin

B. Comandat, livrare între 2027 și 2030

Skynex (Germania)

România a comandat 7 baterii complete Skynex prin programul SAFE. Skynex este un sistem de apărare aeriană bazat pe tunuri de 35mm (Revolver Gun Mk3) cu o cadență de 1.000 de lovituri pe minut și o rază de până la 4 km. Folosește muniție AHEAD programabilă, care detonează în fața țintei eliberând un nor de sub-proiectile din tungsten, fără să depindă de ghidare radio sau infraroșu (deci rezistentă la contramăsuri electronice).

Sistemul antiaerian Skynex, produs de Rheinmetall Germania

Skynex e deja operațional în Ucraina și Italia. O baterie de 4 tunuri Skynex costă aproximativ €60 milioane. Livrare pentru România: până în 2030. Să fim noi sănătoși până atunci.

Drone de supraveghere Quantum Systems Mini UAS Clasa I (Germania)

Contract de €30,7 milioane semnat pe 28 mai 2026 (cu o zi înainte de incidentul din Galați) pentru 34 de drone și 15 kituri Scorpion echipate cu procesare on-board și inteligență artificială pentru autonomie extinsă de zbor și supraveghere. Livrare: 2027. Vor fi folosite în misiuni de supraveghere, complementar echipamentelor existente.

Ministrul Apărării a semnat contractul „în ciuda tuturor încercărilor unor persoane de a bloca achizițiile Armatei Române prin SAFE", o referință la criticile venite de la AUR și segmente din PSD privind alocarea fondurilor SAFE către companii din afara țării.

Producție comună de drone cu Ucraina

Finanțare de €200 milioane prin programul SAFE. Include desfășurarea de facilități de producție pe teritoriul României. Producătorii ucraineni de drone, cu tehnologii demonstrate pe câmpul de luptă, furnizează baza tehnologică. Proiectul e în faza de aliniere a soluțiilor tehnice și de constituire a echipelor și infrastructurii de producție.

C. Acces la platforme și cadre de achiziție

Counter-UAS Marketplace (SUA)

Pe 27 aprilie 2026, ministrul Miruță și secretarul Forțelor Terestre ale SUA, Daniel Driscoll, au semnat o scrisoare de intenție care dă României acces la platforma americană Counter-UAS Marketplace. Platforma e administrată de Joint Interagency Task Force 401 a Pentagonului, organizație creată în 2025 pentru a centraliza și accelera achiziția de capabilități anti-drone. România e a doua țară din lume cu acest acces, după Marea Britanie.

Platforma conține peste 1.600 de soluții anti-dronă ce pot fi achiziționate.

Pachetul SAFE (UE)

România a obținut €16,68 miliarde prin mecanismul Security Action For Europe, a doua cea mai mare alocare din UE. Din total, €9,6 miliarde sunt pentru achiziții militare, €4,2 miliarde pentru autostrăzi strategice (A7 și A8 spre Ucraina/Moldova), €2,8 miliarde pentru MAI și alte structuri de securitate. Apărarea aeriană, inclusiv anti-dronă, e prioritizată.

Parlamentul a aprobat €8,33 miliarde în achiziții SAFE pe 29 aprilie 2026 pentru a păstra eligibilitatea pentru proceduri de achiziție națională. Prima tranșă poate fi solicitată în octombrie 2026. Creditul e pe 45 de ani, cu 10 ani grație, la dobânzi aliniate la ratingul AAA al UE (nu BBB-ul României).

Portofoliul de apărare acoperă 21 de programe de €9,53 miliarde, împărțite între 10 achiziții europene comune și 11 achiziții naționale. Rheinmetall singur e asociat cu achiziții de aproape €5 miliarde (IFV-uri, sisteme navale, Skynex, Skyranger, producție de muniție).

D. Participare în cadre europene și NATO

EDDI (European Drone Defence Initiative)

EDDI, cunoscut și ca „Zidul de Drone" al UE, a fost anunțat de Ursula von der Leyen în 2025 și lansat formal la începutul lui 2026. E conceput ca un scut multi-strat, 360 de grade, cu capabilități interoperabile de detecție, urmărire și neutralizare a dronelor. Va funcționa pe bază de senzori AI, bruiaj RF-cyber și interceptoare low-cost.

Calendar: capacitate operațională inițială până la sfârșitul lui 2026, funcționalitate completă până la sfârșitul lui 2027. Eastern Flank Watch (inițiativa complementară, co-condusă de Finlanda și Polonia) e programată pentru funcționalitate completă până la sfârșitul lui 2028.

Comisia Europeană a alocat €1,07 miliarde din European Defence Fund pentru 57 de proiecte care susțin EDDI și celelalte inițiative flagship. Peste 15 proiecte susțin direct cele 4 flagship-uri europene de apărare. AI și sisteme counter-drone sunt printre sectoarele prioritare.

Eastern Phoenix 26 (exercițiu NATO, aprilie 2026)

Între 14 și 24 aprilie, România a organizat exercițiul LCI-X Crucible Eastern Phoenix 2026 în cooperare cu NATO Allied Command Transformation. Peste 400 de militari și producători din industria de apărare au testat o rețea de apărare stratificată contra roiurilor de drone deasupra Mării Negre.

Exercițiu NATO de combatere a dronelor în Poligonul Capu Midia, 24 aprilie 2026. Inquam Photos / Mălina Norocea

Au fost testate inclusiv două tehnologii israeliene. Sentrycs, prin partenerul local STARC4SYS, a demonstrat o soluție anti-drone bazată pe cyber-over-RF care permite detecția pasivă, urmărirea și identificarea dronelor neautorizate, cu preluarea controlului și aterizarea în zone desemnate, fără bruiaj sau măsuri cinetice.

V. DISTANȚA DINTRE HÂRTIE ȘI REALITATE

Pe hârtie, portofoliul României e impresionant: €16,68 miliarde în fonduri SAFE, acces la Counter-UAS Marketplace cu +1.600 de soluții, 7 baterii Skynex comandate, Merops achiziționat și testat, drone de supraveghere contractate, participare în EDDI, producție comună de drone cu Ucraina, exerciții NATO cu tehnologii israeliene. Mai mult ca sigur, lista de mai sus nu e completă și există mai multe opțiuni și soluții pe masa decidenților politici și militari.

Nimic dintre acestea nu au oprit impactul dronei Shahed cu blocul din Galați.

România are un gol pe apărare și promisiuni de umplere a lui în următoarele luni sau ani. Cât mai avem de mers pentru a ajunge de la „achiziționat" la „operațional” la ”ne putem apăra”?

Acest articol a fost scris în cadrul proiectului The Eastern Frontier Initiative (TEFI). TEFI este o colaborare între editori independenți din Europa Centrală și de Est, menită să încurajeze reflecția comună și cooperarea privind problemele de securitate europeană din regiune. Proiectul își propune să promoveze schimbul de cunoștințe în presa europeană și să contribuie la o democrație europeană mai rezilientă.

Membrii consorțiului sunt 444.hu (Ungaria), Gazeta Wyborcza (Polonia), SME (Slovacia), PressOne (România), Delfi (Estonia), Delfi (Letonia), Delfi (Lituania), și Bellingcat (Țările de Jos).

Proiectul TEFI este cofinanțat de Uniunea Europeană. Opiniile și punctele de vedere exprimate aparțin exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat poziția Uniunii Europene sau a Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură (EACEA). Nici Uniunea Europeană, nici EACEA nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.