Ce putem aștepta în mod realist de la 2021

Într-o bună măsură, România arată acum ca un imens azil de nebuni în aer liber. Dar asta nu-i o problemă, întreaga planetă a ajuns pe culmile nevrozei, iar modul în care au defulat destui de Revelion demonstrează că legăturile în care ne-au pus guvernanții pentru propriul nostru bine mai au puțin și se rup.

Vom ieși cu toții să batem câmpii în 2021? Sau mai degrabă avem motive de optimism, după un an absolut oribil pe care am vrea să-l facem repede uitat? Am încercat să selectez 5 elemente-cheie care ar putea caracteriza acest an, în bine sau în rău.

Pandemia va marca și anul 2021, în moduri deloc plăcute. Celor peste 16.000 de români care au murit până acum din cauza virusului li se vor adăuga, după toate probabilitățile, încă cel puțin 10.000. Un bilanț îngrozitor, mult mai rău decât fusese prognozat la începutul toamnei, dar devenit deja banal în momentul în care numerele astea nu mai interesează pe nimeni. Dar cât de rău stăm, realist vorbind?

Surpriză (care nu încălzește pe nimeni): până acum, România a reușit cumva să stea mai bine decât aproape toate țările est-europene, cu excepția Slovaciei, Poloniei și țărilor baltice. Rând pe rând, țări care aveau un număr sensibil mai mic de morți la milionul de locuitori ne-au depășit rapid, fiecare căzând pradă propriei aroganțe: Slovenia, Cehia, Bulgaria, Ungaria și ceilalți vecini balcanici au spulberat mitul conturat la începutul lui 2020, cum că slavii ar fi cumva feriți de acest virus. Miracolul slav a fost o himeră: acum, aceste țări sunt printre primele locuri în topul global al mortalității. Noi am rămas pe loc (28 global) tot acest timp, dar prețul e tot prea mare.

Cursa vaccinării va fi una contra cronometru, chiar dacă se va întinde pe mai multe luni de zile. Va fi nevoie de un efort de comunicare aproape supraomenesc din partea guvernanților și a medicilor ca să-i convingă pe români să-și facă singuri bine, la timp, prin intermediul vaccinului, și să putem ieși cât mai curând cu toții din nebunia asta. Sub semnul acestei curse va sta întreaga primă jumătate a anului 2021.

De vaccinare și succesul acesteia depinde nu doar salvarea a zeci de mii de vieți, ci și salvarea economiei. Dacă medicii și cei în vârstă de peste 65 de ani vor fi vaccinați până la final de februarie, atunci vom putea spera la o revenire economică, pentru că se vor putea relaxa și măsurile de carantină, având în vedere mortalitatea mult mai mică la persoanele mai tinere.

Economia își va reveni din trimestrul al doilea, iar 2021 va fi un an record pentru livrarea de imobiliare și pentru execuția de proiecte de infrastructură. Vom putea circula la final de an pe autostradă de la Sibiu la Cluj-Napoca (dar nu și spre Nădlac) și pe alte câteva noi bucățele de autostradă și drumuri expres (Ungheni-Târgu Mureș și primii 40 de kilometri din drumul expres dintre Craiova și Pitești).

Dar vor continua șantierele și investițiile masive în infrastructură deja începute, atât în privința autostrăzilor, cât și în privința căilor ferate. Sunt în lucru, în acest moment, circa 370 de kilometri de autostradă și drum expres, iar alți 200 ar trebui să intre în execuție în cursul lui 2021. Linia modernizată de cale ferată la standarde europene dintre Curtici și Simeria nu va fi dată în folosință anul acesta, dar cu puțină determinare cei 141 de kilometri aflați în lucru s-ar putea apropia puternic de finalizare până la sfârșitul anului. Vor continua lucrările și pe cei 128 de kilometri de cale ferată dintre Brașov și Sighișoara, deși acest șantier se va termina abia în 2023, cel mai devreme.

Zeci de mii de locuințe vor fi predate la cheie sau vor fi în construcție în 2021 – de data asta, criza economică nu a mai oprit lucrările și nici nu se estimează că se va repeta figura din 2008, când șantierele au rămas încremenite vreme de un deceniu. 2020 nu a adus practic scăderi pe această piață și nici nu sunt motive ca 2021 să aducă. Pe de altă parte, Guvernul Câțu tocmai a dat cu bâta în capul industriei, amânând pentru 2022 TVA-ul de 5% pentru valori de până la 140.000 de euro; să sperăm că nu va folosi și alte bâte în încercarea disperată de a echilibra bugetul.

Este un element extrem de important dacă Guvernul vrea să atingă creșterea de 4.5% prognozată în buget, în contextul în care industria auto, motorul economiei, a încheiat anul 2020 cu scăderi foarte mari, de circa 10 procente (înmatriculările de mașini noi au scăzut cu aproape 22%).

Horeca (cu pierderi de până la 70% a cifrei de afaceri în 2020) își va reveni mult mai greu, depinzând integral de reușita vaccinării. Din fericire, industria ospitalității reprezintă doar 1.7% din PIB-ul României, motiv pentru care nu va trage foarte mult în jos economia. Totuși, transformarea în șomeri a unei mari părți din cei 400.000 de angajați din acest domeniu va avea consecințe sociale majore. În acest context, e de mirare că reprezentanții Horeca nu sunt printre cei mai aprigi promotori ai vaccinării, ba chiar dimpotrivă.

Dezinformarea va marca acest an mai mult decât oricând – iar, din păcate, și anii care urmează. Acest fenomen a căpătat deja dimensiuni globale și are efecte incredibile. De la dementul conspiraționist care s-a aruncat în aer în Nashville, la grupul de decerebrați care au pichetat un spital din Londra în care mureau oameni de Covid (și este o moarte teribilă, chinuitoare, în care te sufoci timp de două săptămâni), strigând că virusul e o păcăleală, de la credincioșii care cred că nu se pot îmbolnăvi de la pelerinaje (câțiva mitropoliți și un patriarh morți de Covid i-ar contrazice dacă ar mai putea) la fanii lui Trump convinși că voturile legale trimise prin poștă sunt ilegale – dezinformarea va bântui planeta mai puternic decât oricând.

Nu doar vaccinarea, ci și stabilitatea politică și economică a unor țări întregi vor depinde de lupta contra dezinformării și a atacurilor cibernetice. Nu are rost să dăm vina doar pe ruși aici, fenomenul a căpătat deja o dimensiune și o dinamică proprie, care începe să ne afecteze puternic viețile. Va trebui să învățăm să nu mai râdem de cei manipulați, ci să găsim urgent punți de comunicare cu ei, în special în familie, pentru a-i scoate din această nebunie în masă până nu e prea târziu.

Deteriorarea galopantă a climei și a mediului va face ravagii, la rândul său, în 2021. Poate că nu am mai început anul cu spectacolul incendiilor pe scară largă din Australia, dar să nu uităm că 2020 a fost un an deosebit de secetos în România, zeci de mii de fermieri fiind nevoiți să apeleze la ajutor de stat din această cauză. Din fericire, specialiștii se așteaptă ca 2021 să fie un an mult mai bun pentru agricultura din România decât 2020, în special datorită ploilor din cursul toamnei și a iernii. Problema milioanelor de hectare care nu sunt irigate trebuie, însă, pusă cât mai rapid pe masa Guvernului.

2021 este primul an în care putem să ne așteptăm la măsuri concrete împotriva poluării aerului – cel puțin în orașele unde noii primari au câștigat promițând că vor avea această problemă pe lista lor de priorități. Nu trebuie să ne repete că va dura mult până când vom avea aer curat, pentru că asta nu este câtuși de puțin adevărat: soluțiile sunt simple și se pot aplica rapid.

Digitalizarea rapidă a statului va începe în 2021. Pare un vis frumos să scăpăm de sutele de mii de funcționari al căror singur scop este să mute hârtii de colo-colo în adevărate cârdășii de nepotisme pe bani publici, dar mă bazez pe hotărârea miniștrilor veniți dinspre USRPLUS în această privință. Digitalizarea are marele avantaj că poate fi implementată rapid dacă la nivelul guvernamental și al administrației locale se dorește acest lucru.

Sunt patru elemente aici: eliminarea drumurilor inutile la autoritățile statului (mutarea online a administrației), eliminarea actelor inutile în interacțiunea cu statul (să nu mai prezinți celebrul dosar cu șină plin de documente care cuprind informații deja cunoscute de stat), eliminarea autorizațiilor inutile (enorm de multe și de costisitoare) și automatizarea operațiunilor repetitive. În privința celei din urmă, avem ditamai compania multinațională pornită din România care poate depune mărturie că o administrație locală se poate transforma incredibil de rapid când procesele birocratice sunt automatizate.

Digitalizarea va veni cu propriile-i efecte secundare: sute de mii de funcționari care se vor găsi puși în fața unei alegeri: fie să-și găsească alt loc de muncă, fie să se recalifice și să devină, în sfârșit, utili celor care îi plătesc, și anume cetățenilor. Dar pentru aceste efecte avem la dispoziție perioada 2022-2024, deci ele nu se vor face resimțite anul acesta.

Pe scurt, 2021 are toate șansele să fie un an mai bun decât 2020, dar unul de convalescență, în care nervii ne vor fi întinși la maximum. Cu puțină decență și bunăvoință, îl vom încheia cu degetele ceva mai puțin încleștate unii în gâtul celorlalți.

Sau măcar ne putem propune asta, cel puțin.