Cum poți ajuta victimele violenței în familie

În seria de articole despre violența în familie, am abordat deja problema prevenirii acesteia și modul în care o victimă a violenței domestice poate să supraviețuiască și să iasă din acest mediu. Dar cum putem ajuta noi înșine atunci când aflăm de un caz de violență în familie?

Conform specialiștilor, sunt câteva lucruri concrete pe care le putem face:

1. Suni la 112 sau la 0800 500 333 dacă vezi un caz de violență

Este extrem de important să nu ignori un caz de violență domestică la care ești martor. Însă intervenția directă între abuzator și victimă nu este, de cele mai multe ori, cea mai bună soluție.

Pentru că este foarte probabil să nu știi exact ce trebuie să faci, apelarea la numărul de telefon gratuit specializat pentru cazuri de violență în familie te poate ajuta în mod concret. Consilierii liniei telefonice de urgență puse la dispoziție de guvern au pregătirea necesară să-ți ofere informațiile necesare. Apelul va rămâne confidențial, iar tu vei ști dacă trebuie să suni la 112, la Protecția Copilului în cazul în care violența e îndreptată contra unui minor sau ce alți pași concreți trebuie să întreprinzi în respectivul caz.

2. Asculți, crezi victima pe cuvânt și nu o judeci

De foarte multe ori, abuzatorii se comportă absolut normal în societate, fiind cu totul diferiți în mediul domestic. Din acest motiv, Iolanda Beldianu, de la Asociația Pas Alternativ, spune că este esențial să nu minimalizăm sau să contrazicem o victimă care ni se destăinuie.

„Victima trebuie crezută, acceptată cu ce spune. Nu vin eu s-o expun sau s-o judec, pentru că n-a plecat. «Eu n-aș fi stat» este cea mai frecventă replică. Da, dar tu nu ești victima. Spre deosebire de alte domenii sociale, violența domestică este atât de frecventă și atât de minimalizată, încât a ajuns să ni se pară normal și să spunem că «eu în locul ei n-aș sta». Da, dar tu nu ești în locul persoanei, care are alte traume, alte bagaje emoționale pe care le cară.”

„Nu o judeci, nu îi critici comportamentul, îi oferi ajutorul dar nu-i impui să ia vreo măsură.”
Fii pregătit – DSU

3. Nu pui presiuni pe victimă, nici dacă este din aceeași familie cu tine

„Uneori tot ce are nevoie o victimă este să o asculți, să îi arăți că există viață și fără abuz, să îi crești încrederea în sine încurajând-o să facă ce simte cu adevărat, să îi arăți părțile bune pe care le are. Una dintre zonele cele mai rănite într-o victimă a violenței domestice este tocmai dreptul de a alege. Mulți cred că victimele au nevoie să fie salvate, ca cineva să le arate drumul ieșirii, iar dacă observă că victimele nu fac ceea ce predică ei, se supără și își retrag susținerea – din păcate, în felul acesta nu facem decât să scădem și mai mult încrederea în oamenii aflați în situații grele”, ne spune Cătălina David, psiholog clinician.

Cel mai bine este să ai răbdare ca persoana în cauză să întreprindă pașii în timp ce primește ajutor de specialitate, fără să judeci și fără să lași ca dezamăgirea personală să se interpună.

„Există situația asta în familie unde, la început, victima este sprijinită, dar ea se întoarce în relația abuzivă, iar atunci intervine frustrarea și rudele nu mai vor să ajute, spun că nu mai fac nimic dacă ea se întoarce. Atitudinea asta nu ajută deloc, pentru că într-o relație de violență victimele sunt izolate de prieteni, de familie, asta e scopul agresorului, iar dacă ele nu mai au la cine să apeleze, pericolul este și mai mare. Șansele ca ele să iasă din relații sunt și mai mici”, ne-a spus Andreea Rusu, specialistă în violența domestică de la Centrul Filia.

4. Comunici cu mare atenție cu victima, în absența agresorului

Agresorul va încerca, de cele mai multe ori, să izoleze victima. Tocmai din acest motiv, „trebuie să fie păstrată confidențialitatea celor aflate, să existe un cod de comunicare atunci când sunt abordate, pentru a nu le pune în pericol. Cel care vrea să ajute să știe dacă e sigur să le scrie, ce întrebări poate pune. Să fim conștienți de faptul că partenerul le-ar putea cunoaște datele de acces de la e-mail și atunci n-ar fi cea mai bună soluție să-i recomandăm să-și schimbe parolele, ci să-și facă un cont nou la care agresorul nu are acces. Să fie învățate să folosească funcția incognito pentru a căuta informații de ieșire. Să le învățăm să strângă probe.” – acestea sunt câteva dintre sfaturile date de Loredana Kaschovits, președinta Asociației Luthelo, ONG care oferă sprijin persoanelor afectate de violența domestică.

5. Te oferi să depui mărturie în cazul în care ai fost martorul unei agresiuni

Loredana Kaschovits explică: „Trebuie înțeles faptul că da, poate îți e frică să intervii dacă ești martor al unui episod de violență domestică, poate că nu e treaba ta, dar poți să faci câteva poze și să suni la poliție și, dacă e nevoie, să mergi ca martor. Trebuie înțeles cât de importante sunt probele și martorii. Din păcate, foarte multe femei nu obțin ordin de protecție pentru că nu au probe, pentru că au vrut să facă plângeri, dar nu le-au fost acceptate din cauză că nu aveau certificat medico-legal. Document pe care n-au putut să-l obțină sau pe care n-au avut bani să-l plătească.”

“Nimeni nu știe mai bine decât tine ce ai nevoie. Și, da, răspunsurile pot fi variate: poate unele victime au nevoie de un împrumut financiar sau de consultanță legală ori de consiliere psihologică, de susținere cu plata unei grădinițe/after-school, s.a.m.d. Nu ai de unde ști până când nu întrebi, specific, cum poți fi de ajutor! Noi, psihologii, știm că atunci când întrebi un om ce nevoi are, îi accesezi partea sănătoasă și îi crești încrederea în sine.” – Cătălina David, psiholog clinician

6. Cum poți ajuta ca angajator

Departamentul de HR este esențial în lupta contra violenței domestice, dar nu este suficientă doar o abordare punctuală a problemei, ci una care să țină cont atât de nevoile de consiliere, cât și de aspectul financiar care împiedică deseori victimele să ia măsuri.

Camelia Proca, de la ALEG, subliniază că „violența se bazează pe o diferență de statut, agresorul lovește sau controlează o femeie pentru că așa consideră că are dreptul, că poate să o pună la punct, dar în același timp violența are inegalitatea și drept consecință. Este o cauză și o consecință totodată. În momentul în care apelezi la violență fizică, verbală, economică sau sexuală produci niște traume și un mecanism de subordonare care adâncește și mai mult inegalitățile existente. Și încerci să obții supunere prin teamă, teroare, dependență financiară.”

Companiile mari din România au început să ia măsuri în acest sens, așa că fiecare angajator trebuie să se întrebe dacă ia sau nu în serios această problemă.

„Noi pornim de la premisa că orice formă de violență este gravă și dorim să luăm măsuri pentru a le permite colegilor noștri să aibă un mediu sigur în casă. Asistența este adaptată la nevoile individuale ale angajatului. Dacă un angajat are nevoie de asistență psihologică pentru o experiență traumatică, terapie de familie sau consiliere juridică, ea sau el pot contacta un sistem de sprijin oferit de experți disponibili prin telefon, e-mail sau chat în mod complet confidențial și va primi un sfat despre pașii următori. Dacă un angajat are nevoie de sprijin financiar concret, acest lucru va fi evaluat de numărul limitat al colegilor noștri de la resurse umane într-un mod complet confidențial. Este important de menționat că, prin combinarea acestor două mecanisme, un angajat poate primi tot sprijinul necesar, de la asistență juridică la psihologică, până la ajutor financiar concret.” – Ramona Puia, HR manager IKEA România.

7. Sprijini ONG-urile care susțin în mod profesionist victimele violenței în familie

Sunt mai multe ONG-uri care știu ce trebuie făcut în caz de violență domestică, dar care se luptă cu o subfinanțare cronică. Un sprijin financiar regulat le poate ajuta să intervină în mod profesionist și să susțină aceste victime într-un mod mai eficient decât am reuși noi pe cont propriu.Așa cum am făcut și în Ghidul de supraviețuire axat pe ce trebuie să facă victima, menționăm din nou câteva ONG-uri pe care le poți sprijini financiar pentru a lupta coerent împotriva violenței domestice: ALEG, Pas Alternativ, Filia, Necuvinte, Anais, Diaconia, Solwodi, Transcena, Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Asociația Luthelo.

25 noiembrie a fost Ziua Internațională a Combaterii Violenței împotriva Femeilor. Ea reprezintă și începutul unei campanii pe subiectul violenței împotriva femeilor. În cadrul acesteia, PressOne, împreună cu IKEA România, propune o serie de trei articole atât asupra fenomenului în sine, cât și din perspectiva unor potențiale soluții.